BusinessMagazin

Tag: fabrici

  • Zentiva a deschis un punct de vaccinare pentru angajaţi şi familiile lor în una din cele două fabrici din Bucureşti

    Grupul ceh Zentiva a deschis un punct de vaccinare la sediul fabricii din Bucureşti, în cadrul cabinetului medical existent în unitatea de producţie, unde se pot imuniza angajaţii companiei, membrii familiilor acestora şi contractorii care desfăşoară zilnic activităţi în fabricile Zentiva şi Labormed.

    Punctul medical dedicat vaccinării Covid-19 va funcţiona pe bază de programare.

    „În calitate de angajator pentru aproximativ 1300 de persoane, suntem conştienţi de responsabilitatea de a informa şi de a oferi angajaţilor noştri, partenerilor şi familiilor lor posibilitatea de protecţie împotriva infecţiei COVID-19. Am îmbrăţişat imediat ideea propusă de Guvern de a deschide un punct de vaccinare şi acum, după toate verificările şi aprobările necesare, suntem bucuroşi să îl lansăm şi astfel să ne alăturăm campaniei naţionale de vaccinare.”, Simona Cocoş, Director General Zentiva România şi Moldova.

    În România, Zentiva deţine două fabrici de medicamente generice, la Bucureşti, Zentiva SA (fosta Sicomed) şi Labormed. În prezent, grupul  este cel mai mare producător de generice de pe plan local, în volum.e vândute.

    Grupul mai are fabrici de medicamente în  Praga şi Ankleshwar.

  • Cine sunt cei 11 investitori care ridică sau extind fabrici cu ajutoare de stat acordate de la începutul anului

    Valoarea celor 11 ajutoare de stat semnate deja în 2021 este de peste 300 mil. lei. Cel mai mare ajutor de stat acordat în acest an – în valoare de 76,8 milioane de lei – a mers către compania Avicarvil Food & Distribution, parte a grupului Carmistin, controlat de familia Paraschiv.

    Guvernul a aprobat în perioada ianuarie-aprilie din 2021 ajutoare de stat pentru 11 proiecte de investiţii, ce au o valoare totală de 303,1 mil. lei, adică peste 60 mil. euro, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Investiţiile acestor companii sunt duble faţă de ajutorul de stat, valoarea lor fiind de 609,9 mil. lei.

    „Investiţiile reprezintă cheia principală pentru relansarea şi creşterea economică a ţării noastre. Ne propunem să susţinem companiile care au potenţialul de a-şi extinde şi diversifica activităţile economice, fiind capabile să genereze locuri de muncă. În egală măsură, mizăm pe faptul că există şi o contribuţie substanţială care se întoarce la bugetul statului”, a declarat într-un comunicat Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

    Oficialii ministerului de resort susţin că proiectele de investiţii selectate vor genera o contribuţie în valoare totală de 408,1 mil. lei şi peste 1.300 de noi locuri de muncă, în domeniul indus­triei prelucrătoare, alimentare şi a ser­viciilor de dezvoltare de software sau de asistenţă spitalicească. Cel mai mare ajutor de stat acordat în primele luni din acest an – în valoare de 76,8 mil. lei – a mers către com­pania Avicarvil Food & Distribution, parte a grupului Carmistin, controlat de fa­milia Paraschiv din judeţul Vâlcea.

    Produ­că­torul brandului La Provincia îşi propune să ridice o fabrică de produse din carne de pasăre.

    Valoarea investiţiilor variază, însă, în funcţie de tipul acesteia. Spre exemplu, cel mai redus ajutor – 3,8 milioane de lei – îi este acordat companiei Eco Wood din Bihor, unul dintre cei mai mari exportatori de combustibili solizi din regiunea România – Ungaria, pentru a achiziţiona utilaje ce vor fi folosite la producţia de aprinzătoare de foc, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

    În anul 2020, valoarea ajutoarelor de stat a fost de peste 500 mil. euro, ca urmare a pandemiei de Covid-19 şi vor fi create peste 3.400 de locuri de muncă. Proiectele de investiţii pentru care se obţin acorduri de finanţare prin ajutoare de stat vor fi implementate şi producţia va fi demarată într-o perioadă de 2-3 ani.

     

  • Tranzacţie surpriză: Ionuţ Negoiţă, celebrul investitor imobiliar şi fratele primarului sectorului 3, Robert Negoiţă, a cumpărat un teren de 10 hectare amplasat pe platforma fostei fabrici Republica, unde vrea să construiască un complex rezidenţial

    Ionuţ Negoiţă, fostul acţionar majoritar al echipei de fotbal Dinamo Bucureşti şi unul dintre cei mai mari dezvoltatori de proiecte rezidenţiale din Capitală, a cumpărat de la Tubinox, un teren de 10 hectare situat în zona de est a Bucureştiului, pe platforma fostei fabrici Republica, unde vrea să construiască un complex rezidenţial.

    Activele producătorului de ţevi Tubinox Bucureşti sunt controlate de grupul indian Viraj Alloys, cu afaceri anuale de 700 mil. dolari.

    “Suntem convinşi că potenţialul rezidenţial al zonei de Est a Bucureştiului este unul important şi ne ajută să privim cu încredere în viitor. Odată cu această achiziţie urmărim să dezvoltăm un nou complex rezidenţial” spune Ionuţ Negoiţă.

    Dezvoltatorul imobiliar a fost asistat în tranzacţie de firma de avocatură Stratulat Albulescu, coordonată de Silviu Stratulat (Managing Partner).

    “Stratulat Albulescu a fost alături de noi în calitate de consultant juridic principal în cadrul acestui proiect”, adaugă Ionuţ Negoiţă.

    Ionuţ Negoiţă, fratele lui Robert Negoiţă, primarul sectorului 3, a construit şi vândut până acum peste 7.000 de locuinţe. În septembrie 2019, el a demarat construcţia primelor trei blocuri din viitorul ansamblu rezidenţial Hils Pallady Apartments de pe bdul Theodor Pallady, lângă staţia de metrou Anghel Saligny. Acesta este primul proiect mixt din partea de est a Capitalei, Hils Pallady având şi o componentă de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de 2.130 mp.

    Ionuţ Negoiţă a mai dezvoltat în zonă şi proiectul Palladium Residence.

    În total, proiectul va avea 12 blocuri cu 11 etaje fiecare şi cu un total de 2.000 de apartamente.

     

  • Are şi România o şansă? Nemţii de la Volkswagen vor să construiască şase fabrici de baterii în Europa până în 2030

    Nemţii de la Volkswagen au anunţat astăzi că vor să construiască şase fabrici de baterii în Europa până în 2030, pentru a-şi asigura aprovizonarea în contextul în care al doilea cel mai mare producător auto a apăsat pedala de acceleraţie în drumul spre mobilitatea electrică, potrivit Reuters.

    Cele şase facilităţi de producţie vor fi contruite prin parteneriate şi vor avea o capacitatea de producţie de 240 GW pe an, conform informaţiilor transmise de companie în cadrul evenimentului Power Day.

    Destinaţiile pentru aceste investiţii nu au fost anunţate încă, iar România este deja tradiţional o piaţă atractivă pentru producătorii din automotive. În acest context, România ar putea avea şansa de a atrage investiţii corelate cu tranziţia energetică, pe fiecare dintre verticalele acestei transformări.

    Totul sau nimic

    Nemţii de la Volkswagen plănuiesc ca din totalul vehiculelor pe care le vor vinde în Europa în 2030 sub brandul Volkswagen un procent de 70% să fie reprezentat de vehicule electrice, a anunţat compania la începutul lui martie, reliefând o accelerare a tranziţiei către vechiule mai „verzi”.

    Ţinta de 70% este una ambiţioasă, în contextul în care până acum ţinta a fost setată la 35%. Al doilea cel mai mare producător auto pune ambiţia sub umbrela unei strategii care se numeşte „Accelerate”.

    „Cu Accelerate vom mări viteza cu care mergem pe drumul nostru spre un viitor digital”, a declarat Ralf Brandstaetter, care conduce brandul Volkswagen.

    În China şi în SUA, ponderea vehiculelor electrice vândute ar trebui să ajungă la 50% din total până în 2030, a anunţat compania, ceea ce înseamnă că gigantul se ia la trântă cu Tesla.

    „Dintre toţi marii producători, Volkswagen are cea mai bună şansă de a câştiga această cursă. În timp ce concurenţii sunt încă în mijlocul transformării electrice, noi facem deja paşi mari în direcţia transformării digitale”, a adăugat Brandstaetter.

    Semnale bune

    Gigantul Volkswagen a reuşit să depăşească Tesla la vânzările de vehicule electrice în Europa în ultima lună a anului 2020, în contextul în care marii producători auto s-au mobilizat să depăşească vedeta pieţei de mobilitate electrică, potrivit Bloomberg.

    Nemţii au vândut 49.704 de automobile electrice în Europa în luna decembrie, aproape dublu faţă de numărul automobilelor Tesla înregistrate în aceeaşi perioadă în Europa, potrivit companiei de cercetare de piaţă Jato Dynamics.

    Noul model ID.3 al Volkswagen a depăşit Model 3 al Tesla şi a fost a doua cel mai bine vândut automobil din întreaga piaţă europeană în luna decembrie.

    Într-un an în care Tesla a devenit vedeta pieţelor de capital şi producătorul auto cu cea mai mare valoare de piaţă – peste Volkswagen şi Toyota Motor – vânzările Tesla au scăzut cu 12% în Europa, arată compania de cercetare Jato.

  • Ce au ajuns să fie astăzi fostele fabrici construite de Ceauşescu după ce deveniseră adevărate fantome ale trecutului comunist. În anii de glorie, în aceste fabrici lucrau zeci de mii de oameni

    În ultimele două decenii, câteva zeci de fabrici cu istorie au fost şterse de pe hartă pentru a face loc unor ma­gazine – alimentare ori de bricolaj – sau unor proiecte imobiliare. 

    ♦ Cel mai recent exemplu este cel al producătorului de cămăşi Braiconf Brăila care va vota în AGA vânzarea terenului pe care e amplasată fabrica actuală către Kaufland, activitatea urmând a fi relocată

    ♦ Alte exemple de fabrici care au fost înlocuite sunt cel al Colgate-Palmolive din zona Obor, al fostei fabrici de bere Griviţa din zona pasajului Basarab, al unităţii de producţie Industria Iutei sau al Doosan IMGB.

    În ultimele două decenii, câteva zeci de fabrici cu istorie au fost şterse de pe hartă pentru a face loc unor ma­gazine – alimentare ori de bricolaj – sau unor proiecte imobiliare. Producţia, atunci când exista încă, a fost relocată. Sunt şi cazuri în care fabricile au fost închise definitiv.

    „Toate unităţile de producţie ridicate în vremea lui Ceauşescu au fost gân­dite pentru o altă arhi­tec­tură a oraşelor şi pentru o altă infrastructură. Ele au fost poziţionate în zone urbane, pentru a fi uşor accesibile din cartiere“, spune Laurenţiu Duică, senior vice-president în cadrul companiei de consultanţă imo­biliară Avison Young. El dă exemplul uzinei Vulcan, dar afirmă că există multe alte exemple în acest sens. Pe platforma fostei uzine, sud-africanii de la NEPI Rockcastle au ridicat centrul comercial Vulcan Value Center cu un hipermarket Carrefour ca ancoră.

    Mai recent, anul trecut, SIF Banat-Crişana a cumpărat fosta platformă IMGB şi, din datele ZF de la acea vreme, ar putea tranforma cele 54 de hectare în noi proiecte imobiliare, inclusiv locuinţe, spaţii logistice, birouri şi centre comerciale. Coreenii care deţineau platforma IMGB (Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti) au decis închiderea activităţii de producţie unde lucrau 400 de oameni. În anul 1989 unitatea de producţie avea circa 13.000 de angajaţi şi producea inclusiv piese pentru industria energiei nucleare. Fiind o zonă industrială, înainte de dezvoltarea imobiliară aceasta trebuie curăţată, iar echipamentele trebuie scoase din pământ.

    „În ultimii 30 de ani urbanizarea a fost spectaculoasă. Oraşele au crescut mult, din toate punctele de vedere, astfel că o serie de cartiere rezidenţiale s-au dezvoltat la periferie, unde au fost probleme legate de infrastructură şi utilităţi. Pe de altă parte, producătorii vechi sunt amplasaţi în centrele oraşelor. Fabricile nu au ce căuta în oraş, spaţiile lor sunt ideale pentru rezidenţial şi retail“, spune Laurenţiu Duică.

    El adaugă că fabricile trebuie amplasate în afara oraşelor unde au şi o serie de avantaje, precum accesul mai facil la forţă de muncă de la localităţile din jur. De aceea, există astfel de relocări în ultimii ani. Sunt însă şi cazuri în care producătorul rămâne tot în centrul urbei deşi renunţă la fabrica veche.

    Producătorul de cămăşi Braiconf a anunţat săptămâna trecută că vrea să vândă terenul pe care este amplasată fabrica din Brăila către retailerul german Kaufland pentru 7 mil. euro. Decizia va fi luată în cadrul AGA. Compania din Brăila va reloca producţia într-o nouă unitate tot în centrul oraşului, având în plan investiţii de 9 mil. euro.

    „Avem două opţiuni în acest moment şi analizăm patru clădiri istorice de producţie şi patru loturi de teren în zona centrală. Ne-am dori foarte mult să reuşim să renovăm una dintre aceste clădiri istorice, să o transformăm în noul sediu Braiconf şi astfel să o redăm comunităţii, să o readucem la viaţă. În prezent analizăm aceste opţiuni şi, până la finalul lunii martie, vom lua o decizie“, spune Silviu Dumitrache, preşedintele Braiconf.

    Exemple similare în acest sens sunt mai multe. Proiectul imobiliar Estoria City este ridicat, conform celor mai recente date ZF, pe terenul fostei fabrici Policolor de pe bulevardul Theodor Pallady, un teren preluat în 2017 de compania ERES – Entire Real Estate Solutions, o companie deţinută de Călin Gabriel Dobra şi Alina Codruţa Dobra. Partener în această afacere este Raul Ciurtin, fondatorul Albalact, cea mai mare companie locală din industria laptelui, care a fost vândută grupului francez Lactalis.

    Grupul producător de lacuri şi vopsele Policolor-Orgachim, controlat de fondul de investiţii Reconstruction Capital 2 (RC2), a finalizat în 2019 construcţia noii fabrici de lacuri şi vopsele pe care a ridicat-o în zona Militari din Bucureşti, în apropierea mallului AFI Cotroceni. Investiţia în fabrică a ajuns la şapte milioane de euro, pentru construcţia efectivă, echipamente şi sistemele nou implementate. În această sumă intră şi valoarea terenului.

    De altfel şi oficialii Braiconf au spus că relocarea va veni la pachet cu o modernizare a echipamentelor şi a întregului proces de producţie, activitatea desfăşurându-se anterior într-o fabrică istorcă, cu zeci de ani vechime.

    „Dintre producătorii care erau amplasaţi în oraşe, unii şi-au relocat fabrica, dar alţii au intrat în faliment ori au închis. Apoi, retailerii au venit aici şi le-a fost uşor să dezvolte şi să obţină autorizaţie. Plus că au studii de trafic deja făcute de fabrici“, adaugă Laurenţiu Duică.

    Alte exemple de fabrici care au fost înlocuite cu alte funcţionalităţi sunt cel al Colgate-Palmolive în zona Obor, al fostei fabrici de bere Griviţa din zona pasajului Basarab, al unităţii de producţie Industria Iutei sau al Poiana la Braşov.

    Fosta fabrică a gigantului Colgate-Palmolive de la Obor a devenit primul magazin al Kaufland în România, pe când grupul american a renunţat la producţia locală complet, operând doar import şi distribuţie. Similar, la Braşov, fabrica de ciocolată Poiana s-a închis, pentru ca un magazin Lidl să se deschidă în loc. Ciocolata sub brandul românesc Poiana se produce, conform celor mai recente date ZF, în Bulgaria.

     

  • Nu se pot fabrica vaccinuri şi medicamente de ultimă generaţie în ţară – patronat

    „Nu se pot fabrica vaccinuri şi medicamente de ultimă generaţie în ţară, România are de recuperat un decalaj tehnologic de cel puţin 10 ani faţă de Europa Centrală. Spre deosebire de ţări precum Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovenia care au dat importanţă industriei farmaceutice şi au investit în acest sector economic, România a regresat şi a devenit un simplu importator de vaccinuri şi medicamente, ajungând să producă mai puţin de 4% din consumul de medicamente al populaţiei”, a spus Dragoş Damian, director executiv al PRIMER şi CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj, citat de Ziarul Financiar.

    Premierul Florin Cîţu anunţa în urmă cu două săptămâni că România va încerca să producă vaccin împotriva COVID la Institutul Cantacuzino, singurul centru în care s-a produs vreodată vaccin în România. Institutul, aflat în prezent în subordinea Ministerului Apărării, nu este însă adus la standardele tehnologice pentru a primi autorizaţie de producţie, în contextul în care din 2015 nu mai produce nicio doză de vaccin.

    PRIMER estimează că nu se vor putea fabrica vaccinuri sau medicamente noi mai devreme de trei ani, cu condiţia ca autorităţile să investească în acest domeniu. “De mai bine de cinci ani, PRIMER propune o serie de măsuri pe termen lung de sprijinire a producţiei de medicamente pe teritoriul ţării. Am solicitat ca domeniul să fie considerat de importanţă strategică pentru a beneficia de facilităţi fiscale, aprobarea unui sistem de offset a taxei clawback pentru companiile care fac investiţii de capital precum şi înfiinţarea unei Autorităţi Naţionale a Medicamentului, care să fie responsabilă de investiţiile în fabrici noi de medicamente şi vaccinuri”, a mai spus Dragoş Damian..

    Între timp, ţări precum Austria, Franţa şi Ungaria încep să acceseze fonduri europene şi să creeze situri mari de fabricaţie de vaccinuri şi medicamente strategice pentru aprovizionarea întregii Uniuni Europene.

    Harta ţărilor în care se produc cele trei tipuri de vaccinuri aprobate la nivelul Uniunii Europene – Pfizer, Moderna şi Astrazeneca arată două părţi ale continentului la extreme, pentru că în Europa de Est nu este nicio fabrică deţinută sau preluată de cei trei giganţi, arată o analiză de pe site-ul publicaţiei Bloomberg.

    PRIMER reuneşte 19 fabrici importante de medicamente din ţară, printre care Antibiotice, Biofarm, Fiterman Pharma, Ropharma, Terapia, Zentiva.

  • Multinaţionala-gigant cu fabrici şi în România care începe să concedieze masiv. A anunţat că o să lase peste 8.000 de oameni fără loc de muncă

    Hineken NV intenţionează să reducă aproximativ 8.000 de locuri de muncă, a anunţat miercuri grupul olandez, care vrea să îşi restabilească marjele operaţionale la nivelurile pre-pandemice după o scădere bruscă a profitului din cauza restricţiilor coronavirusului, anunţă Reuters.

    Producătorul olandez de bere are patru fabrici în România, dar nu a anunţat unde vor fi concediaţi oameni. Mişcare vine pe fondul pandemiei care a afectat industria băuturilor, fiind cea mai gravă lovitură primită de industrie în ultimele decenii.

    Heineken are în România patru fabrici în România – în Constanţa, Craiova, Târgu Mureş şi Miercurea Ciuc şi 1.100 de angajaţi.
    Al doilea cel mai mare producător de bere din lume a declarat că va face economii de 2 miliarde de euro până în 2023 în cadrul planului „EverGreen” al directorului executiv Dolf van den Brink.

    Heineken a declarat că economiile vor fi realizate prin reproiectarea organizaţiei sale, prin reducerea complexităţii şi numărului de produse şi prin identificarea cheltuielilor cel mai puţin eficiente.

    Revizuirea operaţiunilor sale ar avea ca rezultat pierderi de aproximativ 8.000 de locuri de muncă – echivalând cu 9% din forţa de muncă la sfârşitul anului 2019. Cheltuielile cu personalul ar fi reduse cu aproximativ 350 de milioane de euro.
    Van den Brink, care a preluat conducerea companiei în iunie, a spus că programele de vaccinare din Europa, America de Nord şi unele ţări mai dezvoltate din Asia vor permite revenirea la normalitate.

    Producătorul de bere a spus că restricţiile în curs înseamnă că veniturile din 2021, profitul operaţional şi marja profitului operaţional vor fi sub nivelurile din 2019.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Polonezii de la Blachotrapez, care au două fabrici de acoperişuri în România, investesc 12,4 mil. lei în a treia unitate de producţie

    ♦ Din această sumă, jumătate reprezintă ajutor de stat ♦ Noua hală de producţie va fi dată în folosinţă în vara anului 2022.

    Producătorul de acoperişuri din ţiglă metalică Blachotrapez, deţinut de grupul polonez cu acelaşi nume, are în plan să facă o nouă hală de producţie în Baia Mare. Compania are deja o fabrică în acelaşi oraş şi încă una la Ploieşti.

    „Obiectivul nostru principal de dezvoltare îl reprezintă proiectul de investiţii în noua hală de producţie de la Baia Mare, proiect pe doi ani cu o valoare totală de 12,4 milioane de lei, din care jumătate reprezintă ajutor de stat. Am semnat acordul de finanţare în luna septembrie 2020, iar în viitorul apropiat vom demara şi lucrările. Noua hală de producţie, care va fi dată în folosinţă în vara anului 2022, va avea un sistem automatizat unic, care va eficientiza la maximum producţia. În urma acestei investiţii vrem să creştem semnificativ cota de piaţă a companiei“, spune Jaroslaw Turczynski, CEO Blachotrapez România.

    Compania a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 76 de milioane de lei, similar cu anul anterior, dar profitul de 3 milioane de lei a fost aproape dublu. Pentru Blachotrapez România lucrează în prezent 95 de persoane.

    „Am accelerat procesul de digitalizare a companiei, am crescut zona de marketing online şi am dezvoltat telemunca în zona de vânzări. Noua metodă de promovare şi vânzări, centrată pe mediul online, a însemnat şi o reducere a costurilor. Aveam în gând digitalizarea companiei ca plan de viitor, dar pandemia a accelerat acest proces“, mai spune Jaroslaw Turczynski.

    Blachotrapez are în România două fabrici, una la Baia Mare şi alta la Ploieşti, cu o capacitate totală de producţie de 7 milioane de metri pătraţi de ţigle anual.

    Blachotrapez a intrat pe piaţa din România în 2010 şi a dezvoltat întâi fabrica de la Baia Mare, inaugurând-o pe a doua, la Ploieşti, în 2018, cu o investiţie de 1 milion de euro.

    Printre furnizorii Blachotrapez, se numără ThyssenKrupp şi Voestalpine. Producţia din România este vândută atât pe plan local, cât şi la export, în Ungaria, Bulgaria şi Serbia. Subsidiara din România vinde aproape 30% din producţia locală la export.

    În România, Blachotrapez îşi vinde produsele în peste 25 de filiale, dar şi printr-o reţea de peste 250 de puncte de distribuţie en gros.

    Pe piaţa locală a acoperişurilor, Blachotrapez concurează cu firme precum Bilka Steel, Novatik, Blachotrapez, Impro, Wetterbest şi alţii.

     

  • Fabricile din China duc lipsă acută de muncitori în urma revenirii uimitoare a exporturilor

    Redresarea sectorului manufacturier al Chinei, alimentată în parte de cererea venită din partea consumatorilor străini constrânşi de pandemie, a depăşit atât de mult aşteptările în acest an, încât fabricile ţării se confruntă cu un deficit de muncitori pentru acoperirea comenzilor în creştere puternică, relatează Reuters. Cota deţinută de China din exporturile mondiale a avansat la peste 13% în T2 şi T3 de la 11% anul trecut, potrivit Nomura, cea mai ridicată pentru orice trimestru din 2006 cel puţin.

  • Falimentul lanţurilor de modă din Marea Britanie lasă fără comenzi peste 50 de fabrici din România

    Grupurile britanice de modă Debenhams şi Arcadia – care deţine printre altele TopShop – au anunţat probleme financiare majore şi intrarea în faliment şi respectiv insolvenţă.

    Aceste probleme generate de pandemie, dar nu numai, se răsfrâng asupra producţiei locale de textile, unele fabrici din România lucrând exclusiv cu grupuri britanice.

    România era unul dintre principalii furnizori ai grupului Debenhams, circa 4% din produsele din magazine purtând pecetea “made in România”, conform celor mai recente date.

    În cazul Arcadia, pe lista de peste 1.000 de furnizori din întreaga lume apar peste 50 de fabrici locale.

    Unele dintre cele mai mari fabrici de textile din România, precum Alison Hayes şi Oztasar, dar şi altele mai mici, produc haine pentru marile grupuri britanice de modă care se confruntă în prezent cu probleme financiare şi care riscă falimentul.

    În ultima săptămână atât Debenhams, cât şi Arcadia, grup ce deţine printre altele brandurile TopShop, Topman, Dorothy Perkins, Wallis şi Miss Selfridge, au anunţat fie începutul lichidării stocului pentru închiderea magazinelor, fie intrarea în incapacitate de plată.