În perioada 17 – 24 octombrie, poliţiştii formaţiunilor de investigare a fraudelor acţionând, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul I.G.P.R., au constatat 102 infracţiuni. De comiterea acestor fapte sunt bănuite 109 persoane, dintre care 3 au fost arestate şi 4 reţinute.
Astfel, poliţiştii au constatat 38 de infracţiuni de evaziune fiscală, 17 la Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, 11 înşelăciuni, 5 infracţiuni de uz de fals, 4 de fals în înscrisuri sub semnătură privată, 3 de fals material în înscrisuri oficiale, una de fals în declaraţii, 4 infracţiuni de contrabandă şi 3 la Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.
De asemenea, poliţiştii cercetează 3 fapte de delapidare, 3 la Legea nr. 571/2003 – Codul Fiscal, 2 de abuz în serviciu, una la Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, una la Legea 656/2003 privind spălarea banilor, una de neglijenţă în serviciu şi 2 de altă natură.
În perioada menţionată, poliţiştii au constatat 2 infracţiuni de dare de mită şi o infracţiune de luare de mită.
De asemenea, poliţiştii au finalizat cercetările într-un caz de evaziune fiscală care a cauzat un prejudiciu important bugetului de stat.
La data de 23 octombrie, poliţiştii Serviciului de Poliţie Transporturi Maritime din cadrul Direcţiei de Poliţie Transporturi – I.G.P.R. au finalizat cercetările faţa de un tânăr de 27 de ani, admnistrator al unei societăţi comerciale din Bucureşti, bănuit de comiterea infracţiunilor de folosire de acte nereale în faţa autorităţilor vamale şi evaziune fiscală.
În urma cercetărilor efectuate de poliţişti a reieşit că, tânărul ar fi efectuat 80 de importuri, în perioada septembrie – octombrie 2014, prezentând acte nereale în faţa autorităţii vamale, fără a înregistra în contabilitate operaţiunile. Acesta ar fi declarat un sediu fictiv pentru societatea pe care o administra, în vederea sustragerii de la eventuale controale financiare şi vamale.
În cauză, s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar faţă de bănuit. Totodată, a fost dispusă efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice de către inspectorii antifraudă de pe lângă Parchetul Tribunalului Constanţa, în urma căreia a fost stabilit un prejudiciu în valoare de 400.000 de lei.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de Poliţia Judeţeană Cluj, joi dimineaţă au loc 14 percheziţii la locuinţe şi sedii ale unor firme din judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud, în acţiuni fiind angrenaţi 70 de poliţişti.
“70 de poliţişti de investigare a fraudelor, criminalişti, de investigaţii criminale şi luptători ai structurilor de acţiuni speciale din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene Cluj şi Bistriţa-Năsăud fac 14 percheziţii la mai multe locuinţe şi sedii ale unor societăţi comerciale. Activităţile vizează mai multe persoane bănuite de evaziune fiscală şi spălare de bani, prin efectuarea unor tranzacţii comerciale cu materiale de construcţii“, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, prejudiciul în această cauză se ridică la aproximativ 40 de milioane de lei, iar acţiunea poliţiştilor beneficiază de sprijinul informativ şi tehnic al SRI.
Şedinţa CSM s-a terminat însă cu o sesizare către Inspecţia Judiciară împărţită ostentativ echitabil pe culori politice, având ca obiect nu numai declaraţia lui Ponta, ci şi afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu prin care “a devoalat date” din dosarul Microsoft şi calificarea Curţii de Apel drept “pluton de execuţie” de către liberalul Varujan Vosganian după condamnarea colegului său Sorin Roşca-Stănescu. Preşedintele Băsescu a reacţionat imediat, acuzând CSM că face politică, ceea ce ll-a împins pe premierul Ponta să replice printr-o reclamaţie adresată ambasadelor străine pe tema periclitării de către preşedinte a independenţei justiţiei.
Cu aceasta, campania electorală a fost total confiscată definitiv de comentariile politicienilor şi ale susţinătorilor lor din presă despre raporturile dintre taberele politice şi justiţie, după ce deja începuse să fie clar dominată de ştirile de la DNA şi ANI despre dosare de parlamentari, ex-miniştri şi candidaţi la preşedinţie. Cazul Petrotel Lukoil a ajuns, astfel, chiar mai productiv politic decât cazul Microsoft, pentru că în chestiune au fost de această dată acuzaţii de evaziune fiscală şi spălare de bani la scară mare contra unei companii ruseşti, în contextul în care conflictul din Ucraina a tensionat la maximum relaţiile dintre UE-SUA şi Rusia, în vreme ce campania electorală din România candidaţii nu ştiu cum să se poziţioneze mai repede drept proamericani şi proeuropeni până-n măduva oaselor şi să-i demonizeze pe adversarii lor drept antiamericani, antieuropeni şi, cum altfel, proruşi.
Intervenţia premierului Ponta, motivată evident de pericolul direct pe care l-ar reprezenta pentru el în campanie închiderea Petrotel şi afectarea companiilor dependente de activitatea rafinăriei ploieştene (Oltchim, Oil Terminal) le-a permis deci adversarilor lui Ponta o nouă şarjă de atacuri pe tema presupusei rusofilii a acestuia. Ponta a fost portretizat, astfel, fie ca un potenţial dictator care asupreşte procurorii şi ar trebui să fie cercetat penal pentru obstrucţionarea justiţiei, fie ca un amic al ruşilor, care apără interesele Lukoil fiindcă vrea să scoată România din UE şi s-o apropie de Rusia şi China.
Ulterior, criticile au căpătat o altă turnură, după ce preşedintele Traian Băsescu a prins prilejul spre a-şi arăta din nou în public vitejia antirusească, anume spre a sublinia că între el şi Ponta, el e singurul politician curajos şi faţă de Moscova, şi faţă de investitorii ruşi din România. Preşedintele i-a invitat în termeni direcţi pe cei de la Lukoil să plece din România dacă nu respectă legea şi a invitat guvernul să răspundă la şantajul Lukoil cu naţionalizarea Petrotel, spre a acoperi gaura provocată la bugetul statului de evaziunea fiscală descoperită de procurori la Lukoil.
Scandalul s-a încheiat între timp, odată cu repornirea rafinăriei de către Lukoil, dar episodul va rămâne să conteze ca unul important în campania electorală, chiar dacă important doar prin nivelul lui de zgomot şi nu pentru că ar fi schimbat cumva părerile deja formate ale alegătorilor despre politicienii lor preferaţi.
În perioada 29 septembrie – 3 octombrie, poliţiştii formaţiunilor de investigare a fraudelor acţionând, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, au constatat 124 de infracţiuni. De comiterea acestor fapte sunt bănuite 123 de persoane, dintre care 9 au fost reţinute şi 2 arestate.
Astfel, poliţiştii au constatat, în ultima săptămână, 57 de infracţiuni de evaziune fiscală, 17 la Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, 12 fapte de complicitate la evaziune fiscală şi 6 la Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.
De asemenea, poliţiştii cercetează 5 fapte la Legea nr. 656/2003 privind spălarea banilor şi câte 4 de înşelăciune, uz de fals, la Legea nr. 571/2003 – Codul Fiscal, de fals material în înscrisuri oficiale, precum şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Au mai fost depistate 2 infracţiuni la Legea nr. 59/1934 asupra cecului, tot 2 de delapidare şi câte una de punere în circulaţie fără drept a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse, respectiv la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite. În perioada menţionată, poliţiştii au constatat şi o infracţiune de dare de mită.
De asemenea, în data de 4 octombrie, poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul I.P.J. Mureş au desfăşurat 15 percheziţii, în judeţele Mureş, Cluj şi Vâlcea, la persoane bănuite de evaziune fiscală în domeniul comercializării produselor cerealiere şi al materialelor de construcţii. Poliţiştii bănuiesc 15 persoane că ar fi achiziţionat şi comercializat mărfuri fără documente legale şi fără a le evidenţia în actele contabile. În urma percheziţiilor, poliţiştii au identificat şi ridicat, în vederea continuării cercetărilor, peste 23 de tone de cereale (grâu, porumb şi orz), materiale de construcţii de peste 200.000 de lei, bani (150.000 de lei) şi alte mijloace materiale de probă.
“În timp ce statul român a pierdut taxe şi impozite în valoare de peste 57 de milioane de euro în ultimul an, prin acest mod de acordare a despăgubirii, (…) societăţile de asigurări care practică acest sistem au înregistrat «salvări de la plata daunei» în valoare de peste 68,7 milioane de euro/an”, se arată într-un comunicat al ASSAI.
Potrivit asociaţiei, evaziunea fiscală din domeniul reparaţiilor auto este un fenomen în creştere în ultimii doi ani şi jumătate. Mai multe societăţi de asigurări, cu o cotă de piaţă importantă pe segmentul RCA, au decis să achite aproximativ 35% din valoarea reală a costurilor de reparaţie sub denumirea de “regie proprie”. În realitate, sistemul presupune plata subevaluată a daunelor, achitată direct către păgubitul RCA, potrivit ASSAI.
În replică, Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România a contestat estimarea ASSAI, considerând datele prezentate de aceasta drept “nefondate şi defăimătoare” la adresa societăţilor de asigurare din România.
Afirmaţia ASSAI conform căreia “sistemul de despagubire în regie proprie presupune în realitate plata subevaluată a daunelor” este falsă, explică UNSAR, amintind că sistemul de despăgubire “în regie proprie” este legal şi reglementat prin norme în vigoare (Ordinul 14/2011, pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule) şi că acest mod de despăgubire funcţionează şi pe pieţele europene dezvoltate, el fiind considerat un drept al păgubitului.
Mai mult, precizează UNSAR, legislaţia îi garantează păgubitului dreptul de a solicita suplimentarea sumei acordate de către asigurător dacă în final costurile cu reparaţia se dovedesc mai mari decât cele estimate iniţial. Suplimentarea se acordă în baza devizului şi a facturilor eliberate de firma de service.
Prin urmare, fenomenul sesizat de ASSAI drept evaziune fiscală nu este o consecinţă a despăgubirilor acordate în “regie proprie”, iar faptul că anumite unităţi service nu emit factură pentru serviciile prestate reprezintă o practică asumată de acestea şi nu poate fi asociat cu politica de despăgubire a companiilor de asigurări, conchide UNSAR.
35.740
numărul de elevi care s-au înscris în învăţământul profesional pentru anul şcolar 2014-2015, faţă de 11.368 în anul şcolar 2012-2013 şi 12.693 în anul şcolar 2013-2014
20%
cu atât a scăzut evaziunea fiscală la produse de panificaţie în perioada septembrie 2013 – iulie 2014 ca efect al reducerii TVA, reflectând o creştere a producţiei de făină fiscalizată cu 164.000 t şi a celei de pâine fiscalizată cu 120.000 t, conform Rompan
5.776.853
numărul contractelor de muncă în vigoare în septembrie, cu peste 500.000 mai multe decât numărul de angajaţi, în timp ce la nivel naţional sunt activi peste 490.000 de angajatori
4.518.966
efectivul total de porcine la 1 mai 2014, în scădere cu 0,2% faţă de aceeaşi dată a anului trecut
50 mld. euro
cu atât au crescut anul trecut rezervele de lichiditate ale companiilor listate din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, al căror total se ridică la 1.000 mld. euro
0,4%
inflaţia în zona euro în luna august, nivel similar cu cel din iulie, cea mai mare scădere a inflaţiei fiind consemnată în Bulgaria (-1,1%) şi Spania (-0,5%), iar cea mai mare creştere în Austria şi Marea Britanie (1,5%)
