BusinessMagazin

Tag: energie electrica

  • Plafonarea preţurilor la energie nu opreşte inflaţia: după scăderea din noiembrie, inflaţia a reluat creşterea în decembrie

    ♦ Inflaţia a ajuns la 8,2% an/an în decembrie 2021, după o creştere a preţurilor la gaze naturale de 52% şi la energie electrică de 15%.

    Indicele de preţuri a ajuns la 8,2% la finalul lui 2021, prin comparaţie cu decembrie 2020, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Inflaţia a scăzut în noiembrie ca urmare a intrării în vigoare a legii de plafonare şi compensare a preţurilor la energie, o premieră în raportările INS ca indicatorul preţurilor de consum să fie influenţat de decizii administrative. În ciuda faptului că actul este încă în vigoare şi s-a ţinut cont de acesta în calculul INS, aşa cum scrie în metodologia publicată, în decembrie inflaţia  a crescut.

    „Ne aşteptam ca vineri INS să dea o inflaţie în scădere, în condiţiile în care după intrarea în vigoarea a legii privind plafonarea şi compensarea în materie de produse energetice am văzut că s-a produs o scădere a preţurilor. Iată că acum vedem că inflaţia este de 8,19 în decembrie 2021 faţă de decembrie 2020“, a spus Adrian Vasilescu de la Banca Naţională a României (BNR).

  • ANRE a început controale la furnizorii de gaze şi energie electrică pentru a verifica dacă facturile conţin toate informaţiile necesare şi dacă reclamaţiile venite de la clienţi sunt soluţionate

    Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a început o serie de controale la principalii furnizori de energie electrică şi gaze naturale pentru a verifica dacă facturile emise de aceştia conţin informaţiile necesare, dacă răspund la reclamaţiile depuse de consumatori şi dacă plătesc compensaţiile aferente în cazul depăşirii termenului.

    Furnizorii de energie electrică verificaţi sunt Electrica Furnizare, EON Energie România, Hidroelectrica, ENEL Energie, ENEL Energia Muntenia, CEZ Vânzare şi TINMAR Energy. Furnizorii de gaze naturale verificaţi sunt ENGIE România, EON Energie România, ENEL Energie, ENEL Energie Muntenia, Premier Energy, Energia Gas&Power, GAZ Vest.

    Controalele vizează:

    -respectarea obligaţiei privind emiterea de facturi care să cuprindă informaţii corecte, transparente, clare şi complete referitoare la plafonarea preţului final al energiei electrice şi al gazelor naturale precum şi consumul facturat aferent perioadei de acordare a compensaţiei;

    -respectarea obligaţiei de transmitere, în termenul legal, a răspunsului la reclamaţiile consumatorilor referitoare la facturi şi plata compensaţiilor aferente în cazul depăşirii termenului;

    -respectarea obligaţiei de emitere a facturii cu decontul final de lichidare în cazul schimbării furnizorului şi transmiterea acesteia clientului final în termenul legal;

    ANRE spune că în cazul în care clientul are neclarităţi privind facturarea energiei electrice şi a gazelor naturale trebuie să se adreseze furnizorului care a emis factura în discuţie pentru clarificări, acesta având obligaţia transmiterii unei explicaţii clare şi uşor de înţeles a modului în care este calculată valoarea facturii, în special în cazul în care aceasta nu este bazată pe consumul real.

    În măsura în care consumatorul apreciază că prin răspunsul formulat nu au fost aduse clarificările necesare, el are posibilitatea să se adreseze ANRE sau altor instituţii care au atribuţii în acest sens, chiar şi instanţei de judecată.

    În cazul clientului casnic, dacă în urma regularizării suma plătită de acesta în plus este mai mare de 100 lei, atunci furnizorul este obligat să restituie suma plătită de către client în termen de 5 zile de la data emiterii facturii de regularizare. Sumele sub această valoare vor fi compensate în contul facturilor următoare.

    ANRE recomandă clienţilor :

    • să încheie o convenţie de consum cu furnizorul de energie electrică/gaze naturale;
    • să verifice dacă facturarea s-a efectuat potrivit indexului transmis
    • să verifice în contract perioada în care trebuie transmis furnizorului indexul şi să beneficieze de mecanismul autocitirii pentru a evita facturarea unui consum estimat şi ulterior regularizarea acestuia;
    • să nu ignore notificările transmise de furnizorul de energie privind modificarea condiţiilor contractuale, în special modificarea preţurilor/tarifelor. Dacă aceste modificări nu respectă condiţiile prevăzute în contract (preţ fix pe o anumită perioada de timp), clientul final are dreptul să sesizeze ANRE sau alte instituţii care au atribuţii în acest sens, chiar şi instanţa de judecată.

  • Vrei să devii prosumator? Au fost adoptate măsuri care fac intrarea în cea mai nouă comunitate energetică şi mai uşoară. Capacitatea proiectelor recunoscute a crescut de 4 ori

    Comunitatea prosumatorilor, micii consumatori care-şi produc singuri energia necesară, ar putea creşte accelerat în contextul în care capacitatea proiectelor care intră în această categorie a crescut de la 100 kW la 400 kW, investiţiile urmând a beneficia de condiţii speciale pentru vânzarea energiei.

    “Prosumatorii care deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată de cel mult 400 kW pe loc de consum pot vinde energia electrică produsă şi livrată în reţeaua electrică furnizorilor de energie electrică cu care aceştia au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, conform reglementărilor ANRE”, au comunicat reprezentanţii Ministerului Energiei în contextul adoptatării Ordonanţei de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 precum şi modificarea Legii pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie nr. 220/2008.

    “Autorităţile publice locale care deţin capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile realizate, parţial sau total, din fonduri structurale, beneficiază din partea furnizorilor cu care au contract de furnizare a energiei electrice, la cerere, de serviciul de regularizare financiară între energia livrată şi energia consumată din reţea.”

    Mai departe, pentru proiectele de 200 kW furnizorii de energie electrică sunt obligaţi să realizeze în factura prosumatorilor o compensare cantitativă, respectiv să factureze doar diferenţa între cantitatea de energie consumată şi cantitatea de energie produsă şi livrată în reţea.

    Foarte important, în situaţia în care cantitatea de energie produsă şi livrată în reţea este mai mare decât cantitatea de energie consumată, prosumatorii pot utiliza cantitatea de energie reportată pe o perioadă de maximum 24 luni de la data facturării. Ce înseamnă acest lucru? Că prosumatorul practic poate folosi reţeaua de distribuţie ca pe o mare baterie de stocare. De exemplu, dacă produce mai mult vara, poate folosi acel excedent iarna, putând face economii la costurile cu încălzirea, spun specialiştii din piaţă.

    Pentru proiectele cu o capacitate cuprinsă între 200 kW şi 400 kW, furnizorii de energie au alte obligaţii. Astfel, ei trebuie să să achiziţioneze energia electrică produsă şi livrată la un preţ egal cu preţul mediu ponderat înregistrat în Piaţa pentru Ziua Următoare în luna în care a fost produsă energia respectivă. Mai mult, furnizorii trebuie să realizeze în factura prosumatorilor regularizarea financiară între energia electrică livrată şi energia electrică consumată din reţea. În acest caz însă nu se realizează compensarea cantitativă.

    “Operatorii de distribuţie de energie electrică sunt obligaţi să realizeze racordarea prosumatorilor şi a autorităţilor publice în conformitate cu reglementările specifice emise de ANRE în acest scop.”

    Compensarea cantitativă va fi aplicată până în 2030.

    “Compensarea cantitativă a prosumatorilor cu instalaţii cu o putere de până în 200 kW va fi  acordată până la data de 31 decembrie 2030, în contextul măsurilor şi acţiunilor legate de atingerea angajamentelor privind ponderea energiei din surse regenerabile în 2030 precizate în Planul Naţional Energie şi Schimbari Climbatice, conform unei metodologii ANRE, iar după această perioadă prosumatorii respectivi pot vinde energia electrică produsă în condiţiile prevăzute pentru prosumatorii cu o putere instalată între 200 kW şi 400 kW.”

    Scumpirea accelerată a energiei electrice i-a determinat pe mulţi consumatori să facă pasul spre zona de producţie, programele guvernamentale şi fondurile euro­pene disponibile pentru aceste pro­iecte oferind un impuls suplimentar. Astfel, România termină anul cu peste 15.000 de prosumatori, persoane fizice şi companii care au decis să facă saltul spre producţia de energie verde utilizând soluţii solare. Pe termen mediu şi lung însă este aşteptată o creştere accelerată a numărului de prosumatori, estimările oficiale indicând că la anul România ar putea avea 30.000 de astfel de consumatori-producători de energie, în timp ce pe termen lung comunitatea prosumatorilor ar putea ajunge la 500.000 de membri.
     

  • Ce face bucureşteanul din Piaţa Unirii înainte de Revelionul 2022, într-un oraş despre care se spune că PIB/capita este mai mare decât în Italia sau Franţa? Pune boiler la baie şi bucătărie, că nu mai poate suporta lipsa apei calde

    Despre Bucureşti sau Timişoara se spune că au decolat, că sunt oraşele care ar putea intra mâine în zona euro. Doar pe hârtie. Pentru că în realitate, tot ceea ce ţine de spaţiul public este la pământ, iar sistemul de termoficare este cel mai bun exemplu.

    Pentru că nu-şi pot instala centrale termice peste noapte dar nici nu mai suportă să nu aibă apă caldă, bucureştenii de la bloc – din centru sau de la periferie -au ajuns la aceeaşi soluţie ca şi cei de la Făurei sau Drăgăşani: să-şi pună boilere.

    Un boiler la baie/bucătărie permite oamenilor să aibă apa caldă necesară. Cu căldura o mai ameţesc – un calorifer electric, un convertor cu aer condiţionat. Cum a ajuns aici Bucureştiul, aşa zis cel mai bogat oraş al ţării?

    Înainte de 89, doar în Bucureşti nu erau restricţii de apă caldă. În oraşele mici, era o oră sau două pe săptămână, în cele mai mari erau 2-3 ore pe zi. Energia era marfă scumpă, la fel ca şi acum. Însă după 32 de ani să constaţi că milioane de bucureşteni se vaită de căldură şi apă caldă înseamnă că sunt nişte scadenţe care vin.

    Unde e progresul? Din 2007, membru al Uniunii Europene. Două exerciţii bugetare de 30 miliarde de euro fiecare. Nu puteau să intre două, trei sau patru miliarde de euro pentru modernizarea termoficării în marile oraşe?

    Ce-a făcut Unitatea de Finanţări Internaţionale din cadrul Ministerului de Finanţe? Unde sunt creditele de la Banca Mondială, de la BERD, pe 20-30 de ani pentru modernizarea sistemelor de încălzire, pentru reţeaua de transport?

    Situaţia este de aşa natură încât instituţiile publice dau vina una pe alta. Primăria pe Ministerul Energiei sau invers. Sistemul energetic a fost spart pe verticală şi orizontală în ideea eficientizării în anii 2000. Cine a beneficiat? În primul rând camarilele din jurul foştilor miniştri ai economiei precum Dan Ioan Popescu, proprietari azi de vile pe Coasta de Azur.

    În loc să pună sistemele de termoficare în responsabilitatea companiilor producătoare de energie, restructurarea s-a făcut în aşa fel încât să se privatizeze câştigurile şi pierderile să fie aruncate pe umerii sistemului public.

    Ce folos să facă Hidroelectrica şi Romgaz profituri anuale de miliarde de euro iar bucureştenii sau timişorenii să îngheţe în case, şcolile şi spitalele să nu aibă apă caldă şi căldură? Ce folos?

    Ideologia e una, realitatea din case este alta. În Viena, apa, căldura, electricitatea, gazul metan şi până şi gunoiul sunt în administrarea unei singure firme, de stat, Vienna Energy, companie care este şi producător de energie electrică.

    Austriecii nu au însă probabil ideologi la fel de bun ca ai noştri, precum sunt unii şi prin banca centrală. Austriecii nu l-au citit pe Hayek. Au rămas de stat la căldură şi curent.

    Boilerul la bloc ca simbol al eşecului infrastructurii publice de orice fel va fi urmat în curând probabil de drezina individuală de pe calea ferată unde astăzi trenurile de călători merg în medie cu 35 de km pe oră şi cele de marfă de 17 km pe oră.

    O reformă reală a sistemului energetic va însemna desprinderea de ideologii şi evaluarea eficacităţii sistemului în funcţie de obiectivele atinse. Electrica aproape că nu-şi poate acoperi astăzi obligaţiile de furnizare de energie pentru că a stat cu jumătate de miliard de euro obţinuţi din listarea din 2014 în conturi şi nu a investit în producţie.

    Enel în Italia, Engie în Franţa, CEZ în Cehia, Vienna Energy în Austria – sunt companii integrate. Cum să ai milioane de consumatori de energie electrică înrolaţi la tine, moşteniţi, şi să nu ai capacitate producţie proprie să acoperi măcar 10% din necesar?

    Nu e logic că poate vinde doar cel care produce? Aici nu sunt mii sau zeci de mii de producători, ca la grâu sau mere. La energie electrică sunt 4-5 mari producători pe cărbune, apă, gaz, nuclear şi alte câteva zeci mici dependenţi de vânt şi soare, iar la gaz sunt doar doi.

    Piaţa energiei este de aşa natură încât doar mari companii integrate îşi pot asuma planurile necesare de investiţii pentru a satisface cererea în creştere. În Ungaria, până şi compania de distribuţie a gazelor, echivalentul Transgaz de la noi, este inclusă în gigantul MOL, care are o cifră de afaceri de 13 miliarde euro, cât tot sistemul energetic românesc. Asta în condiţiile în care PIB-ul Ungariei este de 140 miliarde de euro, faţă de 240 miliarde de euro PIB-ul României.

    În Ungaria însă, ţară fără resurse de gaz, 95% din locuinţe sunt conectate la reţeaua de gaz metan. PIB-ul însă nu încălzeşte. Noroc cu boilerul.

     

  • O veste bună: Noi facilităţi pentru români care îşi produc singuri energie din surse regenerabile

    Guvernul a adoptat joi o Ordonanţă de urgenţă prin care se acordă noi drepturi românilor care au unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile. De asemenea, actul le oferă primăriilor posibilitatea de a co-finanţa extinderea reţelelor de gaze naturale.

    Ministerul Energiei anunţă că în şedinţa de Guvern de joi a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, precum şi pentru modificarea Legii pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie nr. 220/2008.

    Ordonanţa transpune în legislaţia naţională o directivă UE privind normele comune pentru piaţa internă de energie electrică.

    Modificările realizate prin OUG permit primăriilor să co-finanţeze extinderea reţelelor de gaze naturale. De asemenea, prosumatorii (200 KW) vor beneficia de compensare cantitativă, iar furnizorii de energie electrică sunt obligaţi să achiziţioneze energia electrică, la solicitarea prosumatorilor care produc energie electrică în unităţi de producere a energiei cu o putere instalată între 200 kW şi 400 kW.

    În plus, se stabileşte că branşarea la reţelele de energie şi gaze naturale este gratuită pentru toţi clienţii casnici

    „Ne dorim să încurajăm cât mai mulţi români să îşi instaleze surse de producere a energiei electrice verzi şi astfel să fie compensaţi. Totodată, au fost realizate o serie de modificări mult aşteptate legate de finanţarea proiectelor de dezvoltare a reţelelor de transport al energiei şi gazelor naturale, dar şi clarificări cu privire la costurile cu branşarea clienţilor casnici. Adoptarea OUG-ului a fost o prioritate, inclusiv în programul de guvernare”, a declarat Virgil Popescu ministrul Energiei.

    Prosumatorii care deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată de cel mult 400 kW pe loc de consum pot vinde energia electrică produsă şi livrată în reţeaua electrică furnizorilor de energie electrică cu care aceştia au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, conform reglementărilor ANRE.

  • Scumpiri în lanţ: După ce preţul gazului a explodat, urmează ca energia electrică să se scumpească VIDEO

    Există semnale din piaţa energiei care indică că preţul gazului s-ar putea stabiliza. Cu toate acestea, există o nouă problemă cu care consumatorii s-ar putea confrunta în 2022, aceasta fiind majorarea preţului la energie electrică.

    „În primul rând piaţa noastră este cuplată cu pieţele vecine, iar pieţele vecine depind mult de preţul gazului.Se spune că preţul gazului se va calma, dar preţul energiei electrice nu neapărat şi aici într-adevăr nu trebuie uitat că preţul energiei electrice în ţările în care producătorul marginal este un poluant conţine costuri tone de CO2” a declarant Valeriu Binig, preşedintele Comitetului pt Energie, AmCham, la ZF Live.

     

  • Care sunt noile tarife ale Transelectrica: Tariful de transport creşte la circa 24 lei/MWh, plus 16,6%. Scădere de 15% pentru preţurile privind serviciul de sistem

    Transelectrica (TEL), monopol natural pe piaţa locală de energie electrică, a informat marţi, 7 decembrie la Bursa de Valori Bucureşti privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a componentelor tarifului de transport de introducere a energiei electrice în reţea (TG) şi de extragere a energiei electrice din reţea (TL), a tarifului pentru serviciul de sistem şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă.

    În consecinţă, tariful mediu pentru serviciul de transport va creşte de la 20,55 lei/MWh aplicabil de la 1 ianuarie/1 martie 2021 la 23,96 lei/MWh de la 1 ianuarie 2022, reprezentând un plus de circa 16,6%.

    Noul preţ este compus din componenta de introducere a energiei electrice şi de cea a extragerii energiei, adică din 1,49 lei/MWh, respectiv 22,47 lei/MWh. De asemenea, tarifele pentru serviciul de sistem vor scădea de la 10,83 lei la 9,22 lei/MWh, minus 14,9%. Tarifele menţionate nu includ TVA.

    „Preţul reglementat pentru energia electrică reactivă, practicat de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” S.A.cu respectarea prevederilor din reglementările specifice, aprobat de ANRE, este 0,0907 lei/kVArh (nu include acciza si TVA). Preţul are la bază preţul mediu estimat al energiei electrice active pentru acoperirea consumului propriu tehnologic în reţeaua de transport, de 302,33 lei/MWh, aprobat de ANRE pentru anul 2021, exprimat in termenii anului 2022”, reiese din documentul publicat la BVB.

    Acţiunile TEL s-au depreciat cu 14,5% în 2021, pe fondul unui rulaj de 85 de milioane de lei. Compania afişează o capitalizare de 1,6 miliarde de lei.

     

  • Kearney: 1 din 4 consumatori casnici şi-au schimbat sau iau în calcul schimbarea furnizorului de energie în următoarele 6-12 luni; 9 din 10 au vrut un preţ mai mic, dar doar 1 din 3 chiar a observat o reducere a costurilor

    Unu din patru consumatori casnici şi-au schimbat deja sau iau în calcul schimbarea furnizorului de energie electrică în următoarele 6-12 luni, în contextul liberalizării preţului energiei electrice, măsură ce a făcut ca 80% din totalul de energie electrică consumată să fie vândută pe piaţa liberă, arată o analiză a companiei globale de consultanţă Kearney

    În ultimii ani, consumul de energie electrică în Romania a fost relativ constant, in jurul valorii de 50 TWh, şi nici pentru anii următori nu se estimează o creştere mai mare de 1% pe an.

    Cei patru furnizori tradiţionali, Electrica, Enel, E.ON şi CEZ, aveau la jumătatea anului 2021 o cotă de piaţă cumulată de 52%, cu 8 puncte procentuale mai mică faţă de anul 2011, când piaţa era încă reglementată, atât pentru clienţii casnici cât şi pentru cei industriali, şi cu 3 puncte procentuale mai puţin faţă de sfârşitul anului 2020.

    Potrivit analizei, acest trend este aşteptat să se intensifice pe termen scurt şi mediu pe măsură ce pe piaţă încep să se evidenţieze noi jucători, iar clienţii casnici devin mai deschişi la posibilitatea schimbării furnizorului, mai ales sub influenţa creşterii abrupte a preţurilor la utilităţi din ultima perioadă. În plus, experienţa altor pieţe europene indică faptul că accelerarea schimbării de furnizor se întâmplă la câţiva ani de la momentul liberalizării pieţei.

    Studiul realizat de Kearney cu sprijinul Mercury Research a inclus peste 600 de consumatori casnici de energie electrică şi a avut ca scop evaluarea gradului de informare şi a preferinţelor de consum la nivel de gospodărie in contextul liberalizării preţului energiei electrice.

    Datele arată că 97% dintre respondenţi ştiu despre posibilitatea de a-şi schimba şi alege furnizorul de electricitate, iar 7% dintre aceştia au parcurs deja procesul de trecere la un alt furnizor. Alţi 17% iau în considerare o schimbare în următoarele 6-12 luni.

    În jur de 15% dintre cei care încă nu au optat pentru o schimbare a furnizorului spun că nu le este foarte clar procesul prin care pot face acest lucru.

    În ceea ce priveşte motivaţia din spatele alegerilor consumatorilor, aproximativ 9 din 10 dintre cei care şi-au schimbat furnizorul au fost interesaţi de un preţ mai mic. Cu toate acestea însă doar 1 din 3 chiar a observat o reducere a costurilor. Jumătate au declarat ca nu au observat o schimbare. Preţul este motivul principal şi pentru cei care iau în considerare o schimbare în viitorul apropiat.

    Căutarea unui serviciu de relaţii cu clienţii mai bun a fost unul dintre principalele motive pentru aproximativ 25% dintre cei care au schimbat sau consideră să schimbe furnizorul.

    Pe termen scurt, 30% dintre respondenţi ar putea fi convinşi să îşi schimbe furnizorul şi prin prisma serviciilor adiţionale oferite (spre exemplu, intervenţii pentru situaţii de urgenta, instalare de panouri fotovoltaice, centrale termice etc.).

    De altfel, 60%-70% dintre respondenţi declară că sunt interesaţi de asistenţă tehnică, produse de asigurare pentru electrocasnice, precum şi proiectare şi instalare de panouri fotovoltaice, acestea fiind în special dorite de consumatorii cu vârste sub 45 de ani. Clienţii cu venituri medii sunt mai interesaţi de servicii financiare (asigurări sau credite pentru electrocasnice / echipamente energetice), iar cei cu venituri mai ridicate de panouri fotovoltaice şi smart devices.

  • Citatul săptămânii. Marian Năstase, ALRO: OPCOM nu funcţionează ca o bursă în adevăratul sens al cuvântului. Neexistând regulamente clare, anumiţi traderi vindeau cantităţi de electricitate care nu se aflau în posesia lor

    OPCOM (bursa de energie) nu funcţionează ca o bursă în adevăratul sens al cuvântului, neexistând regulamente clare, care să împiedice traderii să vândă energia electrică pe care nu o aveau deja contractată. În acest fel s-a creat o bulă speculativă, în care anumiţi traderi vindeau cantităţi de electricitate care nu se aflau în posesia lor.

    Marian Năstase, preşedintele consiliului de administraţie al ALRO, cel mai mare consumator de energie din România

     


     

  • România în frig. Cum noi avem gaze, dar nu avem căldură, iar austriecii nu au gaze, dar au căldură?

    ♦ „Eficienţa sistemului de termoficare este dusă la extrem în sensul că agentul termic de retur, înainte de a ajunge înapoi în termocentrală, încălzeşte serele de legume şi fructe de lângă Viena.”

    Romgaz şi Hidroelectrica ar trebui să preia centralele termice din România, astfel încât activitatea de termoficare pentru populaţie să se facă în cadrul unui singur holding, pe modelul vienez. Astfel s-ar elimina acest paradox, cu sistarea de gaze pentru o companie de stat care deserveşte peste 300.000 de oameni, într-o ţară care este pe locul doi în Uniunea Europeană la producţia de gaze naturale. Un holding deţinut de municipalitatea Vienei produce şi vinde energie electrică, dar distribuie şi gaz, căldură şi apă în Viena, iar vienezii nu concep să rămână în sezonul rece fără căldură.

    „Toată activitatea este integrată într-un holding de companii administrat de Wiener Stadtwerke, holding ce se subordonează direct municipalităţii oraşului Viena. În cadrul holdingului avem o companie care se ocupa de partea de achiziţie şi distribuţie a gazului, Wiener Netze, şi compania de energie Wien Energie care asigură producerea energiei electrice din diverse surse (gaz, biomasă, arderea deşeurilor municipale, resurse regenerabile)”, explică Dan Prodan, CEO al Vienna Energy (Wien Energie).

    Practic, în România traseul energiei până la cetăţean în calorifer este fragmentat şi pentru fiecare segment din lanţ există câte o entitate diferită (6 în total, în cazul Bucureştiului), de la producător la distribuitorul de apă caldă şi căldură. În Viena, de exemplu, gazul vine din afara ţării pentru că nu are resurse naturale. Este preluat de transportatorul naţional Gas Connect Austria, omologul Transgaz, iar de la intrarea în oraş se ocupă o singură entitate – Wiener Stadtwerke.

    În aceste condiţii, este de înţeles de ce reţeaua de termoficare din România este peticită şi cu pierderi uriaşe de agent termic din cauza lipsei investiţiilor. O soluţie şi pentru România ar fi ca Romgaz, de exemplu, să preia activitatea de termoficare şi astfel s-ar elimina o situaţie precum cea din Timişoara, unul dintre cele mai dezvoltate oraşe ale României şi cu o populaţie de 325.000 de oameni, care a rămas fără apă caldă şi căldură. De altfel, nu trece nicio zi în care compania de termoficare din Capitală (Termoenergetica) să nu înregistreze o avarie, iar căldura unei părţi din Bucureşti fie este sistată din cauza problemelor de reţea, fie din cauza problemelor de producţie a agentului termic la Elcen. Dacă ar exista o singură entitate, pe modelul vienez adaptat realităţii din România, profiturile obţinute din producţia de gaz ar putea fi reinvestite în reţeaua de termoficare.

    Dan Prodan explică cum se prezintă reţeaua de termoficare din Viena, capitală europeană cu un PIB/capita doar cu puţin mai mare decât cel din Bucureşti: „Reţeaua de distribuţie a agentului termic este modernizată astfel încât pierderile de energie sunt minime. Mai mult decât atât, eficienţa este dusă la extrem în sensul că in momentul in care agentul termic de retur înainte de a ajunge în termocentrală încălzeşte serele de legume şi fructe de lângă Viena.”

    Holdingul municipal Wiener Stadtwerke (Viena Utilităţi Publice – n. red.) are în componenţa de la producători de energie la operatori de transport, administratori de parcuri şi tot ce ţine de utilităţile publice. Astfel, explică Dan Prodan, dacă o activitate precum e transportul în comun produce pierderi financiare, alte activităţi produc profit şi se contrabalansează. „Vienezii nu concep o asemenea situaţie de a rămâne fără agent termic in pragul iernii. Integrarea activităţilor pe orizontală şi verticală într-un holding este importantă. Spre exemplu, ca în orice oraş mare, transportul public nu este rentabil însă costurile unui transport public eficient sunt suportate de alte activităţi economice eficiente din cadrul grupului. Totuşi, costurile cu un apartament mediu ca suprafaţă în Viena se ridică în jurul valorii de 150 euro/lună (încălzire, apa, electricitate).”