BusinessMagazin

Tag: finlanda

  • Pe ultimul loc: România este ultima ţară din UE în ceea ce priveşte inovaţia în 2019, depăşită chiar şi de Bulgaria

    România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană în privinţa inovaţiei, într-un top realizat de Comisia Europeană în care Suedia conduce detaşat, potrivit Statista.

    Comisia Europeană a publicat săptămâna aceasta raportul celor mai inovatoare ţări din Europa. Cu un scor de 147,74 puncte, Suedia şi-a câştigat numele de cea mai inovatoare ţară din UE, urmată de Finlanda, Danemarca şi Olanda.

    Bulgaria şi România ocupă ultimele două poziţii cu scoruri de 48,72 puncte, respectiv 34,13 puncte.

    În medie, gradul de inovaţie la nivelul Uniunii Europene a crescut cu 8,8% din 2011 până în prezent şi a depăşit Statele Unite la nivel global.

     

     

  • Premieră la nivel mondial: Finlanda promite să elimine total emisiile de carbon din ţară până în 2035

    Noul guvern finlandez a promis că va elimina total emisiile de carbon din Finlanda până în 2035, una dintre cele mai mari ambiţii asumate la nivel internaţional, potrivit The Independent.

    Într-un acord semnat de coaliţie săptămâna aceasta, care mai are prevederi precum cheltuieli mai mari pentru armament, noul guvern din Finlanda a anunţat că este pregătit să revormeze atât politicile ţării cât şi ale Uniunii Europene cu privire la încălzirea globală şi combaterea acestui fenomen.

    Antii Rinne, social-democratul care a devenit recent primul premier de stânga din istoria Finlandei din ultimii 20 de ani, a anunţat în faţa reporterilor că este momentul să „investească în viitor”.

    Ţinta este un compromis între cele cinci partide care fac parte din noul guvern, printre care social-democraţii, verzii şi un partid centrist – iar această ţintă va fi revăzută în 2025.

    Într-un gest simbolic, membrii noului cabinet guvernamental au luat tramvaiul spre conferinţa de presă.

     

     

     

  • Ce spune Nuclearelectrica, aflată în top 10 companii din România care plătesc cele mai mari salarii: Dacă nu creşteam salariile, plecau oamenii în China sau Finlanda

    Astfel, cheltuielile cu personalul ale Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, au crescut anul trecut cu 20%, aceasta fiind a doua cea mai mare categorie de cost pentru companie.
     
    Situată oricum în primele trei firme din România în funcţie de valoarea salariului net, Nuclearelectrica a plusat în contextul în care risca să-şi piardă oamenii în China, Finlanda sau Emiratele Arabe Unite.
     

  • Guvernul Finlandei demisionează după ce implementarea unei reforme pentru sănătate a eşuat

    Prim-ministrul Sipila i-a prezentat preşedintelui documentele oficiale de demisie vineri, la ora locală 8.00 (10.00, ora României). Membrii Guvernului urmează să organizeze o conferinţă de presă.

    „Prim-ministrul Sipila va cere demisia, deoarece reforma din domeniul sănătăţii nu poate fi implementată pe durata mandatului său”, a declarat Antti Kaikkonen, şeful grupului parlamentar al formaţiunii de guvernământ Partidul de Centru.
     

  • COMENTARIU: Capra vecinului nu poate fi plătită din banii mei

    Ştirea despre experimentul cu venitul garantat necondiţionat în Finlanda a fost încă de la apariţia ei, în 2015, întâmpinată la noi cu comentariile indignate despre cât de rele sunt ideile „socialiştilor” care vor să transforme ţara în „raiul leneviei”. Doar că iniţiativa nu era a unor socialişti: era la putere, ca şi acum, un guvern de centru-dreapta, care se lupta cu un şomaj de peste 9% şi cu o economie la limita recesiunii, afectată de criză şi de austeritate.
     
    Experimentul a constat din selectarea aleatorie a 2000 de şomeri cărora timp de doi ani, în 2017 şi 2018, statul le-a oferit câte 560 de euro pe lună. Scopul nu era deloc să instaureze un paradis socialist, ci să-i împingă pe şomeri să accepte slujbele temporare sau prost plătite pe care altminteri nu le-ar fi acceptat de teamă că îşi vor pierde ajutoarele sociale, mai stabile decât slujbele din sectorul privat.
     
    Experimentul a avut atâta relevanţă cât i-a permis eşantionul: concluzia pentru primul an (pentru al doilea, rezultatele vor apărea în aprilie) a fost că nici n-a crescut, nici n-a scăzut ocuparea în rândul beneficiarilor raportat la restul şomerilor, având în vedere că mulţi finlandezi rămân în afara pieţei muncii nu din lene, ci fie pentru că nu reuşesc să obţină calificările necesare, fie din motive de sănătate sau de vârstă. De asta, experimentul finlandez n-a fost un răspuns la viziunea unor Mark Zuckerberg sau Elon Musk, adepţi ai venitului universal garantat cu argumentul că oamenii vor deveni mai creativi dacă vor avea asigurată împlinirea necesităţilor de bază. Criticii au comentat că un experiment relevant pentru aşa ceva ar fi trebuit să nu cuprindă numai şomeri, nu doar un eşantion atât de mic de populaţie şi nu doar o perioadă de doi ani.
     
    Cert e însă că şomerii respectivi au scăpat de formalităţile birocratice şi de obligaţiile de a bifa anumite condiţii impuse pentru a căpăta ajutoare sociale. O şomeră care a reuşit în acest timp să-şi deschidă un restaurant împreună cu nişte prieteni a povestit pentru Reuters că în raport cu ajutorul social de care beneficia înainte, venitul garantat oferit lunar de stat i-a adus în plus doar 50 de euro; în schimb, a reuşit să-şi lanseze afacerea fiindcă n-a mai fost obligată să piardă periodic timp cu formalităţi ca să-şi poată lua ajutorul. Cu alte cuvinte, nu i-a mai fost frică de perspectiva de a muri de foame. Acesta explică de ce KELA, agenţia finlandeză pentru asigurări sociale, a socotit ca principal rezultat al experimentului faptul că participanţii, comparativ cu şomerii din grupul de control, au declarat că se simt semnificativ mai bine, mai puţin anxioşi şi mai sănătoşi.
     

  • Finlanda a încercat să le dea asistaţilor sociali aproape 600 de euro pe lună. Cum a funcţionat

    Guvernul finlandez a anunţat astăzi rezultatele unui studiu legat de salariul minim pe economie finalizat luna trecută, iar cercetătorii susţin că banii gratis pentru populaţie nu ajută nicicum la reducerea şomajului, potrivit Bloomberg.

    Timp de doi ani, 2.000 de şomeri din Finlanda, aleşi la întâmplare, au avut garantat un venit minim lunar de 560 de euro, din partea statului, indiferent dacă îşi găseau sau nu un loc de muncă.

    Experiementul a fost încheiat acum o lună, iar cercetătorii au finalizat raportul recent.

    „În primul an, impactul asupra şomajului a fost unul minor”, spune Prikko Mattila, ministrul finlandez al Sănătăţii şi al Afacerilor Sociale.

    Finlanda explorează diverse alternative pentru a-şi schimba modelul de asistenţă socială, iniţiativă ce va prinde şi mai mult avânt după alegerile parlamentare din luna aprilie.  

    În acelaşi timp, cei care au fost incluşi în experiment susţin că au fost mai fericiţi şi mai sănătoşi decât cei din grupul de control, care nu au primit aceleaşi beneficii.

    În perspectiva acestor rezultate, Guvernul finlandez a schimbat abordarea, anul trecut, când a decis să îi sancţioneze pe şomerii care nu îşi caută de lucru sau refuză ofertele de lucru primite, în timp ce sunt angajaţi.

    Rata şomajul din Finlanda a atins cel mai redus nivel din ultimii zece ani, de 6,6% în decembrie.

     

     

     

     

  • Mitul fericirii nordicilor, spulberat. “Epidemia” care decimează ţările scandinave, în ciuda bogăţiei

    Un raport realizat de Institutul pentru Cercetarea Fericirii din Copenhaga îşi propune să nuanţeze portretul idilic al ţărilor nordice, sugerând că fericirea universală este o utopie şi că o mare parte a populaţiei, mai ales tinerii, se confruntă cu probleme majore.
    Cercetătorii care au realizat studiul “În umbra fericirii” au colectat date pe parcursul a cinci ani, pentru a o construi o imagine mai apropiată de realitate a aşa-numitelor “superputeri ale fericirii”.
     
    Participanţii la cercetare au fost rugaţi să cuantifice, cu calificative de la 1 la 10, nivelul de satisfacţie a vieţii lor. Cei care au indicat calificative peste 7 au fost catalogaţi drept satisfăcuţi, cei cu calificative de 5 şi 6 au fost introduşi în categoia celor care fac eforturi în viaţă, iar cei sub 5 au fost consideraţi foarte nesatisfăcuţi de viaţa pe care o au.
     
    Cercetarea a scos la iveală faptul că peste 12% dintre locuitorii ţărilor nordice sunt nesatisăcuţi de viaţa lor şi suferă, din această categori făcând parte şi foarte mulţi tineri. Situaţia se înrăutăţeşte şi mai mult când vine vorba despre persoane peste 80 de ani, un grup afectat în general de problemele de sănătate.
     
    Studiul mai arată că gradul de fericire este strâns legat de problemele de sănătate, dar şi de şomaj, nivelul veniturilor şi gradul de socializare, scrie incont.ro
     
     

  • Corigentul României: Educaţia

    Statul român a alocat, în 2017, numai 3,7% din PIB pentru finanţarea sistemului de educaţie, cu un punct procentual mai puţin decât media europeană (de 4,7% din PIB) şi cu mult sub media din state dezvoltate precum Belgia, Finlanda sau Danemarca, unde cheltuielile cu învăţământul depăşesc 6% din PIB anual.

    „Educaţia din România nu este subfinanţată de 25 – 30 de ani, de la Revoluţie, subfinanţarea învăţământului este de vreo 40 de ani, de la criza din anii ’70 şi de la plata datoriei externe. De atunci este în declin învăţământul românesc“, spune Vasile Mih, directorul Colegiului Naţional „Dragoş Vodă“ din Sighetu Marmaţiei (jud. Maramureş). În opinia lui, cel mai mare impact în rezolvarea deficienţelor din educaţia românească l-ar avea alocarea celor 6% din PIB educaţiei – prevăzuţi în lege – care ar permite sistemului să crească şi să se modernizeze.

    „Nu este o poveste a tranziţiei, este o poveste a României. Iar societatea civilă şi mediul de afaceri au început să găsească soluţii pentru asta, ca să aibă oameni pregătiţi într-un anumit fel în viitor, oameni capabili să se angajeze. Eu am găsit termenul «employability» (angajabilitate – n.red.) într-un singur document şcolar din România, în legea calităţii; în Anglia acest termen este pe fiecare perete din fiecare şcoală“,  a mai spus Vasile Mih, care conduce un liceu cu 1.000 de elevi. Mih este unul dintre cei 40 de directori de şcoală din România care au fost selectaţi pentru un program de leadership organizat de Asociaţia pentru Valori în Educaţie, un ONG din domeniul educaţional.

    Sistemul de învăţământ a fost unul dintre cele mai „reformate“ sisteme din ultimele decenii: peste 100 de modificări au fost aduse în aproape 30 de ani la legile învăţământului. În plus, noul ministru al educaţiei, Ecaterina Andronescu, care a ocupat această funcţie şi în trecut (de numele ei se leagă desfiinţarea şcolilor profesionale), a venit săptămâna trecută cu câteva idei noi de reformă, printre care se află şi introducerea aşa-numitului bacalaureat „profesional“ sau tehnologic“, care să nu permită accesul absolvenţilor la facultate, ci doar într-o formă de educaţie duală.
    Găsirea unei căi de rezolvare a problemelor complexe din sistemul de învăţământ nu este o sarcină uşoară, mai ales în contextul în care niciodată n-a fost mai greu pentru angajatori să definească ce înseamnă forţă de muncă bine pregătită, spune Ramona Jurubiţă, country managing partner în cadrul firmei de audit şi consultanţă KPMG.

    „În secolul precedent, întrebarea «ce vrei să te faci când vei fi mare?»˃ era prima întrebare pe care o puneau părinţii, rudele, cunoştinţele unui copil. Şi majoritatea copiilor aveau răspunsuri clare sau cel puţin îşi imaginau cum ar arăta meseria pe care vor dori să o facă. Acum auzim din ce în ce mai rar astfel de întrebări. Acesta este contextul absolut bulversant în care se pune problema reformei sistemului de educaţie românesc, despre care ştim cu certitudine că este inadecvat pentru nevoile copiilor astăzi“, adaugă Jurubiţă.

    Modelul Coreei: „Talentul nu contează, dacă munceşti vei deveni bun la orice“

    Ramona Jurubiţă a dat exemplele sistemelor de educaţie finandez şi coreean, recunoscute, la nivel global, ca fiind modele de urmat, pentru că au dovedit că au adus rezultate foarte bune în dezvoltarea copiilor. Astfel, şcoala finlandeză este concentrată pe dezvoltarea unei identităţi pentru copil, de aceea peste 30% din materiile studiate sunt opţionale, iar metodele bazate pe experimentare sunt favorizate. De asemenea, şcoala coreeană este concentrată pe performanţă prin efort uriaş de învăţare.

    „Talentul nu contează, dacă munceşti vei deveni bun la orice, îţi spune şcoala coreeană, iar societatea bazată pe meritocraţie şi valoarea educaţiei o confirmă apoi din plin. La acest moment, amândouă sistemele de învăţământ – finlandez şi coreean – par să răspundă adecvat propriilor nevoi sociale, cele două ţări devenind economii puternice şi datorită valorii pregătirii şcolare“, adaugă Jurubiţă.

    În opinia ei, românii sunt deficitari astăzi la acest capitol, dar România îşi poate propune măcar să reducă în următorii ani rata analfabetismului funcţional, definită prin incapacitatea de a înţelege un text citit şi de a utiliza într-un context adecvat informaţia asimilată. Într-adevăr, circa 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeţi funcţional, potrivit unui studiu al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale, în contextul în care media acestui indicator la nivelul statelor Uniunii Europene este de 20%.

    „Unii dintre aceşti elevi devin studenţi. Şi chiar reuşesc să obţină diplome universitare sau de master. De ce cred că acesta trebuie să fie obiectivul principal? Fiindcă toate muncile care presupun seturi de instrucţiuni repetitive sau de memorie vor fi din ce în ce mai automatizate. Nu cred că în secolul XXI un om va rămâne relevant pe piaţa muncii dacă nu poate înţelege şi pune în aplicare sarcini complexe, fiindcă este analfabet funcţional“, mai spune Jurubiţă, atrăgând atenţia asupra faptului că, potrivit unor studii, 85% din meseriile care vor fi în anul 2030 încă nu au fost inventate.
    De altfel, rezultatele testelor PISA (Programme for International Student Assessment) din 2015 (cele mai recente) arată că elevii români au performanţe care îi plasează cu mult sub media restului statelor care au participat la această evaluare realizată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. PISA este o evaluare internaţională care măsoară competenţele de bază ale elevilor în trei domenii principale: citire/lectură, matematică şi ştiinţe. Deşi rezultatele din 2015 arată o îmbunătăţire faţă de anul 2006, prin comparaţie cu anul 2012 elevii români au înregistrat un regres. În 2018, România va participa din nou la acest program de evaluare internaţională.

    „Noi aplicăm teste elevilor după nişte metode de acum 40 de ani, de aceea avem rezultate atât de slabe la testele PISA, iar schimbarea trebuie să pornească de la noi. Atâta vreme cât te duci la clasă şi spui doar nişte formule chimice, copiii nu au cum să gândească, să experimenteze“, explică Violeta Dascălu, directoarea Şcolii Ferdinand I din Capitală, care şcolarizează în prezent 729 de copii.

    Reducerea abandonului şcolar trebuie să devină prioritate

    Violeta Dascălu a fost, de asemenea, selectată pentru un program de leadership organizat de Asociaţia pentru Valori în Educaţie. Programul, care are o durată de un an, are ca scop dezvoltarea abilităţilor de leadership ale directorilor pentru a creşte performanţele acestora şi ale şcolilor şi pentru a îmbunătăţi calitatea predării şi rezultatele elevilor.

    „Schimbarea a început, deoarece prin programe de tipul Academiei de Leadership pentru directorii de licee putem găsi soluţii şi le putem împărtăşi cu colegii noştri şi cu alţi profesori. Spre exemplu, în cadrul Şcolii Ferdinand, ea a reuşit o scădere a abandonului şcolar de la 6,5% în 2010 la 1,5% în prezent, printr-un set de măsuri simple, care nu au implicat eforturi financiare.
    „Noi ne-am dat seama că, deşi aveam şi noi rezultate academice bune – nu foarte multe, dar existau –, dacă mergem doar pe ideea aceasta de a scoate olimpici riscăm să îi pierdem pe ceilalţi copii sau să nu ne mai ocupăm de ei. Pentru că am avut copii care nu veneau la şcoală din diverse motive: aveam copii cu părinţi plecaţi în străinătate care absentau, cu părinţi şomeri sau la limita sărăciei, copii crescuţi de alte persoane decât părinţii lor etc. Sunt adevărate poveşti în spatele abandonului şcolar al copiilor şi noi ne-am străduit ca în primul rând de aceşti copii să ne ocupăm, să îi aducem la şcoală şi să încercăm să îi reţinem cât mai mult“, a mai spus Violeta Dascălu. Astfel, aceasta a apelat la ajutorul ONG-urilor din sectorul educaţiei pentru a face anchete sociale chiar acasă la familiile copiilor care absentau.

    Abandonul şcolar este una dintre marile vulnerabilităţi ale României, având în vedere că aproape unu din cinci copii abandonează în fiecare an şcoala, România fiind astfel pe penultimul loc în Uniunea Europeană la rata abandonului şcolar din 2017. Astfel, aproape 270.000 de tineri români părăsesc timpuriu şcoala în România, rata abandonului şcolar – de 18,1% –  fiind de aproape două ori mai mare decât media UE – de 10,6%.

    Dacă aş fi ministrul educaţiei…

    În contextul în care România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte cei mai importanţi indicatori ai sistemului de învăţământ, Business MAGAZIN i-a întrebat pe liderii din business ce măsură ar adopta astăzi dacă ar fi la conducerea Ministerului Educaţiei, pentru a avea o forţă de muncă mai bine pregătită în viitor.

    „Ministerul Educaţiei are 300.000 de angajaţi prost plătiţi, demotivaţi şi, parte dintre ei, incompetenţi. În consecinţă, i-aş cere premierului să respecte legea şi să acorde educaţiei 6% din PIB. În paralel, m-aş înconjura de consilieri competenţi care să mă ajute să instaurez meritocraţia pe toate palierele. Cu o resursă umană de calitate, corect plătită, sistemul s-ar regenera din interior şi ar găsi cele mai bune soluţii“, crede Andrei Goşu, managing partner în cadrul Ascendis, cea mai mare companie de training de pe piaţa locală.

    Într-adevăr, statisticile arată că, în ciuda creşterilor de salarii din ultimii ani, angajaţii din învăţământ au rămas cenuşăresele sectorului bugetar: câştigă, în medie, 2.700 de lei net pe lună (în septembrie 2018), cu mult sub nivelul salariului mediu al funcţionarilor publici, care au salarii de peste 4.200 de lei net sau al angajaţilor din sănătate, care au ajuns la o medie de 3.500 de lei net lunar.

    În opinia Ramonei Jurubiţă de la KPMG, una dintre măsurile de urgenţă pe care le-ar lua dacă ar fi la conducerea Ministerului Educaţiei ar fi obligativitatea ca orice dascăl din România să primească pregătire specială pentru învăţarea metodelor de învăţare participativă, care combat analfabetismul funcţional (nu memorare, ci înţelegere în context şi aplicare a cunoştinţelor dobândite, gândire critică), indiferent dacă predă matematică, chimie sau limbi străine.

    „Pentru evaluarea profesorilor, aplicarea cu succes a acestor metode ar trebui să fie în topul criteriilor utilizate. Cu ce fonduri să facem aceste lucruri şi poate multe altele? Încercând să implic şi mediul privat“, mai spune ea. Un potenţial obstacol pentru această măsură ar putea fi, adaugă Jurubiţă, cele 87% dintre firmele româneşti care nu pot acorda sponsorizări şcolilor.

    În prezent, sunt plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor 87% din totalul companiilor active, dar acestea pot efectua sponsorizări numai pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, în timp ce unităţile de învăţământ nu se încadrează pentru a beneficia de astfel de sponsorizări.

    „Care este potenţialul impact? Şcolile pierd accesul la 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Despre ce sumă vorbim? Estimez această sumă la 700 milioane de euro, în mod prudent. Întreg bugetul educaţiei pe 2018 este de aproximativ 5,11 mld. euro, deci contribuţia ar fi semnificativă“, spune Jurubiţă.

    Teodor Blidăruş, preşedinte al ANIS – Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii – şi CEO & cofondator al companiei de dezvoltare de soluţii IT pentru industria financiară Fintech OS, spune că, dacă ar fi ministrul educaţiei, ar pune accent pe informatică în primul rând.

    „Această disciplină implementată în curricula şcolară de la cele mai mici clase, chiar din preşcolar, are rezultate deosebite. Nu numai că performanţele elevilor vor fi mai bune la matematică, citire sau scriere, dar vor dezvolta o gândire structurată şi analitică“, crede Blidăruş.

    Competenţele din zona informaticii i-ar face pe elevi să înţeleagă tehnologia şi cum le poate ajuta/schimba vieţile, pe toate segmentele ei. De asemenea, studierea informaticii şi a domeniilor conexe le va dezvolta creativitatea şi spiritul de iniţiativă, iar procesul de învăţare va fi mult mai rapid, mai ales că o parte se studiază sub forma jocurilor.

    „Impactul direct va fi că România şi-ar utiliza mai bine şi cu valoare adăugată talentele, conducând invariabil la o creştere semnificativă a numărului de absolvenţi în facultăţile tehnice, precum şi o încurajare naturală a dezvoltării tehnologiilor emergente, care vor defini viitorul, dar ne-ar oferi şi o populaţie consumatoare avizată de tehnologie, aptă a discerne beneficiile de capcane“, adaugă Blidăruş. O a două măsură-cheie este cea legată de lucrul în echipă şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a colabora. Focusul exclusiv pe performanţă individuală nu mai este neapărat de actualitate“, mai spune preşedintele ANIS.

    Un alt obstacol care stă în faţa schimbării de care are nevoie sistemul de educaţie este mentalitatea, spun liderii din business, pentru că există o presiune socială puternică de a fi în rândul lumii“, dar cu primul loc în UE la capitolul analfabetism funcţional nu suntem în medie. Prin urmare, profesorii ar trebui să considere normal să facă parteneriate cu firme din mediul privat, având ca obiectiv rezolvarea acestei probleme, iar atunci când evaluările profesionale vor depinde semnificativ de acest indicator, vom avea un factor motivant suplimentar, mai spune Ramona Jurubiţă.
    „Pe de altă parte, profesorii, ca de altfel părinţii şi copiii, sunt deja afectaţi negativ de lipsa de predictibilitate în ceea ce priveşte programa şcolara, aceasta schimbându-se în fiecare an, iar schimbarea nu pare a răspunde nevoilor pieţei muncii. Programa şcolară nu ar trebui să fie o decizie politică, ci ar trebui să fie pregătită şi cu consultarea profesorilor şi a reprezentanţilor mediului privat“, adaugă Jurubiţă.

    De asemenea, ar trebui introduse testări obligatorii, standardizate la nivel naţional, în fiecare clasă gimnazială şi de liceu din România, pentru evaluarea nivelului de alfabetism funcţional, pentru a identifica evoluţia acestui indicator esenţial.

  • Precizări din partea Ambasadei Finlandei: A fost clar că România preia responsabilitatea Preşedinţiei Consiliului UE

    “Nu a fost niciodată o astfel de discuţie la niciun nivel. Pentru Finlanda, nu s-a pus niciodată problema să pună la îndoială preluarea Preşedinţiei Consiliului UE de către România”, a afirmat ambasadoarea Finlandei în România, Päivi Pohjanheimo, miercuri la solicitarea MEDIAFAX.
     
    La întrebarea MEDIAFAX dacă doreşte Finlanda preluarea Preşedinţiei Consiliului UE în locul României, răspunsul a fost: “Finlanda se pregăteşte să preia, la rândul său, Preşedinţia Consiliului UE la 1 iulie, după România”.
     
    Totodată, sursa citată spune că pentru Finlanda a fost clar că România va prelua Preşedinţia Consilului Uniunii Europene.
     
    “Pentru Finlanda a fost clar că România va prelua normal responsabilitatea Preşedinţiei Consiliului UE. Cooperarea trilaterală pentru preşedinţia Consiliului UE şi dialogul au fost active de mult timp la toate nivelurile între cele două ţări”, a conchis Päivi Pohjanheimo.
     
    Finlanda a propus preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în locul României, afirmă premierul finlandez, Juha Sipilä, precizând că Bucureştiul a transmis că nu este necesar acest lucru. România urmează să deţină Preşedinţia Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, fiind urmată de Finlanda.
     

  • Igluul omului modern

    Un asemenea complex este Arctic Fox Igloos, situat pe malul lacului Ranuanjärvi din Finlanda, compus din mici căsuţe a căror zonă de dormit este de fapt un iglu de sticlă, care le permite turiştilor cazaţi în acel loc să admire aurora boreală.

    Atunci când se satură de privit aurora boreală sau de numărat stelele, turiştii pot explora zona în grup, în sănii sau pe snowmobiluri, ori, atunci când vremea o permite, se pot plimba cu barca pe lac ori cu bicicleta prin pădure.