“Franţa va declara stare de catastrofă naturală în zonele afectate de inundaţii”, a declarat joi preşedintele Hollande, citat de site-ul agenţiei Reuters.
Circa 9.200 de locuinţe au rămas fără curent electric în zona Seine-et-Marne, 6.400 în Essonne şi 1.100 în Yvelines.
În regiunea centrală sunt alte 5.000 de locuinţe private de electricitate, iar în Montargis, 3.000.
“Franţa va declara stare de catastrofă naturală în zonele afectate de inundaţii”, a declarat joi preşedintele Hollande, citat de site-ul agenţiei Reuters.
Circa 9.200 de locuinţe au rămas fără curent electric în zona Seine-et-Marne, 6.400 în Essonne şi 1.100 în Yvelines.
În regiunea centrală sunt alte 5.000 de locuinţe private de electricitate, iar în Montargis, 3.000.
Popularitatea preşedintelui Franţei, Francois Hollande, a scăzut cu două puncte procentuale în ultimele două luni, ajungând la 16%, cel mai scăzut nivel de până acum, arată un sondaj realizat de Institutul Elabe, informează site-ul cotidianului Le Figaro.
Doar 16% dintre persoanele intervievate cred că preşedintele Francois Hollande este capabil să “înfrunte în mod eficient problemele ţării”, acesta fiind cel mai scăzut nivel de la începerea mandatului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Putin a efectuat vineri o vizită la Paris, unde a discutat de asemenea cu liderii german Angela Merkel şi ucrainean Petro Poroşenko despre crizele din Ucraina şi Siria.
Putin a declarat miercuri, într-o intervenţie televizată, că el consideră ideea lui Hollande “interesantă”, dar a insistat că Moscova dispune, în continuare, de prea puţine informaţii despre Armata Siriană Liberă.
“Tot nu ştim unde este şi cine o conduce”, a spus el.
Însă liderul de la Kremlin a adăugat că, “odată ce (ASL) se presupune că este unitatea de luptă a aşa-numitei opoziţii sănătoase, ar crea condiţii bune pentru o soluţionare politică în Siria dacă s-ar putea alătura forţelor (guvernamentale) împotriva inamicului comun, teroriştilor, Statului Islamic (SI), (Frontului) al-Nusra şi altora”, a declarat el.
Ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu a anunţat anterior că Rusia foloseşte nave de război, în Marea Caspică, pentru a bombarda Statul Islamic în Siria.
Rusia a lansat săptămâna trecută atacuri aeriene în Siria, anunţând că ele fac parte dintr-o operaţiune “preventivă” împotriva terorismului în Orientul Mijlociu.
Şoigu i-a transmis preşedintelui Vladimir Putin, într-o intervenţie televizată, că Rusia a lansat miercuri dimineaţa 26 de atacuri cu rachete de la bordul a patru nave de război din cadrul flotilei ruse de la Marea Caspică.
Şoigu a insistat asupra faptului că operaţiunea a distrus toate ţintele şi că niciunul dintre atacuri nu a vizat zone civile.
Un oficial sirian a anunţat anterior că o ofensivă terestră a fost lansată în centrul ţării, în contextul bombardamentelor intensive ale Rusiei.
Oficialul, care a făcut acest anunţ sub protecţia anonimatului, potrivit politicii Guvernului, a precizat că operaţiunile se concentrează asupra provinciilor Hama şi Idleb.
Activişti şi rebeli au denunţat faptul că trupe siriene, susţinute de atacuri aeriene ruseşti, au vizat insurgenţi în centrul Siriei, miercuri, în cadrul primei bătălii terestre majore de când Moscova şi-a lansat raidurile aeriene împotriva militanţilor, miercurea trecută.
Atacurile aeriene ruseşti par că au impulsionat trupele siriene să lanseze o ofensivă terestră, după ce au suferit înfrângeri importante în nord-vestul Siriei în ultimele luni.
Gruparea Statul Islamic (SI) nu este prezentă în zonele în care sunt în curs aceste confruntări.
În Franţa, Italia, Spania şi până şi în Austria, tot mai multe voci contestă austeritatea, care împiedică crearea de locuri de muncă şi relansarea economică, în timp ce Banca Centrală Europeană, îngrijorată de pericolul deflaţiei, care riscă să blocheze economia într-o lungă perioadă de stagnare, pregăteşte, fapt fără precedent în istoria instituţiei, un aşa-numit program de relaxare cantitativă, prin care piaţa să fie inundată de lichidităţi.
REVOLUŢIA FRANCEZĂ
Disidenţii antiausteritate din guvernul francez au fost înlăturaţi, dar concedierile dau frâu liber criticilor. Pentru a rezolva problema de leadership din cadrul guvernului, Hollande l-a însărcinat pe premierul Manuel Valls să formeze un nou cabinet, în care nu au mai fost incluşi Arnaud Montebourg şi miniştrii educaţiei şi culturii, Benoit Hamon şi Aurelie Filipetti.
”În mod evident a fost o problemă de leadership. Există discuţii în Franţa despre austeritate şi politici economice. Montebourg a încercat să provoace o dezbatere, dar şefii sunt Hollande şi Valls„, explică Karine Berger, fost economist la Euler Hermes, în prezent parlamentar socialist.
Conflictul guvernamental pare pentru moment înăbuşit, dar concedierea lui Montebourg riscă să dea mână liberă celui mai vocal critic al măsurilor de reducere a cheltuielilor din Partidul Socialist francez.
”Întreaga lume ne imploră să punem capăt acestor politici de austeritate absurde care îngroapă tot mai adânc în recesiune zona euro şi care în curând ne vor duce la deflaţie. Trebuie să avem curajul intelectual şi politic să recunoaştem că politicile de austeritate agravează deficitele, în loc să le reducă„, a spus Montebourg într-o conferinţă de presă.
Noul cabinet include 16 portofolii, iar ministru al economiei va fi Emmanuel Macron, un fost bancher apropiat al preşedintelui Hollande. Laurent Fabius a fost menţinut la conducerea Ministerului de Externe, Jean-Yves Le Drian la Apărare, în timp ce Segolene Royal a păstrat portofoliul energiei. ”Trebuie să creăm bunăstare şi trebuie să reducem deficitele. Franţa cheltuie mai mult decât produce de 40 de ani„, a explicat premierul Valls. Şi în acest an deficitul bugetar al Franţei va depăşi limita de 4% convenită cu Comisia Europeană.
Formarea unui al patrulea guvern în mai puţin de doi ani scoate în evidenţă provocările cu care se confruntă Hollande în încercarea de a relansa economia aflată în stagnare, în timp ce autorităţile europene insistă pentru reducerea deficitelor.