BusinessMagazin

Tag: finante

  • Robinhood, platforma de tranzacţionare care vrea să „democratizeze finanţele”, caută să obţină o evaluare de 35 mld. dolari în una dintre cele mai anticipate listări pe bursele americane din 2021

    Aplicaţia de trading Robinhood a declarat că ar putea strânge până la 2,3 miliarde de dolari în urma ofertei publice iniţiale (IPO), estimată de companie la circa 35 de miliarde de dolari, conform CNN.

    Robinhood, care plănuieşte să se listeze pe Nasdaq sub simbolul bursier „HOOD”, anticipează că va vinde acţiuni cu un preţ cuprins între 38 şi 42 de dolari, ceea ce se traduce într-o valoare de piaţă de 27 de miliarde până la 35 de miliarde de dolari. Astfel, Robinhood ar valora mai mult decât două treimi din total companiilor incluse în Nasdaq.

    În ciuda unor serii recente de controverse, IPO-ul are şanse să câştige popularitate în rândurile investitorilor din retail, care au profitat în ultimele luni de recordurile atinse de piaţa americană de capital. Veniturile Robinhood au crescut cu 245% la 959 milioane de dolari anul trecut, ceea ce i-a permis firmei să înregistreze un mic profit.

    IPO-ul îi va lăsa pe cofondatorii Vlad Tenev şi Baiju Bhatt cu un grad ridicat de influenţă în cadrul Robinhood.

    Platforma plănuieşte să vândă 52,4 milioane de acţiuni. Tenes şi Bhatt vor oferi spre vânzare 2,6 milioane de acţiuni.

    Cine este bulgarul Vladimir Tenev, cel care a înfiinţat Robinhood, platforma care a democratizat tranzacţionarea la bursă în America, aflată acum în fruntea micilor investitori care se luptă cu marii miliardari de pe Wall Street

    După închiderea IPO-ului, toate acţiunile din Clasa B vor fi deţinute de Tenev şi Bhatt. CEO-ul Tenev va controla aproximativ 7,9% din acţiunile aflate în circulaţie şi 26,2% din puterea de vot pentru acţiunile aflate în circulaţie.

     

  • Premierul Florin Cîţu a anunţat care sunt obiectivele lui ca ministru interimar la Finanţe: reforma companiilor de stat, modernizarea administraţiei fiscale, e-Facturare şi înfiinţarea Băncii Naţionale de Dezvoltare

    Premierul Florin Cîţu s-a întâlnit ieri cu o delegaţie a Băncii Mondiale condusă de Anna Bjerde, vicepreşedinte pentru Europa şi Asia Centrală, oficialul român prezentând cu această ocazie priorităţile lui ca ministru interimar de Finanţe, printre care se află şi înfiinţarea Băncii Naţionale de Dezvoltare.

    În plus, lista de obiective include şi reforma companiilor de stat, modernizarea administraţiei fiscale şi e-Facturare.

    Banca Naţională de Dezvoltare este un proiect menţionat şi în programul de guvernare, dar şi în PNRR – Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Astfel, această bancă ar trebui să poată acorda credite de circa 300 mil. euro anual, începână cu primul semestru (S1) din  2026, după ce personalul de la BND, de la Ministerul Finanţelor şi cel preluat de la Eximbank va fi instruit, potrivit informaţiilor publicate în PNRR.

    Proiectul de înfiinţare a acestei bănci are o vechime de peste şase ani, ideea fiind menţionată încă din timpul guvernării lui Dacian Cioloş, în 2015, şi reluată ulterior de Liviu Dragnea.

    În timpul întâlnirii cu reprezentanţii Băncii Mondiale, prim-ministrul Florin Cîţu a mai precizat că prin proiectele din PNRR se va pune accent pe digitalizarea sectorului public, dar şi pe economia verde. Totodată, Florin Cîţu a apreciat sprijinul Băncii Mondiale pentru cele două proiecte din PNRR.

  • Fiscul va folosi roboţi creaţi de UiPath pentru a reduce timpul de aşteptare al contribuabililor

    Ministerul Finanţelor şi UiPath au încheiat un acord de colaborare pentru operaţionalizarea activiăţilor din cadrul Centrului de Excelenţă RPA (Robotic Process Automation) din cadrul ministerului.

    ”În baza acordului, reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi cei ai UiPath vor identifica procesele software repetitive la nivelul sistemelor informatice ale Ministerului de Finanţe şi vor dezvolta roboţi software de automatizare a acestor procese. Implementarea soluţiilor de automatizare va ajuta la diminuarea timpului de aşteptare în cazul solicitărilor de informaţii fiscale venite din partea contribuabililor, precum şi la creşterea gradului de securitate a informaţiilor procesate”, se arată în comunicatul ministerului.

    Acordul are ca scop identificarea şi implementarea la scară largă a soluţiilor de digitalizare în cadrul ministerului, ”fiind orientat către tehnologii inovatoare, precum Blockchain, soluţii Cloud, BigData / Analytics şi Robotic Process Automation”.

    “Împreună cu reprezentanţii UiPath, aducem în administraţia fiscală din România cele mai noi tehnologii de automatizare a proceselor repetitive, precum eliberarea anumitor certificate fiscale, care necesită un timp de lucru îndelungat din partea inspectorilor fiscali. Automatizarea acestor procese scade încărcarea aferentă task-urilor repetitive şi permite funcţionarilor să-şi utilizeze expertiza pentru activităţi complexe, cu valoare adăugată mai mare.”, a declarat ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare.

    UiPath este un start-up fondat în România în 2015 de o echipă condusă de Daniel Dines – un fost angajat al Microsoft care s-a întors în Bucureşti pentru a-şi înfiinţa propria firmă – care construieşte roboţi software care înlocuiesc oamenii în realizarea activităţilor repetitive din companii. UiPath a fost listată anul acesta la Bursa de la New York, cea mai mare din lume, şi are în prezent o capitalizare de peste 32 de miliarde de dolari.

     

     

  • Românul care a facut 85 de milioane de lei de pe canapea

    ♦ Aceştia au plătit impozite de 202 mil. lei. ♦ Cel mai mare impozit plătit, 8,5 mil. lei, adică un profit net de 85 mil. lei. ♦ Profit mediu, 65.000 de lei.

    Circa 33.000 de persoane fizice, care investesc la Bursă pe cont propriu sau care sunt clienţi ai fon­durilor mutuale, au plă­tit impozite de 202 mil. lei pe baza tranzacţiilor bursiere din anul 2020, ceea ce înseamnă că, apli­cat impozitării de 10% pe câştig, aceşti investitori au făcut 2 mld. lei profit în anul pandemiei.

    „Numărul de contribuabili per­soa­ne fizice care au obţinut venituri din transferul titlurilor de valoare şi alte operaţiuni – 33.156. Valoarea im­po­zitului pe venitul aferent acestor de­claraţii unice înregistrate de către con­tribuabilii care au obţinut ve­ni­turi din transferul titlurilor de va­loare şi alte operaţiuni – 201,94 mil. lei“, a transmis ANAF la solicitarea prin care ZF a cerut informaţii doar despre persoanele fizice care au com­pletat, depus şi plătit declaraţia unică, pentru tranzacţiile bur­sie­re din 2020, până în termenul limită de 25 mai 2021.

    Circa 71.000 de investitori sunt în ringul bursier de la Bucureşti în timp ce 386.000 in­ves­titori sunt clienţi ai fondurilor mutuale din Româ­nia. Desigur, orice in­ves­titor direct pe Bursă poate fi şi client al fondurilor mutuale şi viceversa, şi de aceea o propor­ţie a numărului celor care au plă­tit impozit este dificil de estimat.

    „Având în vedere că la finalul anu­lui tre­cut valoarea acţiu­nilor listate pe piaţă prin­ci­pală şi ATS era de circa 160 de miliarde de lei, profitul mar­cat de investitori de 2 mi­liar­de de lei pa­re destul de mic, anul 2020 fiind un an destul de slab, în care indicii Bursei au în­chis pe mi­nus. Probabil sunt investitori care au marcat şi pierderi destul de mari anul trecut, nu numai câştiguri, în contextul scă­derilor din debutul anului 2020 generate de pandemie“, spune Adrian Cojocar, di­rector general adjunct al Patria Asset Management.

    Pe de altă parte cel mai mare impozit plătit de o persoană fizică pentru tranzacţiile bursiere realizate în anul 2020, atât cele pe cont propriu la Bursa de la Bucureşti sau pe alte burse, cât şi cele prin intermediul fondu­rilor mutuale, a fost de 8,45 milioane de lei.

    Cu alte cuvinte, raportat la impozitul de 10% pentru câştigurile de pe piaţa de capital, un investitor persoană fizică a reuşit ca în anul 2020 să obţină un profit net, respectiv diferenţa dintre câştigurile şi pier­derile din portofoliu, de aproape 85 de milioane de lei (17,4 mil. euro).

    Cel mai probabil acest profit realizat în anul pandemiei provine din partea unui antreprenor de la bursa de la Bucureşti, mai ales în contextul în care unele companii antreprenoriale au înregistrat raliuri în 2020 susţinute şi de un context de piaţă favorabil pentru sectorul în care activează: medical, materiale construcţii, IT&C, agricultură.

    Ca şi instrument cu care a fost realizat profitul de 17 mil. euro – acţiuni, obligaţiuni, fonduri mutuale, produse structurate, este dificil de identificat, putând fi vorba fie de unul singur – chiar şi o acţiune, fie de toate.

  • Răspunsul european la Robinhood, platforma americană de tranzacţionare care vrea să democratizeze finanţele, încheie o rundă de finanţare de 900 mil. euro, la o evaluare de 5,3 mld. euro

    Aplicaţia germană de tranzacţionare Trade Republic a declarat că a obţinut 737 de milioane de euro prin intermediul unei runde de finanţare care evaluează startup-ul la 4,34 miliarde de euro, conform CNBC.

    Runda a fost condusă de grupul american de venture capital Sequoia, cu susţinere din partea unor investitori precum TCV şi Thrive Capital. Acţionarii deja existenţi – Accel, Founders Club şi Creandum – şi-au mărit astfel participaţiile.

    Trade Republic reprezintă răspunsul Europei la Robinhood, platforma de tranzacţionare care vrea să democratizeze finanţele. Aplicaţia face bani prin intermediul unor comisioane flat de 1 euro pe care le percepe la fiecare tranzacţie.

    La început anului, Trade Republic a adăugat un serviciu dedicat criptomonedelor, lansându-l în momentul în care Bitcoin-ul şi alte active digitale înregistrau creşteri din ce în ce mai mari.

    La fel ca Robinhood, Trade Republic a câştigat popularitate în urma creşterii dobânzilor investitorilor de retail prezenţi în piaţa de capital. În primele luni ale anului, folosirea platformelor online de tranzacţionare a provocat creşteri spectaculoase pentru lanţul de magazine GameStop şi alte acţiuni promovate pe grupul de Reddit WallStreetBets.

    Trade Republic spune că europenii îşi îndreaptă atenţia asupra pieţelor financiare pe măsură ce încearcă să beneficieze de pe urma ratelor extrem de mici ale dobânzilor. Compania gestionează acum active de 6 miliarde de euro.

     

  • Ether depăşeşte în premieră pragul de 4.000 de dolari şi ajunge la o valoare de piaţă de peste 470 mld. dolari. Traderii speră că reţeaua Ethereum va deveni un jucător central al fenomenului DeFi

    Moneda digitală Ether a depăşit luni pragul de 4.000 de dolari, stabilind un nou record pentru a treia sesiune consecutivă, scrie agenţia de ştiri Reuters.

    Bitcoin-ul a ajuns la maximul ultimelor trei săptămâni, în timp ce Dogecoin – creată iniţial pentru a parodia frenezia criptomonedelor – şi-a revenit în urma declinului generat de apariţia lui Elon Musk din cadrul emisiunii Saturday Night Live.

    Ether, tranzacţionat cu ajutorul blockchain-ului Ethereum, a crescut astăzi cu circa 16% la 4.127 dolari. La ora redactării ştirii (12:50), Bitcoin şi Dogecoin au ajuns la 58.221 dolari şi, respectiv, 54 de cenţi.

    Bitcoin-ul s-a dublat, Ether a crescut de aproape cinci ori anul acesta şi Dogecoin a înregistrat un plus de aproximativ 11.000%, pe măsură ce euforia generată de Bitcoin s-a revărsat asupra altor active digitale. În prezent, Ether înregistrează o valoare de piaţă de 476,4 miliarde de dolari.

    „Cred că sectorul crypto prezintă un interes instituţional mult mai mare decât ar crede oamenii care nu au urmărit piaţa”, spune Chris Weston, şeful diviziei de cercetare a firmei de brokeraj Pepperstone.

    Recent, blockchain-ul Ethereum a fost actualizat, traderii crezând că reţeaua ar putea deveni un jucător central al trendului „DeFi”, sau finanţe descentralizate, prin intermediul căruia platformele digitale reduc din dominanţa exercitată de bănci asupra tranzacţiilor financiare.

    În total, suma criptomonedelor Ether aflate în circulaţie este de 477 de miliarde de dolari, faţă de 1.100 miliarde pentru Bitcoin şi 69 de miliarde de dolari pentru Dogecoin. Per total, întreaga piaţă a criptomonedelor valorează circa 2.500 de miliarde de dolari, potrivit CNBC.

    Totuşi, există investitori care nu au încredere în mania monedelor virtuale. Michael Hartnett, strateg de investiţii al Bank of America Securities, spune că raliul Bitcoin reprezintă „mama tuturor bulelor”, în timp ce Stephen Isaacs, preşedintele comitetului de investiţii al companiei de consultanţă financiară Alvine Capital, crede că „nu există fundamente în spatele acestui produs, punct”.

     

  • Romania,cel mai redus grad de educaţie financiară în UE:70% dintre femei, stresate din cauza banilor

    O altă anxietate accentuată de pandemie a fost creată de bani, arată ultimul studiu al companiei americane de servicii financiare Fidelity Investments.

    Femeile spun că nu au suficiente economii pentru un trai confortabil, iar 71% dintre ele sunt nesigure pe capacitatea lor de a pune bani deoparte.

    Cristina Chiriac este antreprenor. Spune că femeile au fost mult mai expuse acestei crize sanitare, iar ea este una dintre ele.

    „Mă regăsesc în acest procent de 70%. Şi-am să dau şi o explicaţie economică, şi anume că marea majoritate a femeilor fie ele antreprenoare, fie angajate, activează în zona de servicii sau de comerţ sau de textile uşoare (…) zone extrem de afectate din puncte de vedere economic. Aşadar, presiunea financiară a fost fantastică, este în continuare, fie că eşti angajat sau antreprenor, ne-am confruntat cu aceste scăderi ale veniturilor. Sunt convinsă că presiunea a lăsat urme în psihicul fiecărei femei, inclusiv în ceea ce mă priveşte pe mine”, a spus Cristina Chiriac, preşedinte fondator CONAF.

    Deşi stabilă financiar, Cristina spune că pandemia a făcut-o să-şi limiteze cheltuielile.

    „Am renunţat la să mai merg atât de des la coafor, am încercat să iau lecţii de pe Youtube în ceea ce priveşte machiajul. 2020 ne-a forţat, pe lângă faptul că am tăiat vacanţe, cosmetice”, a afirmat aceasta.

  • Alin Chitu, Ministerul Finanţelor Publice: Principala problemă în atragerea fondurilor europene este adaptarea instituţiilor, inclusiv a celor private, la noile obiective asumate prin planul de rezilienţă

    Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a spus, în cadrul conferinţei ZF/NNDKP CELF: Dispute fiscale la vreme de pandemie, că principala problemă în atragerea fondurilor europene este adaptarea instituţiilor, inclusiv cele private, la noile obiective asumate prin planul de rezilienţă.

    „Ministerul Finanţelor este implicat prin diversele departamente care fac legătura între minister şi cei de la Comisia Europeană. Principalele probleme sunt cele de adaptarea instituţiilor româneşti, inclusiv mediul privat, la noile obiective asumate prin acest plan de rezilienţa. Vorbim de obiective din zona de mediu, de digitalizare, nişte obiective cuantificabile şi va trebui ni cu toţii să facem trecerea de la vechiul sistem de finanţare prin fonduri europene.”, a spus Alin Chitu.

    ZF şi NNDKP, prin echipa Centrului de Excelenţă în Litigii Fiscale (NNDKP CELF), organizează astăzi, 17 februarie, videoconferinţa „Disputele fiscale la vreme de pandemiei”.

    Ce a mai spus Alin Chitu la Conferinţa ZF/NNDKP CELF: Dispute fiscale la vreme de pandemie:

    De ani de zile impozităm foarte mult muncă şi mai deloc capitalurile. Mă întreb dacă este eficientă această abordare din perspectiva bugetară, dacă din perspectiva economică este viabil şi dacă societăţile româneşti s-au capitalizat în modul accelerat pe care ni l am dorit sau nu, accesul la finanţare s-a îmbunătăţit sau nu.

    Am un an de răgaz să facem o analiză sistemului legislativ fiscal şi lucrul acest se poate susţine atât timp cât previziunile economie nu vor implica nişte măsuri bruşte de a aduce bani la buget. Dacă se păstrează acest trend de revenire economică, avem acest an în care putem analiza lucrurile şi le putem aşeza în mod firesc.

    La atenuarea căderii economice din 2020 au contribuit plăţile la timp făcute care constructori, accelerare acestora, programele de tipul IMM Invest, miza a fost pe o pompare masivă de cash în economie. A fost o soluţie care produce efecte.

     

     

  • Deficitul bugetar al Marii Britanii a ajuns la 270 de miliarde de lire sterline şi se îndreaptă spre nivelul de 20% din PIB pentru întreg anul 2020

    Împrumuturile guvernului britanic au depăşit nivelul de 270 de miliarde de lire sterline în primele nouă luni ale anului fiscal 2020, conform unor cifre citate de Bloomberg, care subliniază dimensiunea impactului pandemiei asupra finanţelor publice.

    Doar în luna decembrie, cheltuielile au depăşit veniturile din taxe şi impozite cu 34,1 miliarde de lire sterline, întrucât costurile sprijinului acordat companiilor şi gospodăriilor au escaladat pe parcursul crizei, conform datelor publicate vineri de Biroul Naţional de Statistică din Marea Britanie.

    Astfel, deficitul bugetar se situa în decembrie la 270,8 miliarde de lire sterline.

    Situaţia ar putea chiar să se înrăutăţească, întrucât Rishi Sunak, ministrul Finanţelor din Marea Britanie, a anunţat o nouă serie de măsuri pentru a ajuta naţiunea să treacă prin cel mai recent lockdown impus în Regatul Unit.

    Asta înseamnă că deficitul bugetar pentru întreg anul fiscal ar putea ajunge la 20%, dublu faţă de nivelul atins după criza financiară din 2008.

    Sunak a cheltuit aproape 300 de miliarde de lire sterline pentru a răspunde în faţa efectelor pandemiei, ceea ce a dus datoria totală a ţării la peste 2.000 de miliarde de lire sterline.

    Rishi Sunak va prezenta un plan în următoarele săptămâni prin care Marea Britanie ar trebui să îşi îmbunătăţească în timp situaţia finanţelor publice.

  • Rusia vrea să îşi ia mâna de pe economie în 2021: Cheltuielile neplanificate au ajuns la 4,5% din PIB în 2020, dar anul viitor vrem să ne rezumăm la 1%

    Rusia vrea să reducă semnificativ sprijinul statului pentru economie în 2021, în contextul în care datoriile statului sunt în creştere ca urmare a măsurilor implementate pentru a combate şocul generat de pandemia de Covid-19, într-o lovitură economică dublată de prăbuşirea preţurilor la petrol, a anunţat Anton Siluanov, ministrul rus de Finanţe, citat de Reuters.

    Rămaşi fără opţiuni pentru a spori finanţele ţării, ruşii s-au împrumutat de două ori mai mult în 2020, au crescut taxele şi au majorat cheltuielile, într-o încercare de a domoli şocurile.

    Cheltuielile neplanificate au ajuns la 4,5% din PIB în 2020 şi vom reduce acest nivel până la 1% din PIB în 2021, a declarat Siluanov, marţi, în faţa jurnaliştilor.

    Cu toatea acestea, Siluanov a menţionat că banca de dezvoltare VEB ar putea cumpăra acţiuni prefernţiale în compania feroviară de stat pentru a-i furniza acesteia fondurile necesare în derularea unui program de investiţii.

    Ministrul de Finanţe a respins sugestia Băncii Mondiale de a opta pentru o consolidare fiscală mult mai graduală decât cea plănuită în prezent.

    „Dacă am continua aceeaşi politică de anul acesta am ajunge să scoatem bani din economie…Nu putem retrage toată lichiditatea din piaţă şi să finanţăm cheltuielile”.

    Ministerul de Finanţe a atras circa 5.300 miliarde de ruble, adică aproape 72 miliarde de dolari, prin vânzarea de titluri de trezorerie pe piaţa internă, majoritatea fiind cumpărate de băncile mari, ceea ce a deteriorat nivelurile de lichiditate ale rublei în sistemul interbancar.

    Datoria raportată la PIB a ajuns la 20% în Rusia, un nivel pe care ministerul a anunţat că nu vrea să îl depăşească.

    Silluanov insistă că statul nu vrea să crească taxele, repetând retorica din anii anteriori, însă această promisiune nu l-a împiedicat să majoreze taxele anul acesta în anumite sectoare, precum şi nivelul impozitelor pentru ruşii care câştigă peste un plafon care se situează la circa 67.800 de dolari pe an.

    Revenirea înregistrată de petrol pe final de an va ajuta Rusia să se încadreze într-un deficit bugetar de 3,9% din PIB în 2020, în comparaţie cu nivelul de 4,4% previzionat anterior, conform ministrului de Finanţe.