Tag: financiar

  • Cea mai mare tranzacţie din ultimii ani a unei societăţi de investiţii financiare: Evergent Investments a cumpărat acţiuni Petrom de 138 mil. lei în T1/2023

    Evergent Investments (EVER), care în anul 2022 a fost cea mai performantă din rândul celor cinci societăţi de investiţii financiare de la Bursa de Valori Bucureşti, a investit aproximativ 138 milioane de lei în acţiuni Petrom în primul trimestru din 2023, arată calculele realizate de ZF din raportul trimestrial publicat luni seară.

    Astfel, de la un număr de 122 milioane de acţiuni SNP la decembrie 2022, societatea – condusă de Liviu Doroş, a ajuns la martie 2023 la aproximativ 270 milioane de acţiuni Petrom, adică şi-a majorat deţinerea în capitalul social al celei mai mari companii din România de la 0,42% la 0,95%. Cu alte cuvinte o dublare a numărului de acţiuni ceea ce la un preţ mediu de 0,46 lei pe acţiune înseamnă tranzacţii de circa 138 mil. lei.

    Evergent Investments menţionează în raportul trimestrial că investiţiile au debutat in forţă în primele trei luni din anul 2023, atingând 151,6 milioane lei, în contextul creat de schimbările structurale care au favorizat noi oportunităţi investiţionale.

    “Valoarea totală a activelor administrate a fost de 2.419 milioane lei, în timp ce compania a repartizat dividende cu un randament de 7%, competitiv pe piaţa de capital. Performanţa financiară a înregistrat un rezultat net de 2,41 milioane lei compus din 4,6 milioane lei pierdere si 7,01 milioane lei câştig net din vânzarea activelor financiare reflectat in rezultatul reportat – tratament contabil conform IFRS 9. EVERGENT Investments continuă dezvoltarea portofoliului Private – Equity, mărind suprafaţa proiectului „Fermele de afini” la 105 ha, prin achiziţia a 50 ha prin compania EVER AGRIBIO. Noul teren este destinat producţiei de afine bio, care satisface cererea în crştere de produse bio”.

    Evergent are 1,23 mld. lei capitalizare. În 2023 acţiunile au minus 7,3%.

  • Sphera Franchise Group, administrator în franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, îi prelungeşte mandatul de director financiar al lui Valentin Budeş până pe 8 mai 2027

    Sphera Franchise Group (SFG), holding care reuneşte companii care operează în sistem de franciză restaurantele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, i-a prelungit cu patru ani mandatul de director financiar (CFO) al lui Valentin Budeş, potrivit unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    “Consiliul de Administraţie al Sphera Franchise Group informează piaţa despre prelungirea mandatului domnului Valentin Budeş în funcţia de Director Financiar al Companiei. Decizia a fost luată în cadrul unei şedinţe a Consiliului de Administraţie desfăşurate în data de 08.05.2023. Noul mandat de patru ani al domnului Budeş va fi în vigoare de la 09.05.2023 până la 08.05.2027”, potrivit raportului Sphera.

    Sphera este o companie listată cu o capitalizare bursieră de 664 mil. lei şi ale cărei acţiuni intră în structura indicelui principal BET.

    Printre acţionarii companiei se numără şi antreprenorii Radu Dimofte (prin Tatika Investments Ltd cu 28,6%), Nicolae Badea prin Computerland Romania (16,9%). Alţi acţionari includ de asemenea fondurile de pensii private, atât Pilon II cât şi Pilon III.

    Compania estimează că în 2023 vânzările din restaurante vor depăşi 320 mil. euro, echivalentul unei creşteri de 21% faţă de 2022, în timp ce EBITDA (câştiguri înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare) normalizată este preconizată să crească cu 58%, până la 32,5 mil. euro. Profitul net normalizat va înregistra o creştere cu 88% faţă de anul precedent, potrivit bugetului pe 2023.

    În toamna lui 2022 Valentin Budeş a acordat un interviu publicaţia BusinessMagazin în care a discutat despre portofoliul său de investiţii şi parcursul professional ca CFO la Medicover, NextGen Communications dar şi director operaţiuni financiare la Telekom România. Citiţi aici interviul :

  • Premierul mulţumeşte guvernatorului BNR pentru stabilitatea cursului: Domnule guvernator, vă mulţumim foarte mult pentru modul în care aţi reuşit să instrumentalizaţi menţinerea cursului leului la un nivel care ne-a asigurat stabilitate financiară”

    Nicolae Ciucă, premierul României, i-a mulţumit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu pentru stabilitatea cursului în cadrul Conferinţei România în OCDE: spre clubul bunelor practici economice internaţionale.

    “Statutul de membru este un indicator puternic de încredere pentru ivnestitorii interni şi internaţionali, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte atragerea de investiţii directe, cât şi raportat la încrederea pieţelor internaţionale în stabilitatea economică şi a cursului de schimb, aspect reflectat în rating-ul de ţară. Aici fac o paranteză. Investiţiile străine directe anul trecut au atins cifra de aproximativ 11 mld. euro. Domnule guvernator, vă mulţumim foarte mult pentru modul în care aţI reuşit să instrumentalizaţi menţinerea cursului leului la un nivel care ne-a asigurat stabilitate financiară şi cred că este important să recunoaştem că în tot acest proces din 2021 încoace a existat o coordonare şi colaborare foarte bună între guvernul României şi BNR”, a spus Nicolae Ciucă.

    Premierul a mai menţionat că îmbunătăţirea indicatorilor macroeconomici, a disciplinei financiare, precum şi transformarea modelului economic actual prin promovarea activităţilor cu înalt grad de încorporare tehnologică şi valoare adăugată medie spre mare sunt câteva dintre beneficiile asociate procesului de aderare la OCDE.

     

  • Povestea bărbatului cu origini româneşti care a şocat lumea dezvăluind secretele băncilor elveţiene

    Povestea lui Bradley Birkenfeld pare ruptă din filme: a lucrat timp de mai mulţi ani ca bancher, învăţând şi înţelegând practicile instituţiilor financiare, iar la un moment dat a înţeles că multe dintre lucrurile pe care le văzuse nu erau ceea ce păreau a fi. 

    A decis să dezvăluie ceea ce ştia autorităţilor, sperând că asta îi va aduce imunitate şi va ajuta la dispariţia aşa-numitului „secret bancar elveţian”; nu a fost însă aşa, pentru că Birkenfeld a ajuns să fie singurul trimis la puşcărie la capătul unui proces care viza fraude de miliarde de dolari. Şi pentru că povestea sa pare ruptă din filme, Bradley Birkenfeld – care lansează zilele acestea cartea „Bancherul diavolului – Cum am distrus secretul bancar elveţian” – vrea ca următorul lui proiect să aducă istoria sa pe marile ecrane.

    „Bunicul meu s-a născut în România, motiv pentru care am călătorit aici des în ultimii 20 de ani”, povesteşte Bradley Birkenfeld. „Este şi motivul pentru care vreau să fac ceva pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor şi pentru a le da speranţă pentru viitor. E nevoie să existe legi pentru denunţători, iar cetăţenii şi politicienii deopotrivă trebuie să susţină această schimbare.” Bancherul american, ajuns în lumina reflectoarelor după ce a denunţat practici ilegale din interiorul băncii elveţiene UBS, este prezent în România pentru lansarea cărţii sale, „Bancherul diavolului: Cum am distrus secretul bancar elveţian”.

    Crede că denunţarea lui a fost esenţială în terminarea secretomaniei generate de băncile elveţiene, spunând că fără declaraţiile sale acest sistem greşit ar exista şi astăzi. „Ca un rezultat direct al acţiunilor mele, numeroşi denunţători din lumea întreagă m-au contactat şi am lucrat alături de ei, ajutându-i să aleagă direcţia corectă în ceea ce priveşte sfaturi juridice, declaraţii în presă şi o planificare generală a întregului proces.”

    Cum a fost pus la pământ secretul bancar elveţian

    Birkenfeld are o diplomă de licenţă în ştiinţe economice de la Norwich University şi un master internaţional în administrarea afacerilor la American Graduate School of Business din Elveţia. El şi-a început cariera de bancher la State Street Global Advisors în Boston, Massachusetts, făcând mai întâi practică şi angajându-se ulterior cu normă întreagă în anul 1988. State Street Global Advisors era o instituţie bancară specializată în servicii pentru fonduri de investiţii, fonduri de pensii, companii de asigurări şi organizaţii neguvernamentale. „Am fost martor la activităţi ilegale desfăşurate de directori ai instituţiei, iar asta mi s-a părut în totală contradicţie cu etica mea profesională, ca să nu mai vorbesc de responsabilitatea faţă de clienţi şi colegi”, spune Birkenfeld.

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL

  • Sunt marile companii de audit, Big Four, cele mai puternice corporaţii financiare ale lumii, atât de puternice încât trăiesc după propria lege şi nimic nu le poate opri?

    EY, KPMG, Deloitte şi PwC sunt liderii mondiali ai verificării con­tabile şi consultanţei fiscale. Lu­crează cu companii şi guverne. De munca lor depinde, spre exemplu, dacă izbucneşte sau nu o nouă criză financiară sau succesul unui guvern în lupta cu evaziunea fiscală. Dar an de an sunt amendaţi pentru nereguli şi rar trece un an fără ca vreunul din ei să nu ajungă în centrul unui scandal şi totuşi toţi rezistă pe poziţiile de top, de unde formează un monopol.

    Să fie un semn că marile companii de audit, Big Four, au devenit cele mai puternice companii financiare ale lumii, atât de puter­nice încât trăiesc după propria lege? EY, una dintre cele patru mari companii de audit care domină piaţa globală, a fost pedepsită în Ger­mania pentru că nu şi-a făcut treaba cum tre­buie când a controlat actele companiei de pro­cesare a plăţilor Wirecard, de fapt o uriaşă sche­mă de fraudă care s-a prăbuşit în 2020 într-un scandal imens.

    Un judecător german a sta­bilit că EY ar fi putut opri frau­da mai devreme, dar la fel ar fi putut să facă şi guvernul de la Berlin şi autoritatea de suprave­ghere a pieţei finan­cia­re dacă i-ar fi ascul­tat, în loc să-i agrese­ze, pe jurnaliştii de la Financial Times care au expus neregulile. Com­pania de audit nu mai are acum voie să-şi ia de clienţi timp de doi ani companii listate pe Bursa din Germania şi a fost amendată cu 500.000 de euro. Este ceva în neregulă la EY?

    Cine auditează companiile de audit? În cazul Wirecard n-a reuşit niciodată să vadă că jumătate din venituri şi sute de milioane de euro în cash nu există în realitate deşi a auditat compania a­proape zece ani. Să fie ceva în neregulă şi la KPMG, o altă mare companie de audit din Big Four? KPMG a auditat mult şi bine băncile americane Sili­con Valley Bank şi Sig­na­ture Bank, al căror colaps la începutul primăverii a produs o furtună bancară care a trezit amintirile despre criza finan­ciară globală din 2018.

    Băncile s-au prăbuşit în câteva zile de la pu­blicarea rapoartelor financiare anuale certi­fi­cate de compania de contabilitate, scrie Finan­cial Times. Şi-a făcut KPMG treaba cum trebuie? Şeful subsidiarei din SUA a dat vina pentru falimentul băncilor pe mişcările impre­vizibile ale pieţei. Cele două instituţii bancare au fost aduse la faliment de retrageri masive ale depozitelor de către clienţi rămaşi fără bani sau panicaţi, dar problemele lor au început atunci când Rezerva Federală americană a dat startul creşterilor de dobânzi.

    Dobânzile mai mari au erodat valoarea titlurilor de trezorerie pe care băncile le-au acu­mulat ca active în portofolii în perioada dobânzilor ultramici. Au existat alte instituţii fi­nanciare care au avertizat din vreme că aces­te active vor deveni otrăvitoare. Să fi fost ra­poar­tele de audit întocmite de angajaţii KPMG care au trişat la examenele de certifi­care profesională, subiectul unui scandal uriaş în Marea Britanie şi SUA? Şi EY a fost amen­dată anul trecut în SUA într-un alt scandal cu examene aranjate, inclusiv de etică. Dar şi PwC, tot din Big Four, a fost amendată că nu a prevenit ca angajaţii săi să nu copieze la testările interne.

    O pedeapsă cu mult mai grea, o amendă de aproape nouă milioane de dolari, compania a primit luna trecută de la autorităţile britanice pentru „nereguli serioase“ în activitatea de auditare a grupului din industria apărării Babcock International. Printre altele, auditorii de la PwC i-au crezut pe cuvânt pe managerii companiei când aceştia le-au explicat despre ce este vorba într-un contract vechi de 30 de ani care în 2018 încă mai producea venituri. Obligaţia auditorilor era să vadă cu ochii lor contractul.

    De asemenea, ei au întocmit rapoarte pe baza unor documente în franceză, limbă pe care n-o înţelegeau prea bine. Compania a fost amendată şi în 2022 pentru greşelile făcute în verificarea contabilităţii gigantului telecom BT după ce acesta a fost implicat într-o fraudă contabilă de 650 de milioane de euro. Deloitte, ultimul membru al Big Four, a fost pedepsit în Marea Britanie pentru greşeli în auditarea gigantului furnizor de materiale de construcţii SIG, confruntat cu nereguli contabile grave, cum ar fi profit supraestimat, la una din subsidiarele sale.

    Companiile de audit lucrează nu doar cu companii, ci şi pentru guverne, dar şi în astfel de actvităţi au fost probleme. Spre exemplu, The Australian Financial Review a expus un cazul în care un partener al PwC a fost angajat de ministerul de finanţe australian pentru consultanţă în privinţa unor politici confidenţiale de combatere a evaziunii fiscale. Partenerul în cauză, Peter Collins, şeful diviziei de taxe internaţionale a PwC Australia, a transmis informaţiile la care a avut în acest fel acces către colegii de la compania de audit în aşa fel încât i-ar fi putut ajuta pe clienţii privaţi ai PwC să se pregătească de schimbările fiscale şi, cel mai probabil, să evite impactul lor. Scandalurile şi amenzile au devenit parte din afacerile de zi cu zi ale marilor companii de audit. EY simte acest lucru în propriile afaceri şi de aceea şefii săi au hotărât divizarea companiei prin separarea operaţiunilor de audit de cele de consiliere. Ei au vorbit de o revoluţie radicală în interiorul Big Four şi despre cum şi celelalte colege le vor urma exemplul. Însă aceste planuri nu au făcut decât să declanşeze un război intern. Între timp, australienii s-au simţit trădaţi în scandalul PwC, iar presa din Australia atrage atenţia că Big Four au devenit prea mari, prea puternici şi prea opaci, un monopol, gardieni care nu sunt păziţi de nimeni. Mulţimea de amenzi primite de PwC, Deloitte, EY şi KPMG în ultimii ani în SUA şi Marea Britanie arată că lucrurile nu stau chiar aşa, dar tot multitudinea de amenzi şi scandaluri ani la rând, la care se alătură veniturile mari declarate de auditori, arată că sistemul este stricat. În SUA, Bloomberg pune întrebarea de ce regulile au permis ca KPMG să auditeze Silicon Valley Bank timp de 30 de ani, când se ştie că o relaţie de lungă durată nu face bine calităţii verificărilor contabile. Tot Bloomberg mai arată şi că Signature Bank şi First Republic, o bancă salvată de faliment în ultimul moment, au fost conduse de foşti parteneri la KPMG, parteneriatul fiind principala formă de organizare a afacerii de audit.

     

     

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: Anunţul făcut de ANAF pe care trebuie să-l ştie toată lumea

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Ghid  privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obţinute din meditaţii acordate în particular de persoanele fizice”, conform celor mai recente informaţii de pe site-ul instituţiei.

    Acest ghid se adresează tuturor persoanelor fizice care acordă sau intenţionează să acorde meditaţii în particular şi care aleg să îşi desfăşoare activitatea în mod individual.

    Aceste venituri reprezintă venituri impozabile şi, potrivit Codului Fiscal, se încadrează în categoria venituri din activităţi independente.

    Pentru informaţii detaliate, ANAF recomandă consultarea următoarelor surse:

    • accesând portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, www.anaf.ro;
    • telefonic, la Serviciul central de asistenţă contribuabilil – Contact-center, la numărul de telefon: 031.403.91.60;
    • la structurile de asistenţă pentru contribuabili din cadrul organelor fiscale teritoriale.

    Puteţi consulta ghidul integral al ANAF AICI

     

     

  • Cutremurul din sectorul bancar a lăsat urme adânci. Şeful FMI avertizează că stabilitatea financiară la nivel global este in pericol

    Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat cu privire la riscurile sporite la adresa stabilităţii financiare şi la necesitatea vigilenţei sporite, din cauza turbulenţelor cu care s-a confruntat sectorul bancar în economiile dezvoltate, scrie Financial Times.

    În cadrul unei conferinţe la Beijing, şeful FMI a declarat că incertitudinile din economia mondială rămân “excepţional de mari”, fiind de aşteptat ca creşterea economică globală să încetinească sub 3% în acest an din cauza războiului din Ucraina, a “cicatricilor” provocate de pandemia COVID-19 şi a înăspririi politcii monetare.

    „Riscurile la adresa stabilităţii financiare au crescut într-un moment în care nivelurile de îndatorare sunt mai ridicate. Tranziţia rapidă de la o perioadă prelungită de rate scăzute ale dobânzii la rate mult mai mari, necesare pentru a combate inflaţia, generează în mod inevitabil tensiuni şi vulnerabilităţi, aşa cum am văzut în evoluţiile recente din sectorul bancar”, a declarat Georgieva la Forumul anual de dezvoltare a Chinei, o reuniune a directorilor executivi mondiali şi a înalţilor responsabili politici chinezi.

    Sectorul financiar mondial a fost zguduit de prăbuşirea din această lună a unui creditorului american Silicon Valley Bank, care a dus la căderea unei alte instituţii americane şi la preluarea Credit Suisse de către UBS.

    Acţiunile bancare au scăzut din nou vineri, de data aceasta în frunte cu Deutsche Bank, obligându-l pe cancelarul german Olaf Scholz să insiste că nu există “niciun motiv de îngrijorare” în legătură cu această instituţie.

    „De asemenea, am văzut că factorii de decizie politică au acţionat decisiv ca răspuns la riscurile pentru stabilitatea financiară şi am văzut că băncile centrale din economiile avansate au sporit furnizarea de lichidităţi în dolari americani. Aceste acţiuni au atenuat într-o oarecare măsură tensiunile de pe piaţă, dar incertitudinea este ridicată, ceea ce subliniază nevoia de vigilenţă”, a mai spus Georgieva.

    În ianuarie, FMI a estimat că creşterea globală va încetini de la un nivel estimat de 3,4% anul trecut la 2,9% în 2023, apoi va creşte la 3,1% în 2024.

    Ea a reluat, de asemenea, avertismentele exprimate de mai mulţi alţi vorbitori la conferinţă cu privire la pericolele fragmentării lumii în blocuri economice, spunând că aceasta ar fi “o divizare periculoasă care va lăsa pe toată lumea mai săracă şi mai puţin sigură”.

    Cea mai pozitivă evoluţie a economiei mondiale în acest an a fost marcată de aşteptata revenire economică puternică a Chinei, după ce aceasta şi-a relaxat politicile anti-COVID 19 la sfârşitul anului 2022. FMI prevede o creştere de 5,2% în China în 2023, faţă de 3% cu un an înainte.

    Creşterea Chinei ar reprezenta aproximativ o treime din creşterea globală în acest an.

    „O creştere de 1 punct procentual în creşterea PIB-ului în China duce la o creştere de 0,3 puncte procentuale în alte economii asiatice” a mai declarat Kristalina Georgieva.

  • ANAF se pregăteşte să controleze o nouă categorie de persoane fizice. Cine sunt cei vizaţi şi ce trebuie să facă

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Broşura privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din tranzacţionarea jetoanelor nefungibile (NFT, după termenul englezesc nonfungible token)”, care aduce clarificări despre tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din vânzarea NFT-urilor.

    Veniturile obţinute de persoanele fizice din tranzacţionarea jetoanelor nefungibile (NFT, după termenul englezesc non-fungible token) reprezintă venituri impozabile.

    Veniturile impozabile cuprind atât veniturile în numerar (care presupun o remuneraţie financiară), cât şi cele în natură (spre ex. produse, servicii, călătorii etc.) .

    Pentru informaţii suplimentare, ANAF recomandă consultarea următoarelor surse:

    – pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală www.anaf.ro;

    – la numărul de telefon: 031.403.91.60;

    – la structurile de asistenţă pentru contribuabili din cadrul organelor fiscale teritoriale.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

  • ANAF se pregăteşte să iasă la control. Cine sunt cei vizaţi şi ce trebuie să facă

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Obligaţii de plată datorate pentru neplata la termen, nedeclararea sau declararea incorectă a obligaţiilor fiscale”, care aduce clarificări despre modalitatea de calcul a obligaţiilor de plată datorate pentru neplata la termen, nedeclararea sau declararea incorectă a obligaţiilor fiscale.

    Astfel, materialul informativ atinge următoarele puncte:

    Dobânzi şi penalităţi de întârziere;

    Dobânzi în cazul impozitelor pentru care perioada fiscală este anuală;

    Penalităţi de nedeclarare;

    Pentru informaţii suplimentare, ANAF recomandă consultarea următoarelor surse:

    – pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală www.anaf.ro;

    – la numărul de telefon: 031.403.91.60;

    – la structurile de asistenţă pentru contribuabili din cadrul organelor fiscale teritoriale.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

  • ANAF vine după cei care au câştigat bani din chirii. Ce trebuie să ştie contribuabilii

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent, pe canalul de youtube, un tutorial video despre modul de completare a cererii de înregistrare a contractului de locaţiune – C168.

    A redevenit obligatorie înregistrarea contractelor de închiriere la ANAF, de la 1 ianuarie 2023. Această obligaţie survine ca urmare a publicării şi intrării în vigoare a OG 16/2022.

    Materialul video poate fi consultat AICI

    În plus pentru aplicare, ANAF a publicat şi Ordinul 2.031/2022, care a modificat formularul 168 şi instrucţiunile sale de completare.

    Pentru înregistrarea contractului de închiriere, se completează şi se depune formularul C168 – „Cererea de înregistrare a contractelor de locaţiune”.