BusinessMagazin

Tag: forta de munca

  • România are mai mult de două milioane de persoane inactive, neintegrate pe piaţa muncii, care nu sunt nici pensionari, nici elevi. Disponibilul de forţă de muncă în România a scăzut cu 1 milion de persoane în ultimii 10 ani, ajungând în 2022 la 8,18 milioane de persoane active

    România are mai mult de 2 milioane de persoane inactive, neintegrate pe piaţa muncii, care nu sunt nici pensionari, nici elevi, arată studiul Analiza pieţei muncii în România, realizat de KPMG şi Confederaţia Patronală Concordia.

    ♦ Numărul de persoane aflate în întreţinerea altor persoane, a statului, sau care se întreţin din alte venituri, precum şi cel al persoanelor casnice era la finalul anului 2021 de 2.412.290, reprezentând aproximativ 21,9% din totalul populaţiei inactive din România.

    România are mai mult de 2 milioane de persoane inactive, neintegrate pe piaţa muncii, care nu sunt nici pensionari, nici elevi, arată studiul Analiza pieţei muncii în România, realizat de KPMG şi Confederaţia Patronală Concordia.

    Astfel, în anul 2021, dintr-o po­pulaţie totală  de 19,06 mil. persoane, 8,21 erau persoane active, dintre care 7,75 milioane erau persoane ocupate şi 459,195 şomeri. Din totalul de aproximativ 10,85 milioane de per­soane inactive, cea mai mare pondere era reprezentată de pensionari (46,8%), urmată de elevi (32,2%). Numărul de persoane aflate în întreţinerea altor persoane, a statului, sau care se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi etc.), precum şi cel al persoanelor casnice era la finalul anului 2021 de 2.412.290, reprezentând aproximativ 21,9% din totalul populaţiei inactive din România, arată studiul citat.

    „Eu cred că o mare parte din aceşti 2 milioane  nu sunt de fapt inactivi, ci de fapt nu sunt aici. Este ciudat să ai doar 500.000 de şo­meri şi 2 milioane de oameni inactivi. Autorită­ţile trebuie să lămurească acest lucru, însă  din ce putem noi să ne dăm sea­ma aceşti oameni sunt fie mun­citori sezo­nieri, fie ei au actele în con­­tinuare în România, dar în rea­litate nu sunt de găsit la adresele de aici”, a spus Radu Burnete, director exe­cutiv al Confe­deraţiei Patronale Con­­­cordia, în ca­drul conferinţei de lan­­sare a studiului. Disponibilul de forţă de muncă în România a scăzut cu 1 milion de persoane în ultimii 10 ani, ajun­­gând în 2022 la 8.185.000 de per­soa­ne active, după cum arată datele din Recen­sământul Locuinţelor şi Po­pulaţiei, cu o scădere mai accen­tuată în 2021, de aproximativ 700.000 de persoane.

    Mădălina Racoviţan, tax partner, head of people services în cadrul KPMG România, spune că există o scădere a populaţiei apte de muncă, ceea ce este un semnal de alarmă pentru angajatori.

    Astfel, deşi există un număr de mai mult de 2 milioane de persoane care nu se regăsesc în piaţa muncii, angajatorii spun că se confruntă cu un deficit al forţei de muncă.

    „În 2019 estimam un deficit al forţei de muncă de 500.000 de persoane, care urma să crească la 800.000 de oameni în următorii cinci ani. Acum au apărut alte evenimente, nu ştim dacă acest deficit de 800.000 de persoane este valabil, dar simţim cu toţii în piaţă că este un deficit de forţă de muncă”, a spus Mădălina Racoviţan în cadrul conferinţei.

    Radu Burnete spune că piaţa locală a muncii se confruntă atât cu o problemă calitativă, cât şi cu un cantitativă, ceea ce a putea să afecteze evoluţia economică a României în anii ce urmează.

    „Avem muncă, productivitate, tehnologie, cele trei ingrediente pe care le punem noi în creşterea economia. Dacă ne uităm în economia viitorilor 10 – 15 ani, există capital suficient, fie că este vorba de fonduri europene sau alte tipuri de finanţări, există apetit pentru investiţii străine. Economia românească, în ciuda unor mituri pe care le vedem perpetuate, a crescut în ultimii 20 de ani şi ea va continua să crească. Simţim că avem o frână masivă în piaţa muncii: avem o problemă cantitativă – un deficit mare de lucrători, îl aveam şi înainte de pandemie, dar acum se accentuează, şi avem şi un deficit calitativ”, a spus el.

    O problemă pe care o acuză angajatorii în această perioadă este că sistemul de educaţie din România nu pregăteşte viitorii candidaţi cu competenţele pe care le cer companiile de la ei.

    „Din ce vedem noi, calitatea forţei de muncă din România scade în ceea ce priveşte competenţele, fie că unii emigrează, fie că şcoala nu mai reuşeşte să producă competenţele de care au nevoie angajatorii. Dacă nu rezolvăm aceste probleme ale pieţei muncii din România, şi cea cantitativă şi cea calitativă, riscăm să frânăm din punctul de vedere al creşterii economice. Deşi vom capital şi tehnologie, ne va lipsi forţa de muncă”, a detaliat Radu Burnete.

    România rămâne în continuare o ţară cu o cerere ridicată de forţă de muncă, aproape toate sectoarele de activitate înregistrând creşteri ale numărului de locuri de muncă vacante. Se observă tendinţe de concentrare a creşterii cererii de forţă de muncă calificată şi de specialişti în diverse domenii de activitate în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest, ce însumează mai mult de o treime din locurile de muncă vacante, mai spune studiul KPMG şi Concordia.

    În perioada 2012-2022, industria prelucrătoare, comerţul şi sectorul IT au creat împreună 72% din total locuri de muncă nou înfiinţate. Totodată, industriile prelucrătoare şi extractivă, sectorul energetic şi cel de transport acoperă 89% din totalul posturilor desfiinţate.

    Studiul a fost realizat de KPMG România pentru Concordia în cadrul proiectului “Consolidarea Dialogului Social în România”, implementat de Confederaţia Patronală Concordia în parteneriat cu NHO Confederaţia Patronală din Norvegia. 

     

     

     

  • Salarii mai mari, dar e suficient? Georgian Simion, Candidate Delivery Manager, Adecco România: „De când s-a decis impunerea unui salariu minim în producţia alimentară, putem vedea o creştere a retenţiei salariaţilor de pe poziţiile entry-level, ceea ce diminuează migrarea lor spre alte industrii.”

    Industria alimentară şi agricultura au fost primele care au beneficiat de stabilirea unui salariu minim de 3.000 de lei brut lunar (circa 1.800 de lei net) încă din iunie 2022, iar cele două sectoare unde lucrează peste 220.000 de oameni au beneficiat de scutiri de impozitul pe venit, după modelul măsurilor aplicate deja anterior în construcţii. Au fost suficiente aceste măsuri pentru a face atractiv sectorul care hrăneşte România?

    Stabilirea salariului minim în industria alimentară şi a agriculturii la 3.000 de lei brut (circa 1.800 de lei net) începând cu luna iunie se vede în statistici, astfel că în iunie comparativ cu mai în industria alimentară câştigul mediu lunar net s-a majorat cu 23%, la 3.247 de lei, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). În octombrie, un lucrător în industria alimentară lua deja în mână un salariu de 3.384 de lei, în medie. Deşi impactul măsurii de stabilire a unui salariu minim s-a văzut instant în statistici, ulterior majorările nu au mai fost atât de vizibile, ci au continuat în ritmul de dinainte de iunie 2022. „De când s-a decis impunerea unui salariu minim în producţia alimentară, putem vedea o creştere a retenţiei salariaţilor de pe poziţiile entry-level, ceea ce diminuează migrarea lor spre alte industrii. Cu toate acestea, impunerea salariului minim nu este suficientă pentru a face sectorul mai atractiv pentru candidaţii care sunt tentaţi de alte roluri, cu pachete salariale mai complexe. Introducând bonusuri de prezenţă şi productivitate şi aliniind valoarea tichetelor de masă la cea maximă, o să vedem o creştere a vizibilităţii, atractivităţii, cât şi a stabilizării sectorului”, a spus Georgian Simion, Candidate Delivery Manager în cadrul companiei de recrutare Adecco România. Industria alimentară şi agricultura, domenii care generează anual afaceri de 110 miliarde de lei, duc lipsă de muncitori, în condiţiile în care se fac în continuare investiţii în capacităţi de producţie.

    „De când s-a decis impunerea unui salariu minim în producţia alimentară, putem vedea o creştere a retenţiei salariaţilor de pe poziţiile entry-level, ceea ce diminuează migrarea lor spre alte industrii.”

    Georgian Simion, Candidate Delivery Manager, Adecco România

    Dacă sunt companii care pariază pe roboţi pentru a suplini lipsa forţei de muncă, altele mizează pe bonusuri, condiţii de muncă  mai bune şi oportunităţi de dezvoltare pentru a atrage oameni. „Vedem că nu mai există zona de elevi, de ucenici. Noi, pe agricultură, pe licee, pe învăţământul dual avem nişte adeverinţe semnate şi cam atât. Partea de învăţare vine şi de la sine, în cazul celor 5% care îşi doresc să fie acolo, dar este nesemnificativ faţă de câtă nevoie este în piaţă. Clar, ne uităm spre  forţă de muncă şi chiar forţă de muncă specializată către fiecare nevoie în parte. Ne uităm la Nepal, Pakistan, zona Asiei”, a spus Ionel Burtea, fondator al producătorului de fructe de pădure Abund Berry, care adaugă că în zona de contabilitate a găsit oameni, în schimb în zona de ambalatori, livratori găseşte foarte greu. Antreprenorul spune că salariile sunt comparabile cu cele din Vest, astfel că tinerii nu mai au motiv să plece să lucreze în alte ţări având în vedere şi cheltuielile pe care le au în alte ţări. El a povestit faptul că producătorul are 25 de angajaţi, faţă de 75 la începutul anului 2022, după o triere, dar şi după ce mulţi au decis să plece în străinătate. „Atât poziţiile din sortare şi procesare, cât şi cele tehnice (electromecanic şi tehnician mentenanţă) sunt cel mai greu de acoperit, având şi un turnover destul de ridicat. Faptul că materia primă este perisabilă face ca ritmul de lucru să fie mai intens, cu un program fluctuant (mai ales în vârf de sezon), ceea ce duce la perceperea sectorului alimentar ca fiind unul mai dificil faţă de alte industrii”, menţionează şi Georgian Simion de la Adecco România, care adaugă faptul că în general categoria de blue collar este influenţată în mod direct de valoarea pachetului salarial şi mai puţin de renumele companiei sau posibilitatea avansării şi dezvoltării profesionale, iar reconversia este o variantă din ce în ce mai des întalnită printre candidaţi.

    „Noi continuăm investiţia în oameni şi în echipă. În ultimii doi ani am avut 100.000 de euro pe an investiţi în training şi recrutare şi au fost cei mai buni bani investiţi. Am  bugetat investiţii şi pentru 2023 pentru că eu cred că cea mai bună oportunitate a anului 2023 este să găsim oameni buni pe care să-i aducem în echipa noastră.”

    Marius Bîcu, general manager al producătorului de lactate Ferma cu Omenie

    Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii de pui, spunea recent că 70% din angajaţi sunt statornici, dar 25-30% „vin-pleacă, vin-pleacă, până se plictisesc”. De asemenea, companiile investesc în trainingul angajaţilor, în spaţii de birouri moderne şi încurajează schimbul ideilor, astfel încât mediul de lucru să fie cât mai atractiv pentru angajaţi şi viitorii angajaţi. „Noi continuăm investiţia în oameni şi în echipă. În ultimii doi ani am avut 100.000 de euro pe an investiţi în training şi recrutare şi au fost cei mai buni bani investiţi. Am  bugetat investiţii şi pentru 2023 pentru că eu cred că cea mai bună oportunitate a anului 2023 este să găsim oameni buni pe care să-i aducem în echipa noastră”, spune Marius Bîcu, general manager al producătorului de lactate Ferma cu Omenie. Echipa producătorului este formată din 48 de oameni la fabrica de brânzeturi şi 25 de oameni în fermă. „Echipa Caroli Foods Group este cel mai mare atu al nostru. Punem mare accent pe colaborare şi lucrul în echipă, încurajarea contribuţiilor tuturor colegilor noştri şi pe găsirea soluţiilor. Ca principii de leadership, credem în  „humble management”, pentru că doar practicându-le oferim şansa fiecărui membru al echipei şansa de a se dezvolta, într-un mediu care încurajează schimbul de idei”, a declarat Roxana Manolescu, CEO al Caroli Foods Group, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa mezelurilor. Caroli Foods Group are o fabrică la Piteşti şi o echipă de peste 900 de oameni. „Investiţia în oameni este la fel ca investiţia în tehnologie”, spunea recent Liviu Dobre, director general, Agricover Holding, unul dintre cei mai mari jucători din agribusiness. Bogdan Gabor, country manager al firmei de recrutare Lugera, afirma că problema majoră în sectorul alimentar este în zona de oameni necalificaţi şi că majorarea salariului minim nu ajută atragerea specialiştilor în industria alimentară, iar în ceea ce priveşte domeniile blue collar   adică angajaţii care lucrează în afara birourilor  ajută, dar nu este suficient.

    „Noi avem aproximativ 15 angajaţi, echipa noastră este extrem de tânără, vârsta maximă este de 40 de ani. Ca probleme am avut partea de formare. În agricultură lipseşte partea de licee profesionale, adică nu mai avem sudori profesionişti pe partea de piese, nu mai avem strungari, nimic din ceea ce ţine de partea de agricultură.”

    Ionuţ Cătălin Iliescu, fermier

    Ionuţ Cătălin Iliescu, administrator al întreprinderii individuale cu acelaşi nume, spunea că şi-a format o echipă stabilă, dar a durat 10-15 ani ca să-o pregătească. „Noi avem aproximativ 15 angajaţi, echipa noastră este extrem de tânără, vârsta maximă este de 40 de ani. Ca probleme am avut partea de formare. În agricultură lipsesc liceele profesionale, adică nu mai avem sudori profesionişti pe partea de piese, nu mai avem strungari, nimic din ceea ce ţine de partea de agricultură. Noi avem avantajul că avem băieţii tineri şi au reuşit să înveţe, inclusiv pe partea de digitalizare se descurcă foarte bine”, a declarat recent antreprenorul. Companiile din industria alimentară aveau în 2021 (ultimele date disponibile) peste 151.000 de salariaţi, cu circa 4.000 mai puţini faţă de anul precedent, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Astfel, numărul de angajaţi din sectorul care generează afaceri de peste 57 de miliarde de lei continuă să scadă. Faţă de 2009, în industria alimentară sunt cu peste 14.000 de angajaţi mai puţin. Pe de altă parte, numărul de firme din domeniu a fost în creştere în ultimii ani, cu excepţia anului trecut. În 2021, în producţia de alimente (cod CAEN 10) activau peste 12.600 de firme, cu 1.000 mai puţine decât în 2020. Însă, în 2009 erau înregistrate circa 9.700 de întreprinderi, mai arată datele de la Registrul Comerţului. Pe de altă parte, în agricultură numărul de salariaţi a crescut după 2009, dar anul trecut a scăzut astfel că în sector lucrează peste 77.000 de oameni, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Iar lipsa angajaţilor i-a făcut pe antreprenori să investească în automatizarea proceselor şi în roboţi. De altfel, Alexandru Ardelean Toth, proprietarul firmei Sandy Impex din Oradea, activă în sectorul panificaţiei şi al patiseriei, spunea recent că a cumpărat doi roboţi care să lucreze în fabrică, în condiţiile în care nu a găsit forţă de muncă. Practic, cei doi roboţi înlocuiesc 21 de oameni, după cum spunea antreprenorul. Astfel, companiile investesc în tehnologie pentru a suplini angajaţii.  

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Domnule Nicolae Ciucă, domnule Marcel Ciolacu, fiecare fabrică deschisă cu ajutor de stat închide una existentă. Deficitul de forţă de muncă în aglomerările industriale este dramatic

    Investitia anuntata cu mare fast in judetul Bihor, care beneficiaza de ajutor de stat, a bagat spaima in marii angajatorii industriali din judet dar si din Arad si Timis, care se tem ca li se vor fura angajatii. Angajatorii de acolo sunt deja ingrijorati de constructia celor doua fabrici mamut de la Debrecen – reprezentantii uneia dintre acestea au si declarat ca vor angaja ingineri romani. Tot flancul de vest al Romaniei este deja afectat de o grava penurie de personal, astfel incat cele 540 de locuri noi de munca din Bihor nu vor fi noi in sensul propriu pentru ca mai mult ca sigur vor fi ocupate prin furtul angajatilor de la operatorii industriali existenti.

    O alta investitie industriala care beneficiaza de ajutor de stat, din judetul Cluj de data asta, recruteaza in corpore personal calificat din Targu Mures si Cluj-Napoca, lasand un domeniu strategic fara angajati critici si riscand sa creeze grave discontinuitati in aprovizionare. Si aici, estimatul de 375 de angajati nu sunt joburi noi, este personal calificat furat de la alte fabrici, care vor avea de suferit.

    Cazuri similare sunt de asteptat si in alte centre puternic industrializate, Sibiu, Brasov, Iasi, Constanta si desigur, Bucuresti, unde se anunta alte investitii in industria de prelucrare. Deficitul fortei de munca industriale este atat de grav incat angajatorii aduc salariatii si de la 150 de km departare pentru a ocupa posturile vacante, instruindu-i in permanenta, pe bani multi, pentru ca nu sunt pregatiti de sistemul de educatie nici profesional, nici vocational.

    In industria de prelucrare nu va functiona solutia cu muncitori asiatici necalificati, pentru ca procesele si sistemele sunt complicate, procedurile sunt deseori in limba engleza, echipamentele numerice sunt sofisticate iar regulile de EHS – mediu, sanatate si siguranta in munca – foarte stricte.

    Nu intelegeti gresit. Cele doua investitii date ca exemplu si toate celelalte care vor veni sunt extrem de importante pentru Romania, deficitul record de balanta comerciala din 2022, de peste 30 miliarde Euro, este un strigat al economiei  pentru fabrici noi – iar pentru asta schemele de ajutor de stat 807/2014 si 959/2022 sunt extrem de utile.

    Insa ne mintim. Asta pentru ca orice fabrica nou construita va inchide una deja existenta, in conditiile a) deficitului de forta de munca si a unei fluctuatii in 2022, un alt record, de 30% in fabricile existente, b) lipsei unui plan real de conectare a sistemului de invatamant la necesarul profesiilor din fabricile care se vor construi si c) aversiunii tinerei generatii fata de munca fizica, rezultatul cliseelor “Dorel” din cultura pop.

    Pe buna dreptate angajatii vor dori sa plece la un salariu mai mare, uitand rapid de prima companie care i-a angajat, i-a instruit, le-a dat o profesie in mana. Asa ca in urmatorii doi ani va urma o spirala nebuna a escaladarii salariilor in absenta oricarui indicator de productivitate, fapt care va duce, intr-un final previzibil, tocmai la pierderea avantajului concurential care face Romania atractiva. Si, atentie! Facilitatile fiscale salariale date unor sectoare industriale si ajutorul de stat reglementat prin HG 332 / 2014 sunt surse de inechitate si distorsiune intre noile investitii si fabricile deja existente si intre diverse sectoare industriale.

    Exista solutii, evident. Intensitate foarte mare a acordarii ajutoarelor de stat in zonele cu deficit industrial si somaj mare, curaj, sa mergem pana la 60-70%. Intensitate zero in marile aglomerari industriale, acestea trebuie inchise altor investitii pana ce sistemul de educatie produce specialistii necesari. Completari foarte pragmatice la reglementarile privind invatamantul dual profesional si consortiile pentru invatamantul dual, care sa stimuleze angajatorii industriali sa investeasca in aceste proiecte. Propunerea Ministerului Economiei de sprijinire a angajatorilor industriali pentru a cumpara sau chiar construi locuinte care sa atraga relocarea fortei de munca din zone cu somaj. Solutii exista.

    Elsa Ferreira, Comisarul European pentru Coeziune si Reforme arata ca UE se confrunta cu pericolul contractiei fortei de munca, proiectiile arata o reducere a acesteia cu peste 35 milioane de oameni pana in 2050. Romania, Bulgaria si Tarile Baltice au cea mai mare pierdere de populatie apta de munca datorita emigratiei, la care vor contribui in perspectiva lui 2050 ratele mici ale natalitatii, fluxul redus de migranti din tari non-EU si imbatrinirea si iesirea la pensie a unui numar mare de angajati.

    Domnule Nicolae Ciuca, domnule Marcel Ciolacu, ajutorul de stat pentru reindustrializarea sectoarelor de prelucrare este absolut esential pentru viitor. Insa, daca deschidem o fabrica noua inchizand una existenta din cauza deficitului fortei de munca, care este castigul Romaniei pe termen lung?

     


     

     

  • Micii antreprenori români sunt cei mai nemulţumiţi din Europa: găsirea noilor clienţi, costul forţei de muncă şi recrutarea specialiştilor sunt principalele probleme

    Antreprenorii români, în special proprietarii care activează în zona companiilor mici şi medii, se declară cei mai nemulţumiţi din Europa, conform unui raport al Comisiei Europene.

    Problemele cu care se confruntă cel mai des antreprenorii locali sunt găsirea noilor clienţi, costul de producţie sau al forţei de muncă şi recrutarea specialiştilor.

    Studiul a fost realizat în perioada septembrie – octombrie 2021, însă alături de România se află şi Bulgaria, unde antreprenorii sunt la fel de nemulţumiţi, provocările fiind aceleaşi şi în ţara vecină. Studiul a fost realizat pe baza răspunsurilor IMM-urilor urmărind şase criterii şi anume găsirea noilor clienţi, compe­tiţia, accesul la finanţare, costul pro­ducţiei sau al forţei de muncă, disponibilitatea personalului calificat sau manageri cu experienţă şi legi.

    Antreprenorii din Finlanda şi Suedia se declară cei mai mulţumiţi dintre europeni pe toate cele şase criterii.

    Nucleul economiei este format din IMM-uri, lucrul valabil pentru majoritatea ţărilor europene, unde IMM-urile reprezintă circa 99% din economie ca număr de companii.

    Economia locală stă într-un echilibru perfect în ceea ce priveşte cifra de afaceri între companiile mari, totalizând 1.900 de firme, şi IMM-uri (805.000 de firme), în 2020. Dacă firmele mari au adunat o cifră de afaceri totală de 866 mld. lei, cele peste 800.000 de IMM-uri, respectiv firmele cu o cifră de afaceri de cel mult 50 mil. euro şi maxim 249 de angajaţi, au avut afaceri cumulate de 849 mld. lei, conform Registrului Comerţului.

    În microintreprinderi, companii mici şi mijlocii lucrau în 2020 peste 2,6 milioane de oameni, 64% din numărul mediu de angajaţi din companii, efectele pandemiei de Covid-19 fiind însă vizibile în bilanţurile acestor companii care au pierdut 100.000 de salariaţi într-un singur an, cele mai lovite fiind firmele care aveau între 10 şi 249 de angajaţi.

     

     


     

     

  • Uraganul din crypto mătură gigant după gigant: Platforma Crypto.com dă afară 20% din angajaţi, pe măsură ce cutremurul zguduie întreaga industrie

    Crypto.com îşi reduce numărul de angajaţi cu aproximativ 20%, aceasta fiind cea mai recentă măsură de reducere a forţei de muncă în acest sector, ca urmare a prăbuşirii preţurilor la monedele virtuale, conform Bloomberg.

    Kris Marszalek, directorul executiv al firmei, a declarat vineri, că decizia “dificilă” a fost luată în contextul în care se pune accentul pe o “gestionare financiară prudentă” şi pe “poziţionarea companiei pentru un succes pe termen lung”.

    Firmele din domeniul cripto au pierdut în mod colectiv peste 1.600 de locuri de muncă în primele două săptămâni din 2023, zguduite de scăderea preţurilor. Prăbuşirea FTX se răsfrânge, de asemenea, asupra industriei şi îi întunecă perspectivele. Crypto.com a făcut anterior concedieri la mijlocul anului trecut.

    Aceste reduceri “nu au ţinut cont de colapsul recent al FTX, care a afectat semnificativ încrederea în industrie”, a scris Marszalek în declaraţie.

    Crypto.com, care anul trecut a obţinut o autorizaţie de funcţionare în Singapore, a fost unul dintre cele mai vizibile nume la meciurile de la Cupa Mondială de fotbal şi la cursele de Formula 1, alăturându-se rivalilor care investesc miliarde de dolari în publicitate şi sponsorizări sportive.

    Prăbuşirea FTX a zdruncinat încrederea investitorilor, determinând comercianţii să îşi retragă fondurile. Marszalek a fost nevoit să abordeze astfel de temeri în noiembrie, în urma veştii că Crypto.com a transferat din greşeală o sumă mare de Ether într-un cont greşit. În prezent, rezervele companiei se ridică la aproximativ 3,5 miliarde de dolari, potrivit datelor Nansen, o uşoară creştere faţă de decembrie. 

    Cronos, tokenul nativ al Crypto.com, a înregistrat o creştere de 3,3% în această dimineaţă.

     

  • Veşti bune pentru angajaţi. Categoria de persoane care va câştiga mai mult în acest an

    Începând cu 1 ianuarie 2023, salariul minim brut pe ţară a ajuns la 3.000 de lei, astfel cei care vor angaja zilieri vor scoate mai mulţi bani din buzunar, conform legii privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

    Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, intrată în vigoare la 15 aprilie 2011,  reglementează remuneraţia brută primită de cei care exercită activităţi cu caracter ocazional care trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea pe oră a salariului minim brut pe ţară.

    Salariul minim brut pe ţară a ajuns la 3.000 de lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 1.447/2022. Astfel, remuneraţia orară pentru zilieri a crescut de la 15,239 lei pe oră la 18,145 lei pe oră.

    Costul orar al zilierilor este unul brut, ulterior se reţine impozit în cotă de 10% şi contribuţii la pensie în cotă de 25%.

     

  • Amazon, care a anunţat că va concedia la nivel global 18.000 de oameni, are anunţuri de recrutare active pentru România. În luna septembrie a anului trecut gigantul american a adus la capitalul firmei din România suma de 200 mil. lei

    Gigantul american Amazon, care a anunţat recent că va concedia 18.000 de oameni din forţa de muncă de 1,5 milioane pe care o deţine la nivel global, are anunţuri de recrutare active pentru piaţa din România, conform datelor publice disponibile.

    Pe reţeeaua de business LinkedIn, compania Amazon Development Center România, care avea un număr mediu de 3.216 de angajaţi în 2021, are active două anunţuri de recrutare: unul pentru interni în zona de software pentru biroul din Iaşi şi un altul pentru poziţia de project manager pentru biroul din Bucureşti. Ambele anunţuri de recrutare au fost publicate săptămâna trecută.

    Amazon a anunţat recent că va concedia peste 18.000 de angajaţi – un număr semnificativ mai mare decât cel planificat anterior – pentru a se adapta la contextul economic dificil. Compania a precizat că va da afară oameni şi în Europa, fără a oferi însă detalii în ce ţară se va întâmpla acest lucru.

    Directorul executiv Andy Jassy a anunţat săptămâna trecută această mutare într-o notă adresată personalului. Reducerea este concentrată în rândul segmentelor corporate ale gigantului, în principal fiind vizate divizia de retail şi de resurse umane.

    Amazon Development Center Romania SRL a raportat pentru 2021 afaceri de 555 mil. lei, mai mari cu 25%. În luna septembrie a anului trecut gigantul american a adus la capitalul firmei din România suma de 200 mil. lei. Auditor al operaţiunilor Amazon din România este Ernst & Young.

     

  • Polonia are nevoie în continuare de muncitori străini

    În pofida încetinirii pieţei muncii, penuria de muncitori, în special calificaţi, constituie în continuare o barrieră pentru operaţiunile multor companii din Polonia, notează Warsaw Voice. Deja 71% dintre acestea au angajaţi din afară, iar 62% intenţionează să angajeze muncitori străini în viitorul apropiat, revelă un sondaj recent

  • Bulgaria încheie un acord de furnizare de combustibil nuclear cu Westinghouse

    Centrala nucleară de stat Kozlodui a Bulgariei a încheiat un acord cu Westinghouse Electric Suedia pentru furnizarea de combustibil nuclear pentru Unitatea 5 construită de ruşi, un prim pas către diversificarea dincolo de energia rusească, potrivit Reuters. Centrala vrea de asemenea să încheie un acord cu Framatome din Franţa pentru Unitatea 6. 

  • Restaurantele britanice duc lipsă de forţă de muncă după Brexit

    Europenii obişnuiau să ia cu asalt Londra pentru joburi în domeniul restaurantelor. Acum, cu porţile pentru migranţi în mare parte închise după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, multe restaurante devin disperate după forţă de muncă, scrie The New York Times.