În cadrul studiului au fost analizate ritmul de expansiune şi evoluţia cifrei de afaceri ale unui număr de 99 de companii de retail care operează magazine sub 120 de branduri din domeniile FMCG, Fashion, Electro-IT, Cosmetice, Articole Sportive, Încălţăminte, Magazine pentru Copii, Bijuterii, Restaurante şi Cafenele, Home & Deco şi Librarii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Marea provocare pentru 2018 ar putea fi legată de modul în care trebuie administrată această expansiune continuă. Un punct de turnură ar putea surveni la sfârşitul lunii septembrie, când BCE ar putea stopa sau reduce programul QE.
Incerte sunt şi politicile pe care le va urma preşedintele american Donald Trump. De asemenea, nesigură este evoluţia pieţei financiare din China.
FMI, care remarcă accelerarea activităţii economice la nivel mondial, spune că acum ar fi momentul prielnic pentru rezolvarea problemelor rămase nesoluţionate de la criză.
Economiştii Bloomberg anticipează o rată de creştere de 2,5% pentru SUA în 2018, de 6,4% pentru China, 0,9% pentru Japonia şi 1,6% pentru Germania. În majoritatea cazurilor, estimările sunt în linie cu creşterile prognozate pentru 2017, an care s-a dovedit a fi mai bun decât anticipaseră mulţi forecasteri.
Nu toată lumea beneficiază de această accelerare a creşterii şi totuşi o creştere accelerată neîmpărtăşită de toţi este mai bună decât niciun fel de creştere.
Un motiv de optimism privind perspectivele viitoare este faptul că creşterea la nivel mondial pare să se bazeze pe fundamente solide: consumatorii optimişti cheltuiesc, permiţând proprietarilor de companii să angajeze şi să investească, ceea ce impulsionează la rândul lor cheltuielile consumatorilor, şamd.
Creşterea solidă pune întreaga lume într-o poziţie mai bună în faţa unei eventuale noi recesiuni. Ţelul strategilor deocamdată este să normalizeze dobânzile şi să-şi repare finanţele pentru a putea face faţă mai uşor unui posibil nou şoc.
Un semn de întrebare major pentru 2018 este dacă consumatorii şi oamenii de afaceri vor continua să ignore unele ameninţări geopolitice destul de înfricoşătoare.
De urmărit în 2018 va fi şi modul în care UE se „reimaginează“ în perspectiva Brexitului, crizei din Catalonia şi viziunilor divergente privind euro ale preşedintelui Emmanuel Macron şi cancelarului german Angela Merkel.
Din toate locurile „fierbinţi“ din lume, Statele Unite prezintă cel mai ridicat potenţial de a provoca şocuri la nivel mondial, cel puţin potrivit unei analize. Dun & Bradstreet pregăteşte o „matrice globală a riscurilor“, iar în trimestrul trei 4 dintre principalele 10 motive de îngrijorare au legătură cu America.
Cel mai mare risc, potrivit D&B, este ca politica să „stea în calea politicilor economice pro-creştere“, ceea ce ar determina companiile să-şi restrângă angajările şi cheltuielile. Celelalte trei riscuri legate de SUA: ca Fed-ul să majoreze dobânzile prea rapid, o reformă fiscală sub aşteptări şi creşterea productivităţii din SUA să nu înregistreze o accelerare.
Fed-ul va juca un rol la fel de vital ca şi preşedinţia.
CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
Compania Wirtek, anunţă extinderea sa în România prin deschiderea celui de-al 3-lea birou al său la Bucureşti, primul fiind deschis acum 11 ani în Cluj-Napoca, iar al 2-lea tot în Cluj-Napoca acum 3 ani. Birourile din România sunt puncte cheie pentru tehnologii Micrososft iar cel din Bucureşti va oferi şi un centru de excelenţă în progress OpenEdge software.
„Wirtek este o companie unde accentul se pune pe oameni şi pe lucrul în echipă; suntem bucuroşi să anunţăm că suntem în continuă creştere şi dezvoltare. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat fără Vikingii noştri curajoşi şi dornici de a învăţa ceva nou în fiecare zi”, declara Emmett King, General Manager, Wirtek Romania.
„Wirtek işi extinde continuu spectrul larg al competenţelor de bază, asigurându-se că toţi cei ce formează echipa Wirtek sunt pricepuţi şi îşi certifică abilităţile în cele mai importante tehnologii. Astfel au reuşit să construiască o bază solidă de competenţe, permiţându-le să dezvolte soluţii de software şi de testare hardware care necesită un nivel ridicat al expertizei tehnice. Suntem o echipă tanară şi energică, ceea ce ne-a ajutat să depăşim etape importante, astfel fiind pregătiţi să imbrăţişăm viitorul cu multă încredere. Cu metoda Agile and Daily Scrum, ajungem să ne mulţumim clienţii şi să avem zile încheiate cu succes, ” adaugă Emmett King.
Wirtek şi-a dublat numărul de angajaţilor în ultimii 2 ani şi plănuieşte creşteri asemănătoare pentru următorii ani, fiind în conitnuă căutare de oameni pricepuţi, cu idei inovatoare, spirit de echipă şi avizi să înveţe, să se dezvolte permanent, pe plan personal şi profesional alături de Wirtek. Într-un an şi jumătate dorim să mărim cu 300% numărul angajatilor din Bucureşti.
Despre Wirtek
companie daneză care oferă soluţii complete în domeniul dezvoltării de produse informatice. Oferă aplicaţii şi testează echipamente pentru clienţii din Europa de Nord şi SUA.
Wirtek este listata pe bursa NASDAQ în Copenhaga în Danemarca.
Wirtek Romania a luat fiinţă în 2006 prin decizia consiliului de administraţie al Wirtek A/S Danemarca.
Acesta a fost şi principalul obiectiv al mandatului său început în urmă cu şase ani în România, când a acceptat să treacă din postura de reprezentant al francizorului în cea de dezvoltator al francizatului pentru expansiunea pe piaţa locală a unor branduri globale precum KFC şi Pizza Hut.
Mark Hilton, CEO-ul Sphera Franchise Group, îşi începe discursul în cadrul evenimentului Meet the CEO glumind pe tema faptului că nu are nicio legătură cu familia Hilton, care stă în spatele unuia dintre cele mai puternice branduri globale din HoReCa. Îşi clarifică apoi originile: „Sunt britanic, de fapt – galez; pentru galezi, este o diferenţă destul de mare”. Hilton a crescut într-un oraş de coastă din Regatul Unit, în apropierea mării şi cu munţii în spate, loc pe care îl descrie drept fantastic pentru un copil, dar pentru un adolescent, „îngrozitor, fiindcă tot ce aveam în zonă erau oile şi nimic altceva”.
A studiat management hotelier şi de catering la Oxford Brookes (1983-1987) şi şi-a început pregătirea profesională încă din perioada vacanţelor de vară din studenţie. A lucrat în hoteluri, baruri şi restaurante, astfel că a descoperit de la o vârstă fragedă că acesta este domeniul care îi place. A fost repartizat în anul final al studiilor, de practică, la hotelul Sheraton din aeroportul Heathrow, o altă experienţă despre care îşi aminteşte amuzat: „Îi cazam pe oameni după 11 noaptea, după toate întârzierile de avion”.
Teza sa de absolvire a vizat Teoria şi Practica Achiziţiilor, astfel că parcursul lui profesional a luat o turnură în această direcţie, chiar dacă îşi imagina că după absolvire va începe să lucreze direct în sectorul ospitalităţii. I s-a oferit un post în cadrul Ford, într-un program de graduate training în departamentul de achiziţii. „Oamenii care mă cunosc ştiu că nu mă prea pricep la motoare de maşini şi tehnologie, dar m-am trezit într-un post în care cumpăram diverse piese pentru vehicule, în contextul în care Ford avea un program de training pentru absolvenţi foarte cunoscut în Regatul Unit.” A lucrat acolo timp de câţiva ani şi apoi, după ce a văzut o reclamă într-unul din ziarele locale, a aplicat pentru un loc de muncă în compania care deţinea hotelurile Hilton. Astfel, parcursul său profesional a fost totuşi influenţat de grupul hotelier care poartă acelaşi nume cu el: s-a angajat în cadrul Ladbroke Group, compania care deţine hotelurile Hilton. „Aşadar, m-am găsit lucrând cu Hilton, cumpărând ce numim noi FF&E – Fixtures, Fittings & Equipments –, televizoarele, mobilier – totul, în afară de mâncare.”
Îşi aminteşte că la vremea aceea avea în jur de 20 de ani şi în momentul în care se recomanda la recepţia hotelurilor, solicitând o întâlnire cu directorul general, era imediat primit când reprezentanţii hotelului îi auzeau numele. „Le spuneam că sunt dl Hilton şi aveau tendinţa să creadă că sunt mult mai important decât eram de fapt”. În 1994, Mark Hilton a fost recrutat de PepsiCo pentru o funcţie în divizia de achiziţii a companiei. Datorită experienţei sale anterioare, a devenit responsabil de achiziţia echipamentelor pentru Pizza Hut şi KFC în regiunea Europa, Africa şi Orientul Mijlociu. „Mi-am petrecut o bună parte din timp călătorind în Europa şi Orientul Mijlociu, vorbind cu reprezentanţii afacerilor respective despre cât de multe cuptoare sau cartofi pentru prăjit vor să cumpere.”
A urmat apoi o perioadă de şase luni de muncă pentru un proiect în Asia axat pe punerea bazelor unui lanţ de aprovizionare pe continentul asiatic. După ce proiectul s-a încheiat, i s-au oferit două posturi: primul, să conducă lanţul de aprovizionare pentru brandurile Yum! în Asia, iar al doilea, aceeaşi poziţie în Polonia. După ce s-a consultat cu soţia sa, a ales Polonia, şi a deţinut acest rol în 1997 şi 1998. După ce businessul respectiv a fost vândut francizatului din Polonia, s-a mutat în Regatul Unit, unde a avut mai multe roluri regionale în cadrul Yum!, conducând diferite zone. Următorul pas a fost tot în regiune: în 1999, a devenit franchise executive director pentru Yum! Restaurants International, cu responsabilităţi la nivelul Europei Centrale şi de Est; de altfel, în această perioadă a făcut şi primele sale vizite în România. Cel mai recent rol în cadrul Yum!, holdingul care deţine brandurile KFC şi Pizza Hut, a fost de chief operating officer, din 2006, timp de patru ani înainte să plece spre România. „Conduceam un business de aproximativ 2 miliarde de dolari, în peste 27 de ţări, cu branduri precum KFC, Pizza Hut, Taco Bell, dar şi altele – Long John Silver, restaurant de fish & chips, de pildă.” În această poziţie lucra cu francizaţii şi avea rolul de a-i ajuta să crească afacerile.
„Pe parcursul carierei mele, am avut o educaţie corporate în business; lucram cu antreprenori din toată Europa – am fost norocos să am posibilitatea să înţeleg cum gândeau antreprenorii, cum îşi cresc afacerile, care sunt diferenţele între lumea corporate şi lumea antreprenorială. A fost o etapă educaţională pentru mine să înţeleg diferenţele între afaceri, ambii vor să facă businessurile să meargă mai departe, din perspective diferite.” A avut acest rol timp de patru ani, până în 2010, când a plecat pentru a pune bazele propriei firme de consultanţă împreună cu un partener italian. Hilton explică numele companiei lui: în traducere, acesta înseamnă „seminţe de rodie” şi în mai multe culturi rodia este văzută ca un simbol al creşterii, prosperităţii şi al învăţatului, astfel că a fost naturală folosirea acestui nume – Kikkirossi – pentru numele companiei de consultanţă. „Este fascinant ce pot face numele: îi determina pe oameni să aleagă Kikkirossi în detrimentul altor firme de consultanţă.”
Între timp, avusese mai multe discuţii cu Lucian Vlad, fondatorul şi proprietarul businessului KFC şi Pizza Hut pe piaţa românească. Îl cunoştea din 1998, de la prima vizită a sa în România, în perioada în care lucra încă în Polonia şi avea responsabilităţi regionale. De altfel, una dintre primele sale vizite din acel rol regional le avusese în România, unde a fost puternic impresionat de o experienţă de la restaurantul Pizza Hut de la Universitate din Capitală, unul dintre primele deschise în România şi de care îşi aduce aminte şi acum în detaliu. „Am fost servit de o chelneriţă în mod fantastic: tot ce am vrut de la acea călătorie era să o pun într-o sticlă, să o iau înapoi în Polonia şi să le spun angajaţilor de acolo că acesta înseamnă serviciu pentru clienţi.” Chiar dacă businessul din Polonia mergea foarte bine şi existau oameni foarte buni care lucrau în organizaţie, obişnuiau să cheltuiască mii de euro – sume imense pe vremea aceea – pe programele de training pentru angajaţi. De altfel, şi această amintire a cântărit în luarea deciziei de a veni în România, alături de atitudinea persuasivă a lui Lucian Vlad, atunci când i-a propus să preia frâiele afacerii de aici. „Al doilea motiv a fost Lucian – el este un om foarte carismatic, care inspiră, este un privilegiu că l-am cunoscut şi că am învăţat atât de multe de la el”, descrie Hilton relaţia construită cu unul dintre acţionarii Sphera Franchise Group.
Am avut norocul să mi se insufle antreprenoriatul din familie, nu m-am gândit niciodată să lucrez pentru altcineva. De pe la 19 ani tatăl meu mi-a oferit responsabilităţi în firma sa chiar şi în ceea ce priveşte managerierea oamenilor. Nu ştiam foarte clar ce presupune antreprenoriatul, dar îmi plăcea ideea şi ştiam că asta o să fac în viitor“, spune Alina Cîrstea despre decizia sa de a urma acest drum. A fost mereu pasionată de modă, însă ideea unei afaceri i-a încolţit în minte în urmă cu opt ani.
”Urma nunta fratelui meu, iar eu prospectam piaţa pentru a-mi găsi o ţinută. Atunci mi-am dat seama că nu exista suficientă ofertă în raport cu cererea şi fix aşa mi-a venit ideea acestui business“, povesteşte tânăra. În acelaşi an a pus bazele firmei şi a creat un magazin online, care vindea rochii de ocazie importate din America. Încă de la început a insistat foarte mult pe imaginea brandului, iar rezultalele afacerii au determinat-o ca un an mai târziu să deschidă şi primul showroom, urmat de un mic atelier, pentru ajustarea ţinutelor respective.
Însă, pe lângă modificări, clientele îşi doreau şi modele personalizate, aşa că s-a hotărât să lanseze o minicolecţie, în 2012. ”A avut un succes foarte mare. Uşor-uşor a crescut numărul de cliente care îşi doreau produse din propriile colecţii, în detrimentul celor din import, pentru că aveam o croială foarte atent gândită, finisaje foarte bune, lucruri în care noi investeam foarte mult“, povesteşte antreprenoarea. Astfel a atras, spune ea, o clientelă destul de mare. Pentru site, amenajearea showroomului şi un mic stoc de produse investiţia iniţială a fost în jur de 20.000 de euro, însă pe parcurs a investit constant.
”Nu am avut impedimente pentru că era o piaţă aflată la încept, cu cerere destul de mare şi ofertă foarte mică. Am fost plăcut impresionată încă din prima lună, când clienţii s-au arătat foarte impresionaţi de branding şi aşa ne-am identificat cu zona de high luxury“, îşi aminteşte antreprenoarea. Spune cu încântare că afacerea a ajuns la punctul de breakeven încă din primele luni.
Cristallini se poziţionează ca jucător pe piaţa fashion premium şi abordează un design clasic, feminin, dar şi ţinute de seară; în ofertă se regăsesc de la rochii, salopete, cât şi ţinute de iarnă, precum sacouri sau fuste. Media de preţ pentru rochiile de cocktail sau de seară se învârte în jurul a 2.500 de lei, conform antreprenoarei, care punctează că oferta ţinteşte clientelă de diverse vârste. ”La noi îşi poate găsi ţinuta atât o clientă de 14 ani, care serbează banchetul, cât şi bunica acesteia. Mai mult, doamnele pot fi însoţite de parteneri, de fraţi, ce îşi pot găsi şi ei ţinutele“, spune Alina Cîrstea. Din 2013, Cristallini a lansat şi prima colecţie de rochii de mirească, care este foarte apreciată, susţine antreprenoarea.
În 2015 showroomul a fost mutat într-o clădire mai mare, an ce a coincis şi cu lansarea brandului Consiglieri, cu ţinute made to measure pentru bărbaţi. Cele două branduri se află sub umbrela aceluiaşi grup, dar funcţionează pe două firme separate, în care Alina Cîrstea şi soţul său au, fiecare, câte 50% din acţiuni. Cristallini are doar un showroom din Bucureşti, dar Consiglieri mai poate fi găsit în franciză şi în Cluj, Constanţa, urmând Timişoara şi Iaşi. Ca pondere în vânzări, Cristallini vinde 60% offline şi 40% online, având comenzi din întreaga lume, prin vânzările din mediul virtual. Prezenţă fizică are în ţări precum Emiratele Arabe, Kuweit, Singapore, Egipt, Turcia, Portugalia, Marea Britanie şi Australia. ”Ceea ce mă bucură foarte mult este că, deşi nu avem o mare extindere internaţională, cu zeci de retaileri, de magazine, avem câteva de referinţă. Am urmărit ca această extidere să fie în magazine de profil – high luxury – alături de designeri precum Gucci, Prada, Oscar de la Renta, pentru că produsele noastre sunt la fel ca ale marilor designeri în ceea ce priveşte nivelul de finisare, materialele folosite“, declară fondatoarea Cristallini.
Ţine să precizeze că lucrează cu multe dintre aceleaşi fabrici de ţesături din Italia, Franţa, folosite şi de marii designeri, iar anul acesta Cristallini a devenit partener oficial al Swarovski în România. Îşi aminteşte cu încântare că prima comandă online din străinătate a venit de la o clientă din Miami şi valoarea acesteia era în jur de 700 de euro; a aflat apoi că era vorba de soţia unui star rock şi a apărut pe covorul roşu. ”A fost preluată de publicaţii la nivel internaţional, iar pentru noi a fost o karma foarte bună“, spune Cîrstea. Clienta Cristallini este o femeie elegantă, pasionată de modă, care vrea să iasă din tiparele clasice, dar nu vrea să rişte foarte mult şi tocmai de aceea se orientează spre o ţinută atemporală, consideră antreprenoarea. ”Este genul de femeie cu puţin timp la dispoziţie, femeie de carieră care nu are timp să străbată mallurile, ci preferă să vină într-un showroom, într-o atmosferă relaxată, unde poate beneficia de consultanţă“, adaugă Alina Cîrstea.
Din punct de vedere financiar, anul trecut a fost unul bun pentru Cristallini, care şi-a mărit cifra de afaceri cu aproximativ 50% faţă de anul anterior, spune Cîrstea. Deşi nu precizează valoarea acesteia, putem considera că firma Cristallini avea afaceri de circa 4,7 milioane de lei la finele anului trecut, având în vedere că a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de 3,19 milioane de lei, conform datelor de la Ministerul Finanţelor. Creşterea se datorează numărului mare de cereri, pe care le onorează o echipă de circa 30 de oameni, atât echipa de creaţie, cât şi cei din showroom. Colecţia de rochii de mireasă a fost un pas important în procesul de dezvoltare, spune antreprenoarea.
”Nu avem nimic special în vizor, pentru că lăsăm lucrurile să se întâmple natural“, comentează Cîrstea despre planurile referitoare la dezvoltare. Totuşi, spune că s-a gândit ca pe termen mediu să abordeze şi piaţa americană, prin prezenţă locală, iar pe termen lung să intre pe toate pieţele la nivel modial. De asemenea, cam în doi ani ar vrea să se extindă şi pe zona de accesorii, de la încălţăminte, la mici accesorii, iar la moment dat, spune ea, ar fi posibil să pună bazele unei colecţii ready to wear, dar nu sub brandul Cristallini.
Din punct de vedere al rezultatelor financiare, pentru 2017 îşi doreşte cel puţin aceeaşi creştere ca anul trecut. ”Noi am început afacerea în plină criză economică, dar în zona luxury nu prea se simt minusuri. Trebuie doar să ştii cum te poziţionezi, cum te prezinţi, cum manageriezi. Noi nu am simţit criza, dar ne-am implicat foarte mult. Toţi membrii echipei sunt foarte pasionaţi“, spune antreprenoarea.
Alina Cîrstea se declară bucuroasă de faptul că piaţa în care activează începe să se dezvolte şi în România, numind acest lucru evoluţie, nu competiţie. ”Românii au început să aibă din ce în ce mai mult curaj, să-şi transforme pasiunile în joburi adevărate. Sunt foarte mulţi oameni talentaţi în România, care evoluează, iar pe mine mă motivează acest lucru“, spune antreprenoarea.
Anul trecut, circa 2,7 milioane de români şi-au făcut cel puţin o dată cumpărăturile pe internet, cheltuind 1,4 miliarde de euro, cu aproximativ 30% mai mult decât în 2014, conform ZF. Aproape 40% dintre clienţii care au cumpărat online s-au orientat către haine şi pantofi, potrivit datelor din piaţă. Din totalul celor 1,4 miliarde de euro cheltuite de români în online, peste 10% din total reprezintă achiziţii de îmbrăcăminte. Piaţa locală de îmbrăcăminte, încălţămine şi echipamente sportive este evaluată la circa 14 miliarde de lei.
Retailerul a venit cu oferte peste piaţă, astfel că un manager de expansiune poate câştiga peste 5.000 de euro, spun jucătorii din piaţă şi specialiştii. Salariile diferă însă între un român şi un expat. În cazul primului s-ar plăti salarii raportate la ceilalţi jucători din România, pe când în cazul unui expat s-ar lua în calcul ţara lui de provenienţă şi venitul anterior.
Segmentul de discount a ajuns să aibă o cotă de piaţă de circa 11% la finalul anului trecut, în urcare de la 8% în 2012 şi 6% în 2008.
Bomba a EXPLODAT: Încă un lanţ GIGANT german de retail vine în România
Retailerul a venit cu oferte peste piaţă, astfel că un manager de expansiune poate câştiga peste 5.000 de euro, spun jucătorii din piaţă şi specialiştii. Salariile diferă însă între un român şi un expat. În cazul primului s-ar plăti salarii raportate la ceilalţi jucători din România, pe când în cazul unui expat s-ar lua în calcul ţara lui de provenienţă şi venitul anterior.
Segmentul de discount a ajuns să aibă o cotă de piaţă de circa 11% la finalul anului trecut, în urcare de la 8% în 2012 şi 6% în 2008.
Bomba a EXPLODAT: Încă un lanţ GIGANT german de retail vine în România
Retailerul a venit cu oferte peste piaţă, astfel că un manager de expansiune poate câştiga peste 5.000 de euro, spun jucătorii din piaţă şi specialiştii. Salariile diferă însă între un român şi un expat. În cazul primului s-ar plăti salarii raportate la ceilalţi jucători din România, pe când în cazul unui expat s-ar lua în calcul ţara lui de provenienţă şi venitul anterior.
Segmentul de discount a ajuns să aibă o cotă de piaţă de circa 11% la finalul anului trecut, în urcare de la 8% în 2012 şi 6% în 2008.
Bomba a EXPLODAT: Încă un lanţ GIGANT german de retail vine în România