BusinessMagazin

Tag: fond

  • Cea mai recentă evaluare a Hidroelectrica: 10 miliarde de euro, în creştere cu 1 miliard de euro în doar două luni

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică al României şi cea mai mare companie de stat, este evaluată la 50 miliarde de lei (10 mld. euro) de către acţionarul minoritar Fondul Proprietatea în cel mai recent raport de evaluare, aferent lunii martie şi publicat vineri la Bursa de la Bucureşti, în creştere cu 5 mld. lei (1 mld. euro) faţă de evaluarea precedentă, cea din februarie 2022.

    Cu alte cuvinte, evaluarea Hidroelectrica, publicată de FP pe baza calculelor KPMG şi prin prisma deţinerii de 20%, s-a majorat cu 10% în doar două luni, perioadă de timp în care Ministerul Energiei a aprobat listarea companiei pe piaţa de capital. La o evaluare de 50 mld. lei şi pe baza rezultatelor din 2021, respectiv 6,7 mld. lei venituri şi 3,1 mld. lei profit net, compania are un multiplu de 7,4 ori veniturile şi unul de 16 ori profitul net.

    “Pentru calculul valorii activului net la data de 31 martie 2022 pentru Fondul Proprietatea SA, metoda de evaluare utilizată pentru evaluarea investiţiei a rămas aceeaşi, respectiv Valoare justă (Valoare pe baza raportului de evaluare)/acţiune, dar raportul de evaluare a fost actualizat cu cel mai recent discount pentru lipsa marketabilităţii (DLOM) estimat de KPMG România conform aprobării acţionarilor pentru listarea companiei la bursă”, se arată în raportul publicat de FP la BVB.

    KPMG evaluează deţinerea de 20% a Fondului Proprietatea la 9,9 mld. lei la final de martie 2022, în creştere de la 9 mld. lei de la evaluarea precedentă, cea din februarie, adică un impact asupra VAN de plus 6,5%.

    Metoda de evaluare pentru Hidroelectrica este realizată prin aplicarea metodei de piaţă bazată pe multiplul de EBITDA derivat din analiza companiilor comparabile cotate pe piaţa de capital,  actualizată cu cel mai recent discount estimat conform aprobării acţionarilor pentru listarea companiei la bursă.

    ZF a scris recent că FP solicită 1 miliard de lei (200 mil. euro) sub formă de dividende speciale din rezultatul reportat al companiei de stat, o astfel de mişcare fiind o practică obişnuită a Fondului în ultimii ani de zile, una cu care Ministerul Energiei a fost de acord.

    Pe de altă parte, Hidroelectrica vrea să-şi remunereze cei doi acţionari – statul român (80%) şi FP (20%) cu 2,8 miliarde de lei din profitul net de 3 miliarde de lei realizat în anul 2021.

    Astfel, Hidroelectrica ar putea plăti anul acesta dividende de circa 3,8 miliarde de lei, din care 760 mil. lei vor merge la Fondul Proprietatea iar restul de circa 3 mld. lei la statul român în calitate de acţionar majoritar.

    Compania şi-a bugetat pentru 2022 venituri totale de 7,4 miliarde de lei, în urcare cu 11% faţă de cele realizate în 2021, în timp ce profitul net este estimat la 2,9 mld. lei, minus 8% faţă de cel de 3,16 mld. lei din 2021.​

     

  • Fondul Proprietatea vrea 1 mld. lei sub formă de dividende speciale de la Hidroelectrica, pe lângă cele 2,8 mld. lei dividende pe care compania de stat le propune acţionarilor

    Fondul Proprietatea (FP), acţionar cu 20% la producătorul de energie electrică Hidroelectrica, solicită 1 miliard de lei (200 mil. euro) sub formă de dividende speciale din rezultatul reportat al companiei de stat, o astfel de mişcare fiind o practică obişnuită a Fondului în ultimii ani de zile, una cu care Ministerul Energiei a fost de acord.


    Pe de altă parte, Hidroelectrica vrea să-şi remunereze cei doi acţionari – statul român (80%) şi FP (20%) cu 2,8 miliarde de lei din profitul net de 3 miliarde de lei realizat în anul 2021.

    Astfe, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, şi compania care ar putea stabili cea mai mare listare din istoria pieţei de capital, ar putea plăti anul acesta dividende de circa 3,8 miliarde de lei, din care 760 mil. lei vor merge la Fondul Proprietatea iar restul de circa 3 mld. lei la statul român în calitate de acţionar majoritar.

    Fondul vrea ca dividendele speciale să fie plătite până la 30 septembrie 2022. AGOA în care se va decide plata dividendelor va avea loc pe 28 aprilie 2022.

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică al României, fiind de altfel şi cea mai profitabilă companie de stat, şi-a bugetat pentru 2022 venituri totale de 7,4 miliarde de lei, în urcare cu 11% faţă de cele realizate în 2021, în timp ce profitul net este estimat la 2,9 mld. lei, minus 8% faţă de cel de 3,16 mld. lei din 2021.​

     

  • Fondul Neogen al antreprenorului Călin Fusu a investit 1,5 mil. euro în retailerul de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco

    Vivre Deco, retailer de mobilă şi decoraţiuni care are două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de la Bucureşti, a anunţat că pe 9 februarie acţionarii au aprobat majorarea capitalului social prin investiţia realizată de către acţionarul majoritar Neogen. Valoarea capitalului social majorat este de 7,5 milioane de lei.

    Valoarea totală a investiţiei este în sumă de 7,42 mil. lei, echivalentul sumei de 1,5 mil. euro, calculat la cursul de schimb valutar RON-EUR stabilit de BNR pentru data de 7 februarie 2022.

    Investiţia a fost realizată prin emisiunea unui număr de 27.191 de acţiuni în favoarea Neogen, la valoarea nominală de 10 lei pe acţiune, precum şi prin plata unei prime de emisiuni, la o valoare a capitalului societăţii înainte de majorarea de capital pe care acţionarii o stabilesc de comun acord la 40 mil. euro.

    De asemenea, acţionarii au decis să acorde celorlalţi investitori din acţionariat, Adisory Delta SRL şi NAGY VAJDA ANDRAS PETER, opţiunea ca în termen de 12 luni de la data semnării Hotărârii, să participe la majorarea de capital social prin aport în numerar până la limita de 1,5 mil. euro, la o valoare a capitalului societăţii înainte de majorarea de capital pe care acţionarii au stabilit-o de comun acord la suma de 41,5 mil. euro.

    Vivre Deco are la BVB o emisiune de 7 mil. euro (listată în iulie 2021 şi cu scadenţa în aprilie 2026) şi una de 3,4 mil. euro (listată în aprilie 2020 şi cu scadenţa în martie 2025). Cele două sunt tranzacţionate sub simbolurile VIV25E si VIV26E).

    La finele anului trecut, fondul Neogen, controlat în proporţie de 67% de Călin Fusu, avea o participaţie de 50% la Vivre Deco. În acţionariat mai erau Adisory Delta (45%), companie deţinută indirect de Oliver Cadogan – soţul Monicăi Cadogan, care şi-a anunţat demisia din funcţia de CEO al Vivre pe 26 august, respectiv Nagy Vajda Andras Peter, cu 5% din acţiuni.

    Călin Fusu a investit în firme din diverse sectoare de activitate, precum CleverTaxi (care a fost achiziţionat de către Daimler AG), Vivre Deco, Casta Imobiliare sau Concept Apps SRL.

     

  • Fondul suveran de pensii al Norvegiei, cu active de 1.300 de miliarde de dolari, adică de şase ori cât PIB-ul României, îşi va vinde toate deţinerile la companii ruseşti

    Fondul suveran de pensii al Norvegiei, cel mai mare la nivel mondial şi cu active în administrare de 1.300 de miliarde de dolari dintre care o parte şi la Bursa de la Bucureşti, va renunţa la activele sale ruseşti în urma invaziei Rusiei în Ucraina, a declarat duminică premierul norvegian.

    Activele ruseşti ale fondului, constând în acţiuni la aproximativ 47 de companii, precum şi în obligaţiuni guvernamentale, valorau 25 de miliarde de coroane norvegiene (2,83 miliarde de dolari) la sfârşitul anului 2021, în scădere de la 30 de miliarde de coroane cu un an înainte, au precizat autorităţile, potrivit CNN.

    “Am decis să îngheţăm investiţiile fondului şi am început un proces de vânzare (din Rusia)”, a declarat premierul Jonas Gahr Stoere într-o conferinţă de presă.

    La sfârşitul anului 2020, ultima dată când fondul a oferit o defalcare a activelor sale din Rusia, acesta deţinea obligaţiuni guvernamentale în valoare de 6,7 miliarde de coroane şi acţiuni în valoare de 23,3 miliarde de coroane, potrivit Norges Bank Investment Management (NBIM).

    Cea mai valoroasă participaţie la o firmă individuală la sfârşitul anului 2020 a fost la Sberbank, unde deţinea 0,83%, în valoare de 6 miliarde de coroane la acel moment, ceea ce a făcut ca fondul să fie al patrulea cel mai mare acţionar, potrivit datelor Refinitiv Eikon.

    A doua şi a treia cea mai mare participaţie la sfârşitul anului 2020 erau la companiile din energie Gazprom şi Lukoil.

    Bursa din Rusia s-a prăbuşit săptămâna trecută în urma invaziei din Ucraina.

     

  • Un fond danez de pensii vinde acţiunile investite în Wizz Air în urma unui scandal cu rădăcini în România

    Acţiunile în valoare de 3 milioane de dolari deţinute de fondul danez de pensii AkademikerPension la Wizz Air sunt vândute ca urmare a faptului că operatorul aerian nu le permite angajaţilor să formeze sindicate. Scandalul a pornit în România în 2014.

    Fondul danez de pensii Akademi­kerPen­sion, care gestionează active în valoare de 23 mld. dolari, vinde acţiunile investite în operatorul aerian low-cost Wizz Air, în valoare de 3 mil. do­lari.

    Motivul acestei decizii este „abuzul Wizz Air asupra drep­turilor omu­lui şi asupra dreptu­rilor anga­jaţilor“, spun ofi­cialii Akademi­kerPen­sion. Scandalul are rădăcini în România: în 2014, Wizz Air a fost amendată de instanţă după ce 19 an­gajaţi români au fost concediaţi la scurt timp după ce şi-au făcut sindicat.

    „În urma discuţiilor cu managementul com­paniei, nu am primit asigurări că vor iniţia schimbările pe care le-am solicitat în ce­ea ce priveşte problemele legate de drep­tu­rile omului şi ale muncii. (…) Com­porta­men­tul conducerii intră în conflict cu drep­turile omului şi ale muncii, aşa cum sunt subli­niate, printre altele, de principiile direc­toa­re ale ONU privind afacerile şi drepturile omu­lui. Riscul de a fi asociaţi cu o încălcare cla­ră şi persistentă a politicii noastre de in­vestiţii responsabile este pur şi simplu prea ma­re dacă rămânem cu această investiţie. Excluderea este ultimul instrument pe care îl avem la dispoziţie. Dacă nu suntem pregătiţi să-l folosim, nu avem nicio pârghie atunci când, ca investitor, încercăm să influenţăm com­paniile să-şi schimbe cursul în astfel de situa­ţii. Prin urmare, Wizz Air este acum exclus din universul nostru investiţional“, a de­clarat Jens Munch Holst, CEO al AkademikerPension.

    Într-un comunicat trimis de Akade­mi­kerPen­sion se precizează că manage­men­tul Wizz Air a refuzat în mod repetat să recu­noască libertatea angajaţilor de a-şi for­ma sindicate şi de a participa la negocieri colec­tive în state precum România, Ucraina, Norvegia şi Italia.

    La finalul anului trecut, un număr de 14 investitori, printre care se află AkademikerPension şi compania britanică Ardevora Asset Management, au cerut într-o scrisoare transmisă către  Wizz Air să permită formarea sindicatelor în companie. Informaţia, relatată de agenţia de presă Reuters, venea în contextul în care investitorii susţin că drepturile angajaţilor Wizz Air sunt încălcate. Aceştia au ameninţat că îşi retrag investiţia dacă oficialii Wizz nu le îndeplinesc cererile.

    Rădăcinile acestei situaţii vin din România, când, în 2014, 19 angajaţi ai Wizz Air din România au format sindicatul Aerolimit Professional, iar la scurtă vreme după aceea au fost concediaţi. O parte dintre angajaţi au contestat în instanţă decizia şi au câştigat. Cel mai mediatizat caz a fost cel al lui Mircea Constantin, însoţitor de zbor şi liderul de sindicat al Aerolimit Professional (sindicatul format în cadrul Wizz Air România), care a câştigat în instanţă şi care a fost reangajat, iar acum este şi reprezentantul în România al Flight Personnel Union (FPU), comunitatea angajaţilor din industria aviaţiei.

    În România lucrează circa 1.000 de angajaţi în cadrul Wizz Air în prezent. Oficialii companiei au precizat, într-un răspuns transmis către ZF la finalul anului trecut, că, în perioada de vârf a pandemiei, au trebuit să renunţe la aproximativ 1.000 de angajaţi din totalul celor 5.000, dar că totuşi i-au reangajat pe mulţi dintre aceştia şi au revenit la un efectiv de peste 5.000 de colegi în prezent. Wizz Air este listată la Bursa din Londra şi are o capitalizare de circa 5 miliarde de lire sterline (6,7 mld. dolari).

     

  • Ministerul de Finanţe a devenit acţionar al Fondului Proprietatea. Adrian Câciu: Am virat capitalul social nevărsat de 18 ani

    Ministerul Finanţelor. ca reprezentant al Guvernului şi statului român, a virat ieri  capitalul social nevărsat de 18 ani la Fondul Proprietatea, devenind acţionar al Fondului, a anunţat miercuri ministrul de resort, Adrian Câciu, în deschiderea şedinţei de Guvern.

    ”Ministerul şi-a îndeplinit rolul prevăzut de Legea 31 a societăţilor comerciale. Am închis astfel un capitol istoric, un demers care până la urmă era aşteptat de toate instituţiile financiare care au caracter de monitorizare, şi aici mă refer şi la Autoritatea de Supraveghere Financiară, dar şi la celelalte elemente. În acest moment, Ministerul Finanţelor este acţionar al Fondului Proprietatea şi vom analiza împreună care este evoluţia acestui Fond. Prin perspectiva acestei virări, nu pot să spun decât că valoarea acţiunilor este de 7 ori faţă de valoarea subscrisă şi vărsată”,a spus Adrian Câciu.

    Franklin Templeton International, administrator al Fondului Proprietatea, a anunţat că, pe 1 februarie 2022, statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, a achitat fondului suma de circa 189,2 milioane de lei, reprezentând plata aferentă tuturor acţiunilor neplătite deţinute de statul român la FP.

    La data de 31 decembrie 2021, statul român deţinea aproximativ 363,8 milioane de acţiuni neplătite, fiecare acţiune având o valoare nominală de 0,52 lei, conform unui document publicat la bursă.

    „Plata menţionată anterior s-a efectuat în exercitarea drepturilor Statului român în baza Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.”

    Aşadar, începând cu data de 1 februarie, noua valoare a capitalului social subscris şi vărsat al fondului este e circa 3,3 miliarde de lei, împărţit în 6,4 miliarde de acţiuni, fiecare cu o valoare nominală de 0,52 de lei.

  • Preşedintele Biden înăspreşte regulile de călătorie pe fondul noilor cazuri Omicron

    Preşedintele Joe Biden a dezvăluit reguli mai stricte de călătorie Covid-19, în contextul în care SUA au confirmat câteva cazuri de variantă Omicron, relatează BBC.

    Biden a declarat că planul său “nu include închideri sau blocaje” şi nu modifică regulile de vaccinare.

    Au fost depistate cazuri în California, Colorado, Minnesota, New York şi în Hawaii, unde autorităţile spun că persoana nu avea antecedente recente de călătorie.

    Oficialii de stat din domeniul sănătăţii au raportat doar simptome uşoare în aceste cazuri.

    Varianta a fost găsită acum până în 30 de ţări, potrivit rapoartelor.

    Încă nu este clar dacă tulpina Omicron este asociată cu o transmitere mai mare sau cu un risc mai mare de a se sustrage vaccinurilor.

    Conform detaliilor dezvăluite joi, toţi pasagerii internaţionali vor trebui să fie testaţi cu 24 de ore înainte de a pleca în SUA, indiferent de statutul lor de vaccinare. Masca este obligatorie în avioane, trenuri şi autobuze până în martie.

    Guvernul american va încerca să pună la dispoziţie milioane de teste gratuite la domiciliu prin intermediul companiilor de asigurări private pentru cei care au asigurare şi prin intermediul centrelor de sănătate şi al clinicilor rurale pentru cei care nu au.

    Planul administraţiei pentru lunile de iarnă constă, de asemenea, în măsuri de încurajare a tuturor adulţilor să îşi facă vaccinurile de rapel, inclusiv printr-o campanie de educare a publicului şi prin acţiuni de informare.

    Peste 40 de milioane de americani au făcut vaccinurile de rapel, dar Biden a declarat că alte aproape 100 de milioane de persoane sunt eligibile şi nu şi-au făcut încă vaccinul.

    Sute de clinici de vaccinare vor fi înfiinţate în întreaga ţară în încercarea de a creşte rata de imunzare în rândul copiilor şi adolescenţilor.

    SUA şi alte câteva ţări au interzis călătoriile din opt ţări din Africa de Sud. Experţii în sănătate au declarat că restricţiile de călătorie le oferă timp pentru a studia noua variantă.

  • Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă starea de sănătate. Psiholog: „Schimbarea vine pe un fond agitat”

    România trece în noaptea de sâmbătă spre duminică la ora de iarnă. Vom da ceasurile înapoi cu o oră, ora 04:00 devenind ora 03:00. Ziua de duminică va fi cea mai lungă din an, însă această schimbare poate avea efecte negative asupra stării noastre de sănătate.

    Psihologul Keren Rosner explică, într-un interviu pentru Gândul, că organismul uman poate fi afectat odată cu trecerea la ora de iarnă, schimbare ce corespunde cu debutul sezonului rece. Astfel, lumina difuză, întunericul care se lasă mult mai devreme, lipsa culorilor şi a soarelui alături de atmosfera cenuşie, induc o stare afectivă deprimantă, de tristeţe şi apatie, cât şi tulburări de concentrare şi memorie.

    „Organismul are nevoie de o perioadă de adaptare la noile condiţii, iar această adaptare este stresantă pentru organism din punct de vedere fizic, cât şi psihic. În special, acest efort psihic de adaptare este resimţit la persoanele care sunt predispuse depresiei, anxietăţii, care au o viaţă nesatisfăcătoare, persoane care resimt foarte greu schimbarea şi o percep ca pe o destabilizare a vieţii”, explică psihoterapeutul Keren Rosner.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Bitcoinul, la un nou nivel record de 66.000 de dolari după istorica lansare a ETF-ului din Statele Unite. Randamentul de la începutul anului depăşeşte 127%

    Bitcoinul a ajuns miercuri la un nou maxim istoric de 66.100 dolari, în creştere cu 5,7%, pe măsură ce investitorii au salutat lansarea primului ETF (exchange traded fund) futures cu expunere pe crypto din Statele Unite, conform datelor agregate de CoinDesk.

    În prima zi a anului, preţul unui Bitcoin era de aproape 29.000 de dolari, ceea ce înseamnă că randamentul din 2021 depăşeşte 127%.

    Totodată, sentimentul pieţei din SUA a fost alimentat de comentariile investitorului Paul Tudor, care a declarat că Bitcoinul este un activ de refugiu mai bun decât aurul.

    „Bitcoinul constituie o acoperire grozavă. Spaţiul crypto câştigă în mod clar cursa împotriva aurului. De asemenea, cred că moneda este o acoperire bună în faţa inflaţiei”, a spus Tudor, potrivit CNBC.

    ETF-ul ProShares Bitcoin Strategy, care monitorizează contracte futures pe Bitcoin, a crescut cu aproape 5% în prima zi de tranzacţionare pe Bursa din New York.

    Nu toată lumea din industria crypto a fost impresionată. Unii investitori în Bitcoin îşi doresc un ETF care monitorizează preţul actual, în detrimentul contractelor futures.

    „Este bine că există mai multe produse, însă nu văd sensul în a investi într-un ETF futures pe Bitcoin când poţi cumpăra moneda direct din piaţă”, spune Jodie Gunzberg, managing director al indicilor CoinDesk.

    Totuşi, lansarea fondului marchează un moment extrem de important pentru sectorul crypto, care a încercat de-a lungul anilor să schimbe percepţia Wall Street-ului cu privire la monedele virtuale.

    Ethereum, a doua cea mai valoroasă criptomonedă, s-a apreciat cu 5% la peste 4.000 de dolari. XRP şi Polkadot au înregistrat creşteri de 4,3% şi, respectiv, 5%. Solana este pe plus cu 4,8%.

     

  • Moment cheie pentru piaţa crypto: ETF-ul futures cu expunere pe Bitcoin a debutat drept al doilea cel mai tranzacţionat fond din istoria SUA

    Primul ETF (exchange traded fund) cu expunere pe Bitcoin, listat în Statele Unite, a debutat drept al doilea cel mai tranzacţionat fond din istorie, într-un moment de cotitură pentru industria criptomonedelor, scrie Bloomberg.

    Tranzacţionat sub simbolul BITO, ETF-ul ProShares Bitcoin Strategy a crescut cu aproximativ 4,9% la 41,94 dolari. Peste 24 de milioane de acţiuni şi-au schimbat proprietarul în ziua de marţi, 19 octombrie. Din cauza modului în care fondul reglează tranzacţiile, fluxurile nete din jurul produsului nu vor fi cunoscute – cel mai probabil – până joi dimineaţa.

    Cu un rulaj de aproape un miliard de dolari, debutul BITO este depăşit doar de fondul de carbon al BlackRock, care se clasează mai sus datorită unor investiţii pro-seed.

    Astăzi, vor începe să fie tranzacţionate mai multe opţiuni pe BITO, urmând să fie accesate în cadrul exchange-urilor NYSE Arca Options şi NYSE American Options.

    Între timp, Bitcoinul depăşeşte 64.000 de dolari (plus 2,7%) şi se apropie de maximul stabilit la jumătatea lunii aprilie.

    „Din conversaţiile noastre cu actorii pieţei, cred că cifrele sunt legate de ideea conform căreia lansarea va fi una de succes. Având în vedere numărul de aplicaţii folosite de investitorii de retail pentru a participa în BTC, ETF-ul din SUA satisface fără îndoială o cerere care – deşi este nişată – prezintă un caracter latent”, spune Stephane Quellette, CEO al crypto-platformei FRNT Financial.

    Respectivul ETF a fost aşteptat îndelung de comunitatea crypto şi investitorii de pe Wall Street, care au argumentat de-a lungul anilor că aprobarea autorităţilor ar deschide drumul criptomonedelor către mai mulţi investitori mainstream.

    Fondul ProShares este bazat pe contracte futures şi a fost înregistrat sub regulile impuse fondurilor mutuale, despre care Gary Gensler, şeful SEC („ASF-ul” american), spune că oferă „un grad suplimentar de protecţie”.

    Conform estimărilor firmei de cercetare Fundstrat Global Advisors, ETF-ul ar putea atrage fluxuri de 50 de miliarde de dolari în următorul an, notând în acest sens entuziasmul din jurul fondului şi dinamica pieţei crypto.