BusinessMagazin

Tag: fondator

  • Compania obscură care a inventat un test pentru coronavirus care durează 20 de secunde. Fondatorul ei a scris primul program de calculatoare când avea 7 ani şi renunţat la şcoală la 17 ani

    O companie cu patru angajaţi, care are biroul central în satul Toddington, la câţiva kilometri de nordul Londrei, pretinde că ar fi dezvoltat un test de salivă pentru depistarea coronavirusului care poate fi procesat în doar 20 de secunde, scrie Financial Times.

    Dacă testele se dovedesc a fi eficiente, produsul va facilita oprirea crizei coronavirusului şi va reprezenta totodată un testament remarcabil al ingenuităţii omului care nu are o pregătire ştiinţifică formală.

    Testul „Virolens” a fost lansat recent de compania tech denumită iAbra.

    Testul foloseşte o cameră digitală ataşată unui microscop care poate examina mostra de salivă şi vedea dacă aceasta conţine coronavirusul.

    Dispozitivul, care are forma unei cutii negre, este produs în Hartlepool, în nord-estul Angliei, de o companie britanică listată, TT Electronics. Preţul acţiunilor TT Electronics a crescut cu mai mult de 40% după anunţul lansării acestui dispozitiv.

    Aeroportul Heathrow este unul dintre locurile unde va fi testat dispozitivul.

    CEO-ul companiei şi cel care a dezvoltat proiectul este Greg Compton, un tânăr în vârstă de 33 de ani.
    El a renunţat la şcoală atunci când avea 17 ani şi spune despre el că a fost întotdeauna „un puşti pasionat de computere”, potrivit FT. A scris primul program de computere când avea doar şapte ani şi a avut numeroase joburi în domeniul IT, chiar dacă nu a avut parte de pregătire formală. Spune că i-a venit ideea dezvoltării unui astfel de test atunci când se afla în aeroportul din Dubai împreună cu sora sa.

  • Povestea antreprenorului care a inventat magazinul unde oricine îşi permite să cumpere ceva, chiar şi oamenii străzii

    Dave Gold s-a născut pe 5 iunie 1932 în Cleveland, Ohio, fiind al treilea copil al unui cuplu de imigranţi ruşi. În copilărie, el a muncit în magazinul părinţilor săi, înainte ca familia să se mute în Los Angeles, unde Gold a terminat liceul şi s-a înscris şi la colegiu. El a fost însă nevoit să renunţe la cursuri pentru a se ocupa de afacerea familiei, după ce tatăl său s-a îmbolnăvit.

    Odată cu preluarea companiei, antreprenorul a decis să încerce un nou model de business, şi anume, vânzarea unui sortiment de sticle de vin la un preţ fix, de 99 de cenţi. Ideea a avut succes instantaneu, aşa că Gold s-a gândit să o extindă asupra întregii game de produse din magazin. Astfel, pe 13 august 1982 el a inaugurat, în Los Angeles, primul magazin 99 Cents Only Stores. Până la apariţia acestuia, conceptul de „dolar store” reprezenta un loc în care puteai găsi produse la preţuri derizorii dar expirate sau cu defecte. Antreprenorul i-a oferit însă un nou sens, intrând cu magazinele sale nu doar în cartierele sărace, ci şi în cele de lux.

    Lanţul de retail a devenit un simbol al SUA după ce fotograful german Andreas Gursky a imortalizat rafturile unui magazin din Hollywood al companiei, iar imaginea a fost expusă în cadrul Muzeului de Artă Modernă din New York şi vândută ulterior în cazul unei licitaţii pentru suma record de peste 3 milioane de dolari.

    Compania s-a extins rapid cu peste
    350 de magazine şi două centre de distribuţie în patru state: California, Texas, Arizona şi Nevada, devenind liderul discounterilor din vestul Statelor Unite.

    În ciuda faptului că Gold a făcut parte din lista Forbes 400, în care sunt incluşi cei mai bogaţi americani, el a ales să ducă însă o viaţă normală, mult diferită de cea a altor multimilionari. Timp de cinci decenii a locuit în aceeaşi casă de clasă mijlocie, alături de soţia sa, Sherry, şi mulţi ani la rând a condus aceeaşi maşină, îmbrăcându-se totodată în haine modeste. Antreprenorul a murit pe 22 aprilie 2013, în urma unui atac de cord.

    În 2017, ultimul an pentru care există date disponibile, compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de dolari, un profit de 53 de milioane şi un număr de 17.000 de angajaţi.

  • Elon Musk face noi mutări în şahul miliardarilor lumii

    Musk l-a depăşit pe fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg la avere şi a devenit a treia cea mai bogată persoană din lume (averea sa urcând la peste 111 de miliarde de dolari).
    Averea lui Elon Musk, fondatorul companiilor Tesla şi SpaceX, a trecut în mod oficial de pragul de 100 de miliarde de dolari în aceeaşi zi în care CEO-ul Amazon – Jeff Bezos – a ajuns la o avere netă de 200 de miliarde de dolari.
    Acţiunile producătorului de maşini electrice Tesla s-au apreciat cu 400% în 2020. În luna iunie, Musk deţinea 40,4 milioane de acţiuni, ceea ce se traduce prin 87 de miliarde de dolari din averea netă. La începutul anului, miliardarul deţinea 38,7 milioane de acţiuni, adică
    16,2 miliarde de dolari.
    Tesla a anunţat săptămâna trecută şi cel mai mare program de vânzare de acţiuni de la listarea companiei pe bursă. Oferta reprezintă circa 1% din valoarea companiei. Elon Musk deţine aproximativ 20% din Tesla.
    Tesla vrea să vândă acţiuni de până la 5 miliarde de dolari. Suma reprezintă cea mai mare ofertă de la listarea companiei pe bursa de la New York.
    Potrivit presei internaţionale, reprezentanţii companiei au anunţat că vor vinde acţiuni „din când în când” la preţurile din piaţă. Producătorul american de maşini electrice a anunţat că acţiunile vor fi vândute doar pe baza directivelor de la Tesla.

    SURSA FOTO: HEPTA

  • Elon Musk face noi mutări în şahul miliardarilor lumii

    Musk l-a depăşit pe fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg la avere şi a devenit a treia cea mai bogată persoană din lume (averea sa urcând la peste 111 de miliarde de dolari).
    Averea lui Elon Musk, fondatorul companiilor Tesla şi SpaceX, a trecut în mod oficial de pragul de 100 de miliarde de dolari în aceeaşi zi în care CEO-ul Amazon – Jeff Bezos – a ajuns la o avere netă de 200 de miliarde de dolari.
    Acţiunile producătorului de maşini electrice Tesla s-au apreciat cu 400% în 2020. În luna iunie, Musk deţinea 40,4 milioane de acţiuni, ceea ce se traduce prin 87 de miliarde de dolari din averea netă. La începutul anului, miliardarul deţinea 38,7 milioane de acţiuni, adică
    16,2 miliarde de dolari.
    Tesla a anunţat săptămâna trecută şi cel mai mare program de vânzare de acţiuni de la listarea companiei pe bursă. Oferta reprezintă circa 1% din valoarea companiei. Elon Musk deţine aproximativ 20% din Tesla.
    Tesla vrea să vândă acţiuni de până la 5 miliarde de dolari. Suma reprezintă cea mai mare ofertă de la listarea companiei pe bursa de la New York.
    Potrivit presei internaţionale, reprezentanţii companiei au anunţat că vor vinde acţiuni „din când în când” la preţurile din piaţă. Producătorul american de maşini electrice a anunţat că acţiunile vor fi vândute doar pe baza directivelor de la Tesla.

    SURSA FOTO: HEPTA

  • Lipsa unui nivel bun de middle management, o problemă mare a companiilor din România

    Iar acest lucru se vede în criză, atunci când cineva trebuie să strângă echipele, să găsească soluţii pentru ieşirea din situaţiile dificile şi mai ales să pună în aplicare noile strategii.
    Avem specialişti buni şi foarte buni, avem executivi de top buni, dar la nivel de middle management nu stăm aşa bine.
    Dintre toate pieţele pe care a activat, cine are un nivel bun de middle management?
    Ungurii, spune Sorin Faur.
    În România, poziţia de middle management, de manageri care trebuie să conducă echipele de specialişti până la urmă, este mai puţin apreciată, valorizată şi remunerată.
    În România, cei din top management sunt foarte bine plătiţi, chiar peste media regională.
    Dar acest lucru se „compensează” la nivelul următor, în middle management, adică la cei care trebuie să execute, la cei care trebuie să ducă zilnic povara businessului, mai ales în vremuri de criză. După anul 2000, odată cu venirea multinaţionalelor s-au creat poziţii de middle management ocupate de români, pentru că la vârf erau expaţi.
    Când au plecat expaţii, au fost promovaţi în top management şi români.
    Dar după ei nu a mai fost timp si poate nici dorinţă să se creeze altă generaţie de manageri, mai ales la nivel operaţional. Astfel, au fost promovaţi specialişti, cei care ştiau tehnic foarte bine, dar care nu au mai apucat să-şi dezvolte abilităţile de manageri, să închege şi să conducă echipe.
    Nu cei mai buni specialişti din punct de vedere tehnic pot deveni şi cei mai buni manageri. Multe organizaţii au eşuat în această privinţă, declanşând adevărate lupte interne, care au măcinat companiile.
    Firmele româneşti, într-o luptă permanentă de supravieţuire din punct de vedere economic, nu au mai apucat să facă planuri interne de carieră. La acest lucru se adaugă şi faptul că patronii ştiu şi vor să facă tot.
    În multinaţionale, mulţi manageri buni au realizat că nu pot accede în top management, aşa că au decis să plece, să devină antreprenori sau să treacă la concurenţă, în cel mai bun caz.
    Pentru că firmele nu au un parcurs profesional clar pentru angajaţi, se trezesc după ani că oamenii s-au plictisit şi că vor să facă altceva, şi atunci pleacă, spune Sorin Faur.
    Businessul din România a crescut foarte mult în ultimii zece ani la nivelul afacerilor mici, făcute de cei care au lucrat în multinaţionale şi pentru care un câştig de 2.000-3.000 de euro pe lună în businessul lor este suficient.
    Businessul din România, fiind atât de intens, este şi o moară care macină mult mai repede managerii.
    Multinaţionalele stau mai bine la nivelul de middle management, dar la nivelul companiilor antreprenoriale româneşti este dezastru. Şi de aceea mulţi patroni, mulţi antreprenori români îşi epuizează energia în lucruri mărunte, cheltuind multe ore ocupându-se de middle management, şi în final nu mai au forţă şi energie să devină mai mari. Plus că patronii nu au încredere în oamenii de sub ei, pentru că se aşteaptă ca ei să fie copia fidelă a lor.
    De partea cealaltă, românii care aspiră la poziţiile de manageri preferă să lucreze în multinaţionale decât în companiile româneşti, pentru că acolo lucrurile sunt mai clare, mai stabile, chiar dacă birocraţia este mai mare, iar timpul de realizare a unor proiecte mult mai ridicat. Până la urmă, această situaţie de resurse umane este o copie fidelă a businessului din România, unde
    1.000 de companii – dintre care 90% sunt multinaţionale – realizează 49% din cifra de afaceri totală, iar restul de 599.000 de companii – dintre care 90% sunt româneşti – se bat pentru ce a rămas. Şi până la urmă este şi copia structurii sociale din România, unde clasa de mijloc lipseşte, cea care ar trebui să aducă o stabilitate mult mai mare şi să ducă România mai departe, mai repede. 

  • O nişă care a crescut în pandemie

    „O creştere spectaculoasă a vânzărilor fost înregistrată în luna martie, dar acestea s-au menţinut la un nivel ridicat şi în perioada următoare, inclusiv în iunie, după relaxarea măsurilor de siguranţă şi ieşirea din starea de urgenţă impusă de autorităţi”, a relatat Ciprian Stancu, fondatorul Republica BIO, un magazin online local specializat în comercializarea de produse bio şi naturale, care în prima jumătate a acestui an a înregistrat venituri de 3 milioane lei, ajungând astfel deja la nivelul cifrei de afaceri realizată în 2019. 

    El a pus bazele magazinului online în urmă cu circa cinci ani, businessul înregistrând în medie an de an o creştere de 43%. Luna martie a acestui an, marcată de instaurarea stării de urgenţă în România în încercarea de a stopa răspândirea noului coronavirus, a dus însă la cele mai mari creşteri la nivel de vânzări.

    „În acea perioadă, în care totul părea copleşitor şi incert, se remarca preocuparea clienţilor de a-şi face stocuri la alimente de bază, rezultatul fiind o componenţă dezechilibrată a coşului zilnic. Şi următoarele luni au adus creşteri ale vânzărilor, astfel că, dacă ne raportăm la primul semestru din 2020, valoarea medie a comenzii a înregistrat o creştere cu peste 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019”, a completat fondatorul Republica BIO.

    În primele şase luni ale acestui an, numărul de produse cumpărate de un client al Republica BIO a crescut cu peste 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai mare creştere a fost înregistrată tot în luna martie, aceasta depăşind 35%

    „Din ce în ce mai mulţi clienţi înţeleg că ceea ce mâncăm poate să ne îmbolnăvească sau să ne menţină sănătoşi. Pe măsură ce cumpărătorii au început să se orienteze către hrană sănătoasă şi curată, mâncarea BIO s-a dovedit a fi alegerea multora. Printre cele mai vândute produse în perioada ianuarie – iunie 2020 se remarcă în primul rând alimentele de bază precum făinuri, paste, conserve, cereale şi leguminoase (fasole, linte, năut, mazăre etc), urmate de suplimente alimentare şi superalimente precum spirulina, chlorella, curcuma sau mierea de manuka”, a precizat Ciprian Stancu.

    În prezent, magazinul Republica BIO comercializează peste 3.000 de produse de la circa 125 de branduri, din care 30 sunt branduri introduse în portofoliu anul acesta. Totodată, 42 de produse sunt marca proprie Republica BIO.
    „Listarea de produse în magazinul Republica BIO este un proces căruia noi îi acordăm atenţie sporită şi pentru care alocăm resurse specializate. Verificăm certificările, lista şi calitatea ingredientelor din compoziţia produselor şi trasabilitatea acestora pentru a ne asigura că produsele sunt curate, fără ingrediente periculoase pentru sănătatea clienţilor noştri. De asemenea, standardele sub care dezvoltăm produsele marca Republica BIO sunt extrem de ridicate, poate chiar printre cele mai ridicate de pe piaţă. Vizăm ingrediente BIO, de cea mai bună calitate, de provenienţă non-China, raw, neiradiate, fără metale grele, fără pesticide dăunătoare sau antibiotice în cazul mierii. Loialitatea de care se bucură produsele marca Republica BIO este un indicator că ne aflăm în direcţia bună”, a explicat el.
    Republica BIO a lansat produsele sub brand propriu încă din 2015, anul când magazinul online a început de altfel să livreze şi primele comenzi.

    „Investiţia iniţială, care a inclus costurile primului an de învăţare pentru întreaga echipă (în primul an nu am livrat nicio comandă) au fost de aproxmativ 250.000 de euro. De atunci am investit continuu, în fiecare an, deoarece piaţa de e-commerce are o velocitate extremă şi dacă te opreşti din inovaţie şi investiţii pierzi poziţia de lider în câteva luni. În e-commerce nu există zi de repaos dacă vrei să contezi”, a punctat fondatorul Republica BIO.

    În 2016, Ciprian Stancu a deschis şi un magazin fizic Republica BIO, acesta fiind un proiect din care antreprenorul a învăţat că este mai bine să rămână centrat pe ce ştie să facă cel mai bine şi anume e-commerce şi dezvoltare de produse.

    „Astfel, în 2017 am lansat două noi categorii de produse brand propriu: suplimentele alimentare şi mierea, iar în 2018 gama de superalimente. Odată ce portofoliul de produse Republica BIO a devenit mai consistent, am avut multe solicitări din partea magazinelor de a lărgi distribuţia şi astfel, în 2019 am început să ne concentăm pe încheierea de noi parteneriate pentru a da posibilitatea clienţilor să găsescă produsele Republica BIO în cât mai multe magazine.”
    Continuând să investească, Republica BIO a dezvoltat în primăvara acestui an, marcată de pandemia de COVID-19, o serie de funcţionalităţi noi pentru magazinul online cum ar fi   recomandări de produse în funcţie de starea vizitatorului, opţiunea de a vedea un produs în propria casă cu ajutorul realităţii virtuale, dar şi posibilitatea de a vedea în timp real cum produsele din comandă sunt puse în colet.

    „Cu toţii am fost forţaţi de împrejurări să ne schimbăm rutina şi o parte dintre obiceiurile zilnice. În acest context ne-am dorit să răspundem cu empatie sporită şi grijă nevoilor clienţilor, acesta fiind un moment în care magazinele online cărora le pasă cu adevărat de experienţa clienţilor au putut să îşi consolideze poziţiile, cu efect de durată asupra sentimentului de încredere şi loialitate. Pe lângă consilierea dedicată oferită prin call center, am conceput o serie de noi funcţionalităţi în magazin cu scopul creării unor experienţe cât mai apropiate şi personale.”

    Astfel, pentru dezvoltarea unor noi funcţionlităţi precum „coletul meu”, „realitatea virtuală” sau „cum te simţi azi” au fost necesare sute de ore de programare.
    „Ne-am dorit ca prin aceste «tooluri» să îi uşurăm clientului alegerile, să îi îmbunătăţim starea de spirit şi totodată să îl ţinem informat în privinţa etapei în care se află comanda lui”, a subliniat Ciprian Stancu.
    Dezvoltarea şi testarea noilor funcţionalităţi au avut loc în luna mai, spre finalul lunii, pe data de 17 mai fiind lansată opţiunea de a vedea un produs în propria casă cu ajutorul realităţii virtuale, iar la începutul lunii iunie funcţionalităţile „coletul meu” şi „cum te simţi azi”.

    „În privinţa rezultatelor, în medie cam 10 produse pe zi sunt vizualizate în casele vizitatorilor noştri (trebuie avut în vedere că încă nu toate produsle au informaţiile necesare), cu o rata de conversie de 7%. «Cum te simţi azi» atrage aproximativ 250 de interacţiuni zilnice şi are o rată de conversie de 9%. De asemenea, un sfert dintre clienţii care primesc mesajul de informare «coletul meu» accesează linkul şi urmăresc cum produsele comandate de ei sunt puse în colet.”

    Ce planuri de dezvoltare are în continuare Republica BIO? „Deşi o să sune plicticos, zi de zi avem aceeaşi preocupare: experienţa clienţilor noştri. Nu există compromis, scurtături sau jumătăţi de măsură când vorbim despre «user experience». De la interacţiunea cu platforma online până la momentul în care primesc la uşă coletul, tot procesul trebuie să fie ca un ceas elveţian. Asta presupune ca zilnic, literalmente zilnic, să testăm noi aplicaţii şi funcţionalităţi”, a menţionat antreprenorul.

    Totodată, Republica BIO vrea ca în următoarele luni să dezvolte parteneriatul cu marile lanţuri de retail fizic, prin care consumatorii să poată găsi pe rafturile super si hipermarketurilor produsele certificate sub marca proprie. „Aici ne pregătim ca, până la finalul lui 2020, numărul de produse sub marca Republica BIO să crească de la 42 la peste 100, pentru a putea oferi un portofoliu consistent oricărei categorii de retaileri.”
    Ca atare, pentru a doua jumătate a acestui an, fondatorul Republica BIO se aşteaptă la menţinerea unei cereri crescute pentru produsele bio şi naturale şi la afaceri cel puţin duble faţă de 2019.
    „Anticipăm o menţinere a trendului ascendent al cererii şi pentru semestrul doi, cu o accelerare în noiembrie şi decembrie ca urmare a Black Friday şi sărbătorilor de iarnă, astfel că estimăm venituri cel puţin duble faţă de 2019. Pe lângă contextul favorabil ne bazăm pe diversificarea portofoliului de branduri din magazin şi pe extinderea distribuţiei produselor marca Republica BIO.”
    Anul acesta Republica BIO a atins masa critică de clienţi, ceea ce îi permite de aici încolo să scaleze repede.
    „Echipa Republica BIO este formată în prezent din 11 oameni şi 5 colaboratori. Avem nevoie de noi resurse care să susţină creşterea bruscă a cererii înregistrată anul acesta şi estimăm că până la sfârşitul anului vom mai avea încă 3 colegi noi în echipă.”

    CE IMPACT A AVUT DECLANŞAREA PANDEMIEI IN BUSINESSUL REPUBLICA BIO?
    Republica BIO avea deja un model de business funcţional, nu a fost nevoie să-l reinventăm, însă a trebuit scalat pentru a putea gestiona creşterea neprevăzută a cererii. Spre exemplu, apelurile în call centerul Republica BIO au crescut cu 40% în perioada martie-iunie 2020, faţă de perioada similară a anului trecut, iar timpul mediu de asistenţă cu 20%. Acest lucru a impus suplimentarea resurselor în call center pentru consilierea clienţilor.
    A fost o luptă contra cronometru să ne menţinem promisiunea faţă de clienţi şi să livrăm în 24/ 48 de ore în contextul în care majoritatea magazinelor online au întârziat timpii de livrare. Faptul că livrăm din stoc propriu a reprezentat un avantaj major, iar cu un efort suplimentar am reuşit să ne păstrăm promisiunea de a livra mereu la timp.
    è O altă provocare a reprezentat-o menţinerea lanţului de aprovizionare deoarece mulţi producători europeni au limitat livrările în afara ţărilor de origine pentru a-şi proteja consumatorii locali. Cu sprijinul partenerilor şi cu o planificare riguroasă, am redus la minimum disconfortul resimţit de clienţi prin lipsa stocurilor la anumite produse.
    Adaptarea portofoliului de produse la noile nevoi ale clienţilor rămâne o prioritate pentru Republica BIO. Dacă la începutul pandemiei de COVID-19, în luna martie, panica a generat cumpărături de impuls ce vizau în special stocuri la alimente de bază, în lunile aprilie şi mai s-a observat în rândul clienţilor o schimbare de atitudine şi conştientizare a importanţei menţinerii sănătăţii, reflectată în dublarea vânzărilor de suplimente şi triplarea vânzărilor de superalimente. Trendul de creştere a vânzărilor pe categoriile de suplimente şi superalimente încă se menţine, astfel că una dintre priorităţile accentuate de contextul pandemic ramâne diversificarea portofoliului de suplimente alimentare.

  • Mirela Raicu, partener fondator ESOP: „În antreprenoriat, energia implicată şi puterea de muncă sunt esenţiale”

    O schimbare importantă de mentalitate este cea mai recentă reuşită a Mirelei Raicu: „În antreprenoriat, energia implicată şi puterea de muncă sunt esenţiale. Există însă şi alte aspecte cel puţin la fel de importante. Am iniţiat recent alături de ceilalţi parteneri din echipa de management ESOP o schimbare de mindset: o analiză mai atentă a segmentelor de business pe care activăm şi o concentrare pe cele ce răspund obiectivelor noastre pe termen lung. Am realizat în felul acesta o eliberare de timp şi energie pentru întreaga echipă, iar rezultate mult mai eficiente sunt deja vizibile”. Mirela Raicu este de părere că, în cele din urmă, abilitatea de a rezolva problemele şi nevoile clienţilor în zona ta de expertiză primează în faţa oricăror diferenţe de gen în mediul de afaceri din România. Totuşi, crede că „femeile au în mod natural înclinaţii către abordări mai prudente, diplomate şi mai incluzive”. În ceea ce priveşte echilibrul între viaţa personală şi profesională, acesta este, crede ea, un obiectiv extrem de important: „Cred că o viaţă profesională eficientă îşi are temelia pe o viaţă personală sănătoasă”.

    Profilul Mirelei Raicu a apărut în cea mai recentă ediţie a anuarului 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

     

  • Românii care au creat imprimanta de alimente. În curând putem să ne primim mâncarea doar apăsând pe un buton

    „Reebo este practic prima imprimantă alimentară 3D concepută să funcţioneze în sistem vendingmachine şi de aici posibilităţile sunt nenumărate tehnologic pentru că acest sistem permite multiple capete de depunere a materialului, capacitate mare de cartuşe şi produse alimentare care vin ready-to-eat şi care sunt gata de consum, nu mai necesită gătire. Lucrăm acum la prototipul experimental. Reebo ca prototip experimental poate face sandvişuri şi prăjituri care sunt ready-to-eat, personalizate, iar clientul final îşi poate seta caloriile”, a declarat la ZF IT Generation Mădălina Ilie, fondator al Manna Foods Solutions. Ea a povestit că ideea proiectului Reebo a apărut în ultima parte a anului 2018.

    „În acea perioadă lucram la un alt proiect food-tech legat de nişte produse alimentare destinate situaţiilor de urgenţă şi uzului militar. Reebo a apărut în urma acelui proiect şi este abia la primul capitol. A apărut mai degrabă cu o viziune a felului în care va arăta alimentaţia viitorului în contextul dezvoltării globale a dezvoltării tehnologice rapide, al creşterii populaţiei gloabe şi al nevoii de sustenabilitate. Nu pentru că sunt subiecte în trend, ci din contră, pentru că omenirea are nevoie de soluţii care să permită acces facil la alimente sigure şi personalizate în funcţie de nevoile nutriţionale.”
    Imprimanta alimentară 3D Reebo va putea realiza sandvişuri şi prăjituri din ingrediente naturale în doar câteva minute, după cum susţin reprezentanţii start-up-ului.

    Cum se foloseşte însă mai exact imprimanta alimentară 3D Reebo de către utilizatori?
    „Toată lumea cunoaşte aparatele coffee vending machine. Reebo vine dotată cu un meniu touchscreen de pe care clientul îşi poate alege ingredientele, îşi setează caloriile, achită prăjitura sau sandvişul şi aşteaptă până la 3 minute să îi fie livrate într-un ambalaj biodegradabil. Maşina este dotată cu cartuşe alimentare în care sunt ingredientele. Aici este şi noutatea tehnologică – avem numeroase capete de depunere.

    Ce înseamnă asta? Că utilizatorul poate alege o varietate de gusturi”, a explicat Mădălina Ilie. Dacă utilizatorul nu doreşte să ia contact cu echipamentul, poate da comanda şi plăti direct din aplicaţia de mobil dedicată atunci când se află lângă aparat. Aplicaţia mobilă va fi dezvoltată în faza de prototip industrial.

    Fiind o imprimantă în sistem vending, Reebo poate fi instalată pe stradă, în locuri cu trafic pietonal intens sau în clădiri de birouri. „Astfel toată lumea poate avea acces la ea şi la un produs cu raport calitate-preţ care este mult mai bun decât un produs de fast-food, de la restaurantele din jurul birourilor sau de la magazinele din jurul blocurilor.”

    Proiectul Reebo este compus din trei faze, până când va putea ajunge în etapa comercială. „Prima este cea de prototip experimental, rolul acestei faze fiind să arătăm că ideea şi conceptul nostru sunt fezabile, se pot realiza. A doua etapă este prototipul industrial, care cuprinde şi un laborator alimentar în care se va testa imprimanta şi în acelaşi timp se vor testa şi consumabilele pentru că businessul Manna Foods Solution pe proiectul Reebo înseamnă pe de-o parte imprimanta Reebo, iar pe de altă parte consumabilele aferente imprimantei.

    În cadrul acestui laborator şi în această fază de prototip industrial se fac de asemenea pilotarea, validarea, măsurătorile, analizele atât pentru imprimante, cât şi pentru consumabile. Concluziile trase din această etapă vor fi utilizate pentru linia de producţie pentru a scuti timp şi bani pentru acea etapă. Pentru linia de producţie, tot atunci se va face şi strategia go-to-market”, a precizat fondatoarea Manna Foods Solutions.

    Acum, următoarea etapă a proiectului este cea de prototip industrial. „Practic, aceasta va seta toţi parametrii pentru linia de producţie şi tot atunci vom avea o colaborare cu medici nutriţionişti care ne vor ajuta să facem reţetele pentru fiecare tip de pastă astfel încât ele să fie echilibrate din punct de vedere nutriţional, din toate punctele de vedere medicale, de alimentaţie, de siguranţă ş.a.m.d.”
    Pentru a trece la următoarea etapă, echipa Manna Foods Solutions are însă nevoie de finanţare şi ia în considerare atât obţinerea de fonduri europene nerambursabile, cât şi obţinerea unor investiţii private, având în vedere complexitatea şi amploarea proiectului.
    „Pe de-o parte aplicăm în octombrie la EIC Horizon 2020 – un fond al UE pe partea de cercetare-dezvoltare, adică sunt practic nişte fonduri de risc pe această zonă. Pe de altă parte avem discuţii şi cu investitori cu venture capital-uri, am început să abordăm şi fonduri de investiţii. Facem în paralel acest lucru pentru că în tehnologie este foarte important să fii primul pe piaţă şi atunci vrem să grăbim lucrurile. Cu cât găsim finanţele mai repede pentru următoarea etapă, cu atât şi Reebo va ajunge mai repede pe piaţă.”

    Până acum, în etapa de prototip experimental, proiectul Reebo a fost realizat din fonduri proprii ale echipei Manna Foods Solutions, însă pentru a putea trece în următoarea etapă de prototip industrial start-up-ul are nevoie de o finanţare considerabilă.

    „Pentru partea de prototip industrial suma este de cercetare-dezvoltare practic şi ajunge la circa 3,5 milioane euro. Sperăm ca până la finalul acestui an să avem deja măcar direcţia de finanţare, astfel încât din ianuarie să ştim de unde plecăm. În octombrie aplicăm la Horizon 2020, avem discuţii în prezent cu câteva venture capital-uri şi vedem ce se va finaliza. Deadline-ul pe care noi ni l-am dat pentru obţinerea finanţării sau garantarea obţinerii finanţării este decembrie anul acesta.”

    Manna Foods Solutions lucrează la realizarea unei imprimante alimentare 3D de mici dimensiuni pe care să o poată prezenta în faţa investitorilor. Start-up-ul local ce lucrează în prezent la dezvoltarea unei imprimante are în plan să obţină anul acesta o finanţare de circa 3,5 milioane de euro pentru a putea trece în etapa de prototip industrial din cadrul proiectului.

    Proiectul, numit Reebo, se află în prezent în faza de prototip experimental, etapă în care echipa Manna Foods Solutions lucrează la realizarea unei imprimante alimentare 3D de mici dimensiuni pe care să o poată prezenta în faţa investitorilor.

    Proiect: Manna Foods Solutions
    Ce face? Dezvoltă o imprimantă alimentară 3D
    Necesar actual de finanţare: 3,5 milioane euro
    Invitat: Mădălina Ilie, fondator Manna Foods Solutions

    Proiect: Scriptoman
    Ce face? Platformă ce permite transcrierea şi traducerea automată a fişierelor audio/video
    Investiţie iniţială: circa 80.000 euro
    Invitat: George Rusu, administrator RolaxIT Innovation

    Proiect: Trusted App
    Ce face? Aplicaţie software de raportare financiară pentru IMM-uri
    Investiţie iniţială: 35.000 euro
    Ţinta de venituri 2021: 30.000 euro
    Invitat: Ioana Arsenie, fondator Trusted App

    Proiect: Menisto
    Ce face? Aplicaţie ce îşi propune să digitalizeze procesele din cadrul restaurantelor pornind de la meniul digital direct pe smartphone-ul clienţilor
    Necesar actual de finanţare: 100.000 euro
    Invitaţi: Mircea Deliu si Cezar Cherciu, fondatori Menisto

    Proiect: I’m fine
    Ce face? Platformă care se foloseşte de tehnologie pentru a ajuta persoanele care au nevoie de psihoterapie
    Invitat: Daniel Barbu, fondator şi CEO I’m fine

    Proiect: DAHNA
    Ce face? Aplicaţie mobilă de nutriţie care le configurează utilizatorilor meniuri conform profilului lor metabolic, precum şi reţetele pentru prepararea lor, dar şi lista de cumpărături cu ingredientele şi cantităţile necesare
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Necesar actual de finanţare: circa 300.000 euro
    Invitat: Daniela Tatu-Chiţoiu, CEO al CardioScience şi coordonatoarea proiectului DAHNA

    Proiect: Automation Pill
    Ce face? Soluţii software de automatizare a diferitelor procese din cadrul companiilor
    Ţintă de venituri 2020: 150.000 euro
    Invitat: Daniel Tilă, cofondator Automation Pill

    Proiect: Chifor Vision
    Ce face? Dezvoltă o tehnologie pentru simplificarea diagnosticării bolii parodontale
    Finanţări totale atrase până acum: 275.000 euro
    Necesar actual de finanţare: 2 milioane euro
    Invitat: Radu Chifor, fondator Chifor Vision

    Proiect: VetFast
    Ce face? Dezvoltă aplicaţii pentru digitalizarea proceselor din domeniul veterinar
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Invitat: Alexandru Pavel, fondator VetFast

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Fondatoarea uneia dintre primele afaceri private din sistemul medical românesc: „De cele mai multe ori balanţa trebuie să încline spre familie şi copii”

    Mihaela Marcu spune că una dintre cele mai mari reuşite pe care le-a avut a fost să facă bine cât mai mulţi copii. „Chiar dacă am o vârstă înaintată şi poate altcineva la vârsta mea ar fi stat acasă la pensie, să se odihnească, eu nu pot să mă gândesc la această variantă. Meseria mea şi activitatea pe care mi-o desfăşor sunt parte din viaţa mea şi nu aş putea să stau departe de ele, iar mai mult decât atât, zâmbetul copiilor atunci când îi fac bine este tot ce-mi trebuie pentru a spune că am o zi bună.” Pentru anul acesta, şi-a propus să fie sănătoasă şi să-şi vadă copiii fericiţi, „atât pe cei de la cabinet, cât şi pe ai mei, împreună cu nepoţii”.

    De-a lungul carierei, fondatoarea MedLife spune că nu a ţinut niciodată cont de faptul că este femeie şi că poate avea anumite dezavantaje. „Întotdeauna am ştiut unde vreau să ajung, care este menirea mea, am muncit mult pentru asta şi nu m-am lăsat intimidată de nimic.” În opinia sa, este foarte important să fii determinat şi asumat în deciziile tale, să ai demnitate şi să fii orientat tot timpul către evoluţie şi progres.

    Despre echilibrul între viaţa personală şi profesională crede că reprezintă mai degrabă un obiectiv. „O viaţă întreagă lupţi pentru acest echilibru, uneori învinge cariera, însă de cele mai multe ori balanţa trebuie să încline spre familie şi copii. Nu e o reţetă magică, nu te învaţă nimeni cum s-o faci, însă ce nu trebuie să pierzi niciodată din vedere este că alături de cei dragi iţi vei găsi mereu împlinirea, în familie te încarci cu energie şi capeţi putere să muţi munţii din loc a doua zi.”

    Ea le sfătuieşte pe tinerele care îşi încep acum cariera: „Sfatul meu pentru o tânără care îşi începe acum parcursul profesional este să nu renunţe la planul ei, să aibă încredere, să muncească mult, să înveţe permanent şi să se înconjoare de oameni dragi şi de familie”.

    Profilul Mihaelei Marcu Cristescu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Cine este omul din spatele brandului Decathlon. A reuşit cu o idee simplă să îşi câştige renumele mondial şi o avere fabuloasă, care îl plasează printre cei mai bogaţi miliardari

    Michel Leclercq a simţit încă din familie puterea competiţiei, vărul său fiind fondatorul gigantului Auchan. Antreprenorul din spatele grupului Decathlon a reuşit însă cu o idee simplă să îşi câştige la rândul său renumele mondial şi o avere fabuloasă, care îl plasează printre cei mai bogaţi miliardari francezi. 

    Michel Leclercq s-a născut pe 27 mai 1939, în Tourcoing, Franţa, în familia lui Xavier Leclercq şi a lui Jeanne Mulliez. Vărul său, Gérard Mulliez, este fondatorul lanţului de supermarketuri Auchan şi deţine 40% din compania Decathlon, întocmai ca şi familia fondatorului.

    Pe 27 iulie 1976, antreprenorul a deschis un mic magazin de tip self-service în parcarea centrului comercial Auchan d’Englos, lângă Lille. Conceptul consta în „echiparea tuturor sportivilor, de la începători până la profesionişti, dintr-un singur magazin şi la cel mai bun preţ”. Numele ales, „Decathlon”, amintea de cele zece sporturi principale prezentate în magazin. Expansiunea internaţională a început după un deceniu, compania intrând întâi în Germania (1986), apoi în Spania, Italia, Portugalia şi Marea Britanie. În 2001 businessul s-a extins şi în afara Europei, prima piaţă noneuropeană fiind Brazilia. În 2009, Leclercq a cedat funcţia de preşedinte al consiliului de supraveghere fiului său celui mai mare, Olivier Leclerq.

    Anul trecut, topul miliardarilor francezi întocmit de Forbes Internaţional îl clasa pe Leclercq pe locul 19, cu o avere de 4,8 miliarde de dolari. În prezent, averea sa se ridică la 4,5 miliarde de dolari. Soţia sa, Marie-Claude Leclercq, este psihoterapeut şi reprezintă familia în consiliul fundaţiei Decathlon, deschisă în 2005. Cuplul locuieşte în Lille, Franţa, şi are patru copii.

    În prezent, compania este unul dintre cei mai mari retaileri de echipament sportiv din lume, cu vânzări anuale de peste 13 miliarde de dolari şi un portofoliu de peste 1.500 de magazine în 51 de ţări, având, totodată, peste 20 de branduri proprii. Echipa companiei numără peste

    87.000 de angajaţi. În 2019, Decathlon România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 968 de milioane de lei şi un profit de 55,8 milioane, funcţionând cu o echipă de aproape 1.400 de angajaţi.