Fostul ambasador al SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, mărturiseşte că nu a reuşit să se desprindă de România după încheierea mandatului său de ambasador, în 2012. De atunci, la un an de la listarea FP pe bursa de la Bucureşti, este membru al boardului FP şi, după cum spune, este „un membru activ şi implicat“. Spune că petrece minimum 5 ore pe săptămână lucrând pentru FP, dar timpul alocat de fiecare dintre cei cinci membri ai boardului diferă. Sorin Mîndruţescu spune că membrii locali ai boardului alocă mai mult timp, minimum 10 ore, dar asta se întâmplă şi pentru că sunt implicaţi ca reprezentanţi ai Fondului în companiile din portofoliu.
De fapt, implicarea în boardurile companiilor la care FP este acţionar minoritar a fost şi este, după cum agreează cei cinci membri ai boardului, definitorie pentru evoluţia din ultimii ani a acestor companii. „Sunt multe companii din portofoliul nostru la care noi, reprezentanţii unui acţionar minoritar, suntem cei mai vechi membri în Consiliul de Administraţie“, spune Sorin Mîndruţescu. Alături de Greg Konieczny, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, cei cinci membri ai boardului consideră că evoluţia pozitivă a companiilor din portofoliul FP este şi meritul experienţei aduse în CA-urile companiilor de reprezentanţii FP.
În acest context, rezultatele bune ale companiilor ar trebui să reprezinte un plus în listarea acestora. „Fondul Proprietatea a susţinut continuu dezvoltarea pieţei locale de capital. Mai sunt încă foarte multe lucruri de realizat şi singura cale de a asigura progresul este listarea de noi companii pe bursă. Lucrăm în mod constant la îmbunătăţirea eficienţei şi profitabilităţii companiilor din portofoliul nostru, dar acum este rândul guvernului să facă următoarea mişcare şi să-şi demonstreze angajamentul de a le lista pe bursă. Companii precum Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Portul Constanţa, Poşta Română şi Salrom sunt candidate viabile şi sperăm să le vedem listate în 2016 şi 2017“, a declarat managerul FP în cadrul unei conferinţe organizate la BVB pentru a marca cinci ani de la listarea Fondului Proprietatea.
Pe 25 ianuarie s-au împlinit cinci ani de la listarea Fondului Proprietatea (FP) la bursa de la Bucureşti, interval în care s-au produs mai multe schimbări precum schimbarea acţionariatului, împachetarea unei treimi din capital sub formă de certificate de depozit (GDR) tranzacţionate pe bursa de la Londra şi scăderea cu 3,2 miliarde de lei a capitalului, în principal ca urmare a vânzărilor de active derulate de managerul Franklin Templeton. Listarea Fondului Proprietatea la bursă în ianuarie 2011 s-a realizat fără ofertă de acţiuni şi a fost asumată de statul român încă de la înfiinţarea fondului în 2005. Efectele listării au fost imediat resimiţite, valoarea conturilor deschise de investitorii profesionali crescând cu 740 milioane de euro până la un total de 3,45 miliarde de euro.
Următorul pas important pentru creşterea valorii acţiunilor FP ar fi listarea la bursă a companiilor în care Fondul Proprietatea este acţionar minoritar. Ca susţinere suplimentară a procesului de listare a companiilor de stat româneşti, Konieczny a adus în discuţie, la evenimentul aniversar, şi contextul regional favorabil: „2015 a fost un an record pentru regiunea EMEA în termeni de privatizări prin oferte publice iniţiale, care au însumat 13 miliarde de euro (cinci IPO-uri), semnificativ peste cele 2 miliarde de euro (patru IPO-uri) în 2014. Din păcate, România nu a atras deloc fonduri prin intermediul privatizărilor în 2015. Sperăm ca guvernul să profite de această fereastră de oportunitate anul acesta“.
Vlad Grigorescu, ministrul energiei, a observat în cadrul aceluiaşi eveniment performanţa crescută a companiilor din energie care sunt parte a portofoliului FP: „Este interesant de văzut, dacă vă uitaţi în structura Fondului Proprietatea, că majoritatea companiilor pe care fondul le deţine şi care sunt primele din punct de vedere al performanţei sunt companii din energie. Alături de Fondul Proprietatea, sectorul energetic a parcurs un drum lung dar fructuos. Am început de la companii cu sută la sută capital de stat, am trecut prin proceduri de privatizare, am trecut prin proceduri de listare, iar astăzi avem două companii importante listate pe bursa de la Londra, Romgaz şi Electrica. Avem un sector energetic care şi-a finanţat dezvoltarea inclusiv din piaţa de capital, un sector care a câştigat încrederea investitorilor atât în România cât şi pe pieţele internaţionale. Este clar că parteneriatul cu FP şi ideea de a lista aceste companii pe piaţa de capital a adus o creştere a performanţei, o creştere a transparenţei şi a profesionalismului“.
Ministrul energiei a lăsat loc în discursul său şi îndoielii: „Eu nu cred că singurul motor al dezvoltării pieţei de capital este reprezentat de companiile de stat, mi-aş dori să văd şi companii din domeniul privat listate, mi-aş dori să văd mai multă activitate şi în această zonă. Noi vom continua proiectele deja cunoscute, cum sunt Hidroelectrica sau Complexul Energetic Oltenia, dar până la urmă listarea nu este un scop în sine. Listarea este un instrument de creştere a performanţei, pentru a finanţa proiecte de investiţii, pentru modernizarea companiilor sau înlocuirea capacităţilor vechi, pentru a construi un viitor credibil şi pe termen lung al acestor societăţi“. Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, a subliniat faptul că listarea Fondului pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi listarea sa secundară pe Bursa din Londra au evidenţiat potenţialul României ca destinaţie pentru investitori. Astfel, a explicat Klemm, acţiunile Fondului erau subevaluate înainte de listare, tranzacţionându-se pe piaţa gri cu un preţ cu peste 90% mai mic decât valoarea lor nominală.
Drept urmare, beneficiarii retrocedărilor primeau doar circa 10 bani pentru fiecare leu din valoarea acţiunilor la Fond: „Investitorii instituţionali nu aveau posibilitatea de a investi în Fondul Proprietatea, ceea ce scădea şi mai mult dorinţa investitorilor români şi străini de a investi în piaţa de capital din România, aflată în formare“. Klemm a mai arătat că Fondul Proprietatea se tranzacţionează cu 70 de bani pe acţiune în prezent, sumă de şapte ori mai mare decât înainte de listare. Fondul a distribuit în total peste 2 miliarde de lei beneficiarilor cazurilor de retrocedare, de circa douăzeci de ori mai mult decât între 2006 şi 2009, iar sumele totale distribuite acţionarilor români şi străini depăşesc 1,5 miliarde dolari. Klemm crede că listarea Fondului Proprietatea a avut efecte pozitive şi asupra economiei româneşti în ansamblul său: „Atrăgând investiţii internaţionale de portofoliu în valoare totală de 1,2 miliarde de euro, Fondul Proprietatea a adus în economia României lichiditatea atât de necesară. Promovarea neîntreruptă de către Fondul Proprietatea, în calitatea sa de acţionar minoritar, şi împreună cu Franklin Templeton, a unei guvernanţe corporative solide în companiile de stat a ajutat la creşterea profitabilităţii acestor companii. Cifrele vorbesc de la sine: profitul net al principalelor 20 de companii din portofoliul Fondului a crescut cu 80% în perioada 2010-2014, în beneficiul companiilor, acţionarilor acestora şi economiei româneşti“.