Tag: fabrici

  • Loic Tassel, preşedintele P&G Europa: România a ajuns una dintre cele mai importante pieţe din Europa pentru P&G

    Gigantul american are în România 750 de salariaţi şi afaceri totale de peste 1,8 mld. lei.

    Procter&Gamble va construi o nouă fabrică pe plan local, alegând România în detrimentul Poloniei şi al Cehiei, două economii mai dezvoltate şi cu infrastructură mai bună. Noua unitate de producţie amplasată în Urlaţi, judeţul Prahova, va produce începând cu ianuarie 2021 capsule de detergent.

    „Ne-am uitat la Polonia, unde aveam deja mai multe unităţi de producţie, ne-am uitat la Cehia, unde la fel eram prezenţi cu fabrici, şi la România. Am ales piaţa locală din mai multe motive“, spune Loic Tassel, preşedintele P&G Europa, un business de circa 17 mld. dolari anual.

    Pe de-o parte, americanii aveau la Urlaţi suprafaţa necesară pentru a se extinde. Apoi, rezultatele fabricii şi calitatea forţei de muncă au contat şi ele, spune executivul. „Nu în ultimul rând, am reuşit să ajungem la un acord cu autorităţile locale pentru un ajutor de stat.“

    Va fi o fabrică dezvoltată de la zero şi va deservi, ca şi cea deja existentă, atât România cât şi alte pieţe din zonă. „Investiţia se va ridica la câteva zeci de milioane de dolari“, adaugă Loic Tassel fără a oferi cifre exacte.

    Gigantul american P&G, prezent pe piaţa din România de 25 de ani, are local un biroul central, un centru de shared services care deserveşte 60 de pieţe, un centru de distribuţie din Timişoara şi o fabrică, la Urlaţi.

    „România este una dintre cele mai importante pieţe din Europa pentru P&G.“ 

  • Enumeraţi în gând numele a top 20 de politicieni români. Acum încercaţi acelaşi lucru cu numele directorilor a top 20 de fabrici din România.

    Nu veti reusi sa va aduceti aminte nici macar 5 nume, poate nici unul.

    Ironic nu? Si desigur, nedrept. Pentru ca ei platesc pentru scoala si gradinita copiilor nostri. Pentru ca achita notele de plata la studiile de fezabilitate la autostrazi (nu puteam zice notele de plata la autostrazi, pentru ca nu se construiesc). Pentru ca ei dau bani pentru aparatura si medicamentele folosite in spitalele bune sau rele pe care le avem. Pentru ca ei sustin peste o suta de mii de joburi in tara, si creaza alte cateva sute de mii pe verticala si orizontala. Pentru ca ar putea conduce fara probleme orice minister in functie de specializarea pe care o au.

    In 2015 scriam intr-o opinie (https://www.zf.ro/opinii/dragos-damian-terapia-cluj-domnule-presedinte-iohannis-va-rog-sa-decorati-mai-multi-industriasi-din-romania-14914752) ca sunt industriasi care merita decorati si cunoscuti mai bine decat multi politicieni pentru ceea ce fac pentru Romania. Sper ca intre timp au fost decorati cativa dintre ei.

    Astazi, dupa 4 ani si un mix economic nesustenabil, l-as ruga pe Premierul Ludovic Orban sa aduca in consiliul consultativ pe care doreste sa-l creeze daca nu 20 atunci cel putin 10 directori generali ai celor mai mari fabrici din Romania, daca aspira ca politicile publice din urmatorul ciclu economic sa se axeze pe o economie de productie si export, cu valoare adaugata mare. Si nici nu ar trebui sa avem alte politici publice, la un deficit la balantei comerciale de 11 miliarde de Euro si un avans al importurilor mai mare decat rata inflatiei.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Fiat şi Peugeot riscă închiderea fabricilor comune din Europa

    Angajamentul Fiat Chrysler şi Peugeot de a nu închide fabricile în cazul fuziunii va fi probabil supus unor presiuni mari, deoarece grupul combinat ar avea o capacitate de producţie de aproape 6 milioane de vehicule pe o piaţă auto încetinită, transmite Reuters.

    Companiile au prezentat săptămâna trecută planurile de a crea un grup de 50 de miliarde de dolari care ar depăşi Hyundai, General Motors, Ford şi Honda, devenind producătorul auto numărul 4 din lume, bazat pe 8,7 milioane de vehicule vândute anul trecut.

    Noua companie care fabrică autoturisme şi camioane ar avea o capacitate de producţie potenţială de 14 milioane de vehicule, potrivit LMC Automotive. Însă industria a intrat într-o încetinire, iar piaţa auto europeană, la care atât Peugeot cât şi Fiat Chrysler sunt puternic expuse, se află sub presiune.

    “Rata de utilizare ar fi scăzut la 58%, ceea ce ar lăsa grupul cu un surplus de aproape şase milioane de unităţi la nivel mondial. Europa va fi nevoită probabil să suporte închiderea fabricilor”, au mai spus cei de la LMC Automotive.

    Sindicatele şi politicienii şi-au exprimat deja îngrijorarea cu privire la pierderile de locuri de muncă, însă Peugeut şi Fiat au exclus închiderea fabricilor în încercarea de a stinge temerile.

    Un termen limită pentru îndeplinirea obiectivelor privind emisiile din 2021 şi 2025 în Europa adaugă presiune asupra Fiat pentru adoptarea unor motoare mai eficiente, punând în discuţie unele dintre motoarele companiei din Europa – în special din Italia şi din Polonia.

  • Cel mai bine vândut produs Volkswagen nu sunt maşinile, ci… un cârnat

    În timp ce mii de maşini rulează, în fiecare zi, pe liniile de producţie la sediul Volkswagen, un grup de măcelari germani se agită în jurul unei mese, la prânz, pentru a inspecta, mirosi şi degusta cu grijă un produs diferit: cârnaţii currywurst.

    Currywurst – în esenţă, un bratwurst la grătar într-un amestec de ketchup şi pulbere de curry – este unul dintre cele mai populare alimente din Germania, scrie publicaţia OZY.

    Cârnatul se consumă inclusiv la cantinele Volkswagen din nordul oraşului german Wolfsburg.

    Având 70 milioane de metri pătraţi, fabrica Wolfsburg este cea mai mare fabrică din lume, cu 60.000 de angajaţi, atât de mulţi încât într-o măcelărie internă se produc, anual, 6,7 milioane de cârnaţi currywurst marca Volkswagen. 40% dintre aceşti cârnaţi – 2,5 milioane în 2018 – se consumă doar la fabricile germane Volkswagen.

    La fabrica din Wolfsburg, aceşti cârnaţi – împreună cu un sos currywurst marca Volkswagen – sunt serviţi pentru micul-dejun, prânz şi cină la zeci de restaurante şi cantine.

    Dar, de când măcelarul intern al companiei a început să producă currywurst-ul, în 1973, folosind o reţetă secretă, acest produs a devenit atât de popular, încât marea majoritate este vândută, în prezent, în supermarket-urile importante şi în gospodăriile din toată ţara. Un pachet de cinci cârnaţi şi o sticlă de ketchup condimentat Volkswagen costă în jur de 10 dolari.

    Cârnaţii au o lungime de aproximativ 5 sau 10 cm, „şi, dacă i-aţi aduna pe toţi, aţi avea un şir care se va întinde de la Wolfsburg până la Barcelona”, spune purtătorul de cuvânt al Volkswagen, Torsten Cramm, conform sursei citate.

     

  • Comenzile pentru fabricile germane au scăzut de două ori mai mult decât se aşteptau economiştii

    Cererea din fabricile germane a scăzut în august cu 0,6% din luna iulie, de două ori mai mult decât se aşteptau economiştii. Industria germană este într-o continuă încetinire, pentru a 15-a lună consecutivă în care comenzile au cunoscut evoluţii negative.

    Perspectivele economice ale Germaniei, economie dependentă de export, rămân incerte, pe fondul riscurilor pe care le-ar provoca un Brexit fără acord şi intensificarea războiului comercial cu Statele Unite, care a anunţat că va impune tarife vamale pentru produsele europene de 7,5 miliarde de dolari, începând din 18 octombrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reduceri de personal masive la o multinaţională cu zeci de mii de angajaţi în România: Gigantul Continental va concedia peste 20.000 de persoane şi va închide fabrici

    Gigantul german Continental a anunţat un plan masiv de restructurare care ar trebui să se întindă pe următorul deceniu afectând până la 20.000 de locuri de muncă la nivel global, în cadrul unui efort de restructurare menit să impulsioneze profiturile într-o piaţă unde producţia încetineşte şi se reorientează spre maşini electrice, potrivit Bloomberg.

    Al doilea cel mai mare producător de componente auto din lume va investi circa 1,1 miliarde euro până în 2029 pentru a obţine o reducere anuală de costuri cu 500 de milioane de euro începând cu 2023, potrivit declaraţiei. Compania are circa 244.000 de angajaţi în peste 60 de ţări.

    Continental a ajuns la peste 20.000 de angajaţi în România, iar în 2017 afacerile grupului german au sărit de 3 miliarde de euro în România, devenind primul producător de subansambluri care depăşeşte acest prag vreodată în România.

    Compania a detaliat luna trecută un plan de impulsionare a profiturilor care cuprindea încăd e atunci potenţiale concedieri şi închideri de fabrici. Mai mult, în cadrul aceluiaşi plan a anunţat decizia de a opri dezvoltarea businessului de componente hidraulice, unde produce injectori şi pompe pentru motoare pe gaz şi pe diesel şi a mai anunţat că îşi revizuieşte operaţiunile în aceste segmente.

    Schimbările subliniază sentimentul de urgenţă prezent printre producătorii de componente auto de a-şi adapta operaţiunile la transformările bruşte de pe scena industriei auto, unde software-ul a început să joace un rol din ce în ce mai important.

    În acelaşi timp, regulile mai stricte referitoare la emisiile de carbon în China şi Europa forţează producătorii de autovehicule să vândă mai multe maşini electrice, într-un moment în care cererea de pe piaţa auto la nivel global încetineşte după aproape zece ani de creştere constantă.

     

  • Volkswagen se pregăteşte de cea mai mare ofensivă electrică din industria auto. Acord pentru contrucţia unei fabrici gigant

    Compania germană a spus că producţia de baterii cu litiu-ion va începe la sfârşitul anului 2023 sau la începutul anului 2024, o mişcare vitală pentru capacitatea Volkswagen de a realiza ceea ce compania numeşte „cea mai mare ofensivă electrică din industria auto din întreaga lume”.

    Grupul intenţionează să lanseze aproape 70 de modele electrice noi în următorul deceniu şi speră să construiască 22 de milioane de maşini electrice în această perioadă. Firma investeşte peste 30 de miliarde de euro în electrificarea ofertei sale în următorii patru ani, determinată parţial de presiunea autorităţilor de reglementare şi de nevoia ieşirii din scandalul privind emisiile poluante.

    Dacă reuşeşte, Volkswagen ar putea depăşi rivali precum Tesla şi sau compania chineză BYD, finanţată de miliardarul Warren-Buffet în China.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Fabricile auto din România produc 63% din maşinile produse în Europa de Sud-Est

    Producţia industriei auto din România în 2018 este de peste 470.000 de unităţi, o creştere cu 35% comparativ cu 2017.

    Industria auto din România, reprezentată de doi mari producători de automobile, Dacia şi Ford, a avut o contribuţie de 13% din PIB în 2017, iar în urma evoluţiei din 2018, cu producţia a peste 470.000 de vehicule, România deţine o pondere de 63,5% din producţia de vehicule în Europa de Sud-Est, conform unui raport al platformei de analize de business See News.

     

  • În ce au ajuns să se transforme fostele fabrici de pe vremea lui Ceauşescu

    Creşterea economică din ultimii ani, dar mai ales creşterea veniturilor populaţiei şi a consumului şi cererea pentru locuinţe şi birouri noi au readus în discuţie dezvoltările vechilor platforme industriale. Dacă în anii de boom economic, 2007-2008, multe dintre acestea au fost cumpărate cu bani grei de către mari jucători imobiliari iar de atunci stau în continuare abandonate, acum terenurile sunt tranzacţionate numai dacă au autorizaţiile necesare.

    „În ultimii doi-trei ani terenurile vechilor fabrici au fost principala ţintă a dezvoltatorilor imobiliari, atât în Bucureşti cât şi în marile centre regionale din ţară, iar apetitul pentru astfel de proprietăţi rămâne ridicat, a spus Sînziana Oprea, director land agency în cadrul Colliers International.

    Dacă până în 2018 principalii dezvoltatori se fereau să se aventureze pe o mare platformă de unii singuri şi preferau să meargă la sigur într-o zonă deja cunoscută, precum Piaţa Victoriei, Orhideea sau Barbu Văcărescu, în ultimul an tot mai multe companii au prins din nou gustul marilor platforme, iar cei care deţin astfel de terenuri au depus deja documentaţia necesară pentru a obţine autorizaţiile necesare – fie pentru a putea obţine un preţ mai bun în cazul unei vânzări, fie pentru a demara lucrările.

    „Terenurile mari sunt în continuare preferate de dezvoltatori, în detrimentul celor mici, pentru că ele oferă randamente superioare prin scalarea proiectelor, dar şi prin opţiunile de fazare sau extindere, prin care dezvoltatorii îşi pot gestiona riscurile şi expunerea în funcţie de situaţia pieţei. Totodată, ele permit crearea unor dezvoltări mixte, complexe, integrate, care devin referinţe pe piaţă şi potenţează imaginea dezvoltatorului, a declarat Sânziana Oprea. Ea a subliniat că „PUZ-ul a devenit un element critic în decizia de achiziţie şi în structura tranzacţiei. Un teren cu PUZ într-o locaţie strategică poate ajunge acum să se vândă cu 30-40% mai mult decât unul fără Plan Urbanistic Zonal.

    Avantajul Capitalei, dacă se poate spune aşa, este faptul că Bucureştiul a cunoscut o evoluţie mai puţin obişnuită în era comunistă. La acea vreme s-a decis ca multe uzine să aibă activitatea în interiorul oraşului, motiv pentru care, după ce acestea au fost închise în anii ‘90, au lăsat foarte mult teren liber pentru viitoare dezvoltări. Mai mult, fiind foste platforme industriale infrastructura deja exista – nu numai drumuri, dar şi o reţea electrică suficient de bine dezvoltată şi gaze, alături de apă curentă şi canalizare. O dezvoltare pe teren viran necesită investiţii.

    „Mai sunt puţine fabrici disponibile în interiorul oraşelor, care să beneficieze şi de infrastructura necesară unor proiecte de scară mare, de aceea sunt valoroase şi sunt disputate de regulă de mai mulţi dezvoltatori, explică Sânziana Oprea.

    În prima parte a acestui an mai multe proiecte au revenit în atenţia pieţei imobiliare – Adriean Videanu, fostul ministru al economiei în guvernul condus de Emil Boc, a demarat oficial procedura pentru a obţine un Plan Urbanistic Zonal pentru proiectul de la Titan Mar, de la intersecţia dintre Calea 13 Septembrie şi Şoseaua Progresului.

    Proiectul de la Titan Mar include nouă clădiri, fiecare cu 3 etaje în subteran şi plus de la 12 la 35 de etaje, având un regim de înălţime de până la 120 de metri.
    Potrivit fazei de proiectare a PUZ-ului, terenul pe care va fi dezvoltat viitorul proiect are o suprafaţă de 50.470 mp. Înainte de 1989 dar şi în anii ‘90 zona era una cu caracter industrial, deservită inclusiv de o linie de cale ferată, însă treptat întreaga activitate industrială a fost oprită, iar vechile hale au fost demolate, în condiţiile în care acestea erau la doi paşi de Marriott şi Palatul Parlamentului. În zona respectivă îşi desfăşurau până în anii ‘90 activitatea unor vechi companii de stat precum Vulcan sau Termoenerg.

    Aceeaşi zonă, dar spre intersecţia de la Răzoare a atras atenţia celor de la One United, care anul trecut au cumpărat platforma Ventilatorul de 5,3 hectare unde vor construi proiectul One Cotroceni Park, care va include atât birouri cât şi locuinţe.

    „Pentru One Cotroceni Park analizăm posibilitatea de a avea birourile conectate direct la viitoarea staţie de metrou Academiei, a spus Victor Căpitanu, fondator şi acţionar al One United. Viitorul proiect One Cotroceni Park va reprezenta, potrivit acţionarilor, o dezvoltare mixtă de birouri, apartamente şi comercial, iar lucrările la noul ansamblu ar urma să înceapă în cursul acestui an. Terenul din zona Răzoare se află între două viitoare staţii de metrou, de pe magistrala către Drumul Taberei – Academia Militară şi Orizont. Acolo există deja din 2013 un PUZ obţinut pentru un proiect mixt, de birouri şi rezidenţial, cu nouă clădiri de 11 etaje, una de 12 şi un turn de 20 de etaje, potrivit datelor ZF. One United intenţionează să construiască acolo 40.000 mp de spaţii de birouri, iar întreg proiectul ar fi gata în următorii 7-8 ani.

    În apropiere de viitorul proiect al celor de la One United este Casa Radio, proiect anunţat pe la mijlocul anilor 2000 odată cu AFI Cotroceni. Dacă AFI funcţionează deja de foarte mulţi ani, Casa Radio este în continuare o ruină. Anul acesta tot cei de la AFI şi-au anunţat intenţia de a prelua proiectul de la Plaza Centers. Doron Klein, CEO AFI Europe România, spunea la începutul anului că analizează cazul şi că ar putea construi acolo un proiect mai mare decât AFI Cotroceni. Abandonată în ultimii 13 ani, cu toate că israelienii de la Plaza Centers, controlaţi de Elbit Imaging, s-au angajat să dezvolte acolo un proiect în parteneriat public-privat, Casa Radio ar putea fi transformată de cei de la AFI Europe, care au semnat o scrisoare de intenţie neangajantă pentru achiziţia pachetului majoritar de acţiuni contra sumei de 60 milioane de euro.

    Proiectul iniţial, evaluat la 1,5 miliarde de euro, viza o suprafaţă de 467.000 mp şi ar putea deveni acum unul de birouri şi rezidenţial datorită proximităţii faţă de staţia de la Eroilor, unde se vor intersecta trei linii de metrou.

    Tot o actuală ruină care ar putea prinde din nou viaţă este proiectul de la Hala Unirii. Omul de afaceri Aurel Muntean, care deţine magazinul Victoria de pe Calea Victoriei şi hotelul Împăratul Romanilor din Sibiu, are în plan reluarea lucrărilor de la Hala Unirii din centrul Capitalei, din spatele magazinului Unirea.
    Potrivit primăriei sectorului 3, în luna august a anului trecut, la solicitarea lui Lucian Mitariu, reprezentant al SC Minerva – Galeriile Comerciale, a fost emisă o autorizaţie pentru „Intrare în legalitate – modificări interioare/exterioare, reconfigurare, extindere corp C1, schimbarea funcţiunii – Centru de Afaceri Unirea“. Proiectul va avea şapte niveluri, dintre care două în subteran, un parter şi patru etaje supraterane.

    Ultima ştire cu privire la Hala Unirii, care alături de cel din Pantelimon erau singurele „circuri ale foamei“ finalizate în Bucureşti înainte de 1989, este din 2012, când proprietarul anunţa că va transforma clădirea într-un centru comercial. La câteva luni de la acel anunţ însă, lucrările au fost oprite.

    Dincolo de ruinele erei comuniste se află vechile clădiri de fabrici din perioada inter şi antebelică a României. Spre exemplu Parcul Carol este înconjurat de vechi clădiri cu o arhitectură ce aminteşte de epoca Micului Paris, însă cele mai multe dintre ele sunt abandonate, părăsite şi lăsate să se degradeze.

    Printre aceste fabrici se numără şi Chibro, compania care deţine terenul de aproape 35.000 mp şi clădirile fostei fabrici de chibrituri de lângă Parcul Carol din Capitală. Aceasta a depus luna trecută la Primăria Capitalei un anunţ de intenţie pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal, pentru dezvoltarea unui ansamblu multifuncţional de locuinţe colective, comerţ, birouri şi servicii, potrivit datelor Primăriei Bucureşti. Elaboratorul este firma Arttek C.B., care elaborează proiectul şi pentru Adriean Videanu şi planul pentru Titan Mar, unde vrea să construiască nouă turnuri de birouri şi locuinţe.

    Potrivit proiectului depus, proprietarul vrea să obţină autorizaţie pentru construcţia a cinci clădiri cu 3 etaje în subsol şi între 4 şi 8 etaje supraterane şi păstrarea unor structuri existente.

    Dar în ţară? Iaşi, Cluj sau Timişoara de asemenea au foste platforme industriale pe care marii dezvoltatori vor să le transforme in proiecte imobiliare.
    Spre exemplu în Cluj, belgienii de la Speedwell contruiesc un ansamblu mixt cu peste 200 de apartamente, o clădire de birouri şi spaţii comerciale, în urma unei investiţii de 42 mil. euro. Proiectul Record Park este în prezent construit pe fostele Grajduri Imperiale ale Imperiului Austro–Ungar, ulterior parte a unei fabrici de textile şi este în plan pentru a fi gata în al doilea trimestru din 2020. Acestea vor fi restaurate într-o zonă de birouri, care combină spaţii de co-working, un centru de artă şi spaţii de restaurante şi relaxare. Componenta rezidenţială a Record Park va fi formată din două clădiri, fiecare cu şapte etaje, care vor însuma 236 de studiouri şi apartamente cu două, trei şi patru camere.

    Dacă oraşele din vestul ţării au ţinut prima pagină în ultimii ani datorită ritmului alert de dezvoltare, şi estul ţării are propriii campioni.

    În 2012 Iulian Dascălu inaugura în capitala Moldovei proiectul Palas Iaşi în urma unei investiţii de 265 mil. euro care include mallul şi birouri. Acesta a schimbat complet zona centrală a Iaşiului. Anul acesta cei de la Prime Kapital, care îl are drept fondator pe Martin Slabbert, cel care a fondat şi NEPI, au anunţat că vor investi peste 200 mil. euro în proiectul mixt Silk District, pe care îl vor dezvolta pe terenul fostei fabrici din industria textilă Teba, urmaşa întreprinderii de mătase Victoria Iaşi.

    Proiectul Silk District, prezentat ca unul de tip mixed-use, va cuprinde birouri, locuinţe, hotel, clinici medicale. Întregul proiect include patru faze de execuţie, iar prima fază va demara în T1 al anului 2020, urmând ca în T3 al anului 2021 să fie finalizat.

    De asemenea, termenul de finalizare a întregului proiect este stabilit pentru anul 2024, potrivit lui Maggie Kitshoff, director executiv rezidenţial şi office al Prime Kapital.

    Chiar dacă multe proiecte imobiliare s-au anunţat, încă sunt multe zone, atât în Bucureşti cât şi în marile oraşe ale ţării unde vechi platforme industriale zac abandonate. Explicaţia? Multe dintre acestea au fost cumpărate pentru un preţ ridicat în 2007-2008, iar o demarare a proiectului ar însemna o recunoaştere a pierderii, între preţul de atunci şi evaluarea de acum. Chiar şi aşa, Bucureştiul aşteaptă noi dezvoltări pentru a-şi îmbunătăţi imaginea şi pentru a creşte portofoliul imobiliar şi a ajunge din urmă, eventual, Budapesta şi Varşovia. 

  • De unde vin hainele de la C&A? România devine prea scumpă pentru producţia de îmbrăcăminte. Retailerul de modă C&A şi-a înjumătăţit numărul de fabrici cu care lucrează în România

    Acesta este încă un semnal că piaţa locală devine prea scumpă pentru numele mari din modă care alegeau să producă în România.

    Grupul C&A, unul dintre cele mai importante nume din moda mon­dia­lă, colaborează cu 20 de fabrici din Ro­mânia. Numărul unităţilor de pro­ducţie partenere a scăzut continuu în ulti­mii ani de la 40 în 2016 la 30 un an mai târziu şi la 20 astăzi.

    Acesta este încă un semnal că marile nume din modă îşi restrâng cola­borările cu fabricile din Româ­nia, piaţă care devine prea scumpă pen­tru producţia de haine şi încăl­ţă­minte. În perioada 2008-2018 salariul mediu net din producţia de îmbră­că­minte şi încălţăminte a crescut de la 750 de lei la 1.600-1.800 de lei, dar ră­mâ­ne cu până la 40% sub media naţio­nală, croitoresele şi cusătoresele pri­mind printre cele mai mici salarii pe economie.

    C&A nu e singurul care îşi re­strân­ge parteneriatele, la fel a făcut şi re­tai­lerul britanic Debenhams. Spre exemplu, acum pe lista de furnizori mai apar 14 unităţi de producţie faţă de peste 20 în 2017 şi 27 în urmă cu trei ani. Ca urmare a acestor decizii unele fabrici se închid.

    În România gigantul C&A are contracte cu fabrici de dimensiuni variate, atât ca cifră de afaceri, cât şi ca număr de salariaţi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro