Tag: ecran

  • Gadget Review: telefon premium cu accent pe sunet – VIDEO

    Cel mai nou vârf de gamă de la HTC se află în ring cu greii din domeniu, precum Samsung sau Apple. Reuşeşte să facă faţă?

    HTC 10 este un telefon foarte arătos şi probabil unul dintre cele mai frumoase smartphone-uri de pe piaţă la ora actuală. Această variantă continuă tradiţia taiwanezilor în materie de design, creat dintr-o singură bucată de metal şi curbat la margini. HTC i-a ascultat pe fani şi a renunţat la spaţiul mort de pe ecran (de jos), iar logo-ul companiei nu mai apare acolo. Display-ul QHD (rezoluţie 2,560 x 1,440 şi 564 ppi) este acoperit de pelicula Corning Gorilla Glass 3, iar varianta testată de mine, Carbon Gray, mi-a adus aminte de monolitul negru din filmul lui Stanley Kubrick „2001: Odiseea spaţială“. Singurul inconvenient pentru mine la acest capitol a fost faptul că spatele telefonului este prea alunecos, iar eu nu-mi imaginez utilizând acest telefon fără o husă (ceea ce îi reduce farmecul).

    HTC 10 are un display Super LCD 5 de 5,2 inchi cu rezoluţie QHD. Este echipat cu un procesor Snapdragon 820 şi 4 GB RAM, iar varianta testată de mine, oferită de eMAG, are un spaţiu de stocare este de 32 GB (există şi varianta de 64 GB), cu posbilitatea de a extinde memoria printr-un card microSD. HTC are un acumulator de 3.000 mAh care a rezistat o zi şi jumătate (chiar două când nu l-am utilizat foarte mult). De asemenea este dotat cu senzor de amprentă, ce nu mi-a creat probleme, spre deosebire de cel de pe Samsung S7, difuzoare stereo, camere foto de 12, respectiv 5 MP, iar ambele dispun de stabilizare optică; cea principală este de tip Ultrapixel.

    Display-ul este unul luminos (se vede bine în razele soarelui), are culori vii şi naturale, iar unghiurile de vizualizare sunt foarte bune. La capitolul performanţă, cum este de aşteptat pentru un telefon de vârf, HTC 10 nu se împiedică şi se mişcă bine. Testul de benchmark al AnTuTu a indicat un scor de 100.000‑120.000 (faţă de cel mai performant, OnePlus3, cu un scor de 140.000) ceea ce îl încadrează în top 15 al celor mai bune smartphone-uri din punctul de vedere al performanţei.

    Însă utilizatorii obişnuiţi nu ar trebui să sesizeze reţineri în browsing, jocuri şi utilizare normală. Pentru gaming, taiwanezii au venit cu funcţia HTC Boost+, menită să administreze corect resursele smartphone-ului, în funcţie de cât de multă nevoie are de ele o aplicaţie într-un anumit moment, astfel încât jocul să ruleze perfect.

    Camerele foto sunt foarte bune şi ar trebui să satisfacă orice entuziast de fotografie. Am făcut fotografii şi noaptea, şi în timpul zilei, iar camera este rapidă şi scoate imagini frumoase, deşi am sesizat unele probleme cu expunerea (fie cerul era supraexpus, fie solul subexpus). Camera oferă posibilitatea de a filma 4K, de a realiza hyperlapse-uri, dar şi de a filma slow-motion. HTC 10 vine şi cu modul de fotografiere/filmare Zoe, prin care sunt capturate imagini timp de 3 secunde (ca un fel de GIF), dacă sunteţi interesaţi de aşa ceva.

    Dacă fotografierea normală are nişte „sughiţuri“, în schimb am rămas impresionat de camera de selfie, care deşi are doar 5MP, este fantastică, rapidă şi oferă imagini clare şi frumoase.

    În trecut, HTC era cunoscut pentru sunetul stereo de calitate pe care-l oferea; cu HTC 10 acest lucru nu se schimbă şi orice entuziast de muzică ar trebui să aibă acest telefon în buzunar. Tehnologia BoomSound este încă acolo (vine cu două moduri – cinema şi muzică), iar HTC 10 redă sunetele prin difuzorul de apeluri (cel de deasupra ecranului) şi prin cel de lângă portul USB C, astfel telefonul umple o cameră cu joase şi înalte la o calitate bună, fără să mai fie nevoie să apelezi la o boxă externă, în cazul în care izbucneşte o petrecere spontană şi aveţi nevoie de muzică. Cu toate acestea, rockerul din mine nu este complet fericit deoarece, mai ales în căştile din dotare, smartphone‑ul tinde să înăbuşe sunetul cu bas, dar acesta sigur va fi un aspect apreciat de către pasionaţii de muzică electronică.

    Taiwanezii de la HTC au realizat un telefon bun ce-şi face loc în top şi care sigur îşi va găsi fanii. Îl recomand celor care sunt în căutarea unui telefon arătos, capabil să redea muzică la un nivel înalt.


    Casetă tehnică:

    Procesor: Qualcomm Snapdragon 820 Quad-core (dual-core 2,15 GHz Kryo şi dual-core 1,6 GHz Kryo)

    GPU: Adreno 530

    Memorie: 4 GB RAM

    Spaţiu de stocare: 32 GB, cu posibilitate extindere prin card microSD până la 2 TB

    Display: 5,2 inchi Super LCD 5, QuadHD 1.440 x 2.560 pixels (565 ppi), Corning Gorilla Glass 3

    Camera foto principală: 12 MP Ultrapixel, f/1.8, 26 mm, 1/2,3 inchi mărime senzor, 1,55 µm mărime pixel, captură video 4K şi Full HD (1080p) la 30 fps

    Camera frontală: 5 MP, f/1,8, 23mm, OIS, autofocus, HDR

    Dimensiuni: 145,9 x 71,9 x 9 mm

    Greutate: 161 g

    Baterie: 3.000 mAh Litiu-Ion

  • Gadget review Acer Chromebook R11: Mai multe plusuri decât minusuri

    Acer Chromebook R11 este un laptop 2 în 1, mic, de 11 inchi, ce poate fi folosit deopotrivă ca tabletă; acest produs ar putea fi dat drept exemplu pentru categoria sa: mic, robust, ecran touchscreen, viaţa bateriei de lungă durată, ieftin (Acer recomandă un preţ de 329 de dolari, iar în România fratele lui mai mic cu 2GB RAM şi procesor Intel dual-core se vinde cu 1.200 de lei la retaileri), uşor de utilizat şi face bine ceea ce face. Chromebook-urile sunt laptopuri care nu funcţionează cu Windows, Linux sau Mac OS, ci rulează Chrome OS, sistemul lui Google. Imaginaţi-vă browserul Chrome transformat în sistem de operare, dar asta nu înseamnă că funcţionează doar online, ci şi fără să fie contectat la internet, dar atunci utilitatea îi scade. Chromebookurile au apărut în urmă cu câţiva ani pe meleagurile americane şi câştigat popularitate cu fiecare an scurs, mai ales în domeniu educaţiei; recent au intrat şi pe piaţa din România. În 2014 s-au livrat 5,7 milioane astfel de dispozitive, din care 84% către piaţa nord-americană, iar 60% dintre ele s-au dus către şcoli şi facultăţi, potrivit Statista. Creşterea estimată pentru 2015 s-a plasat la 27%, până la 7,3 milioane, iar în 2016 se preconizează că numărul produselor livrate va ajunge la 7,9, dintre care 1,2 în EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa). Mai mult, compania de cercetare Global Market Insights estimează că în 2023 se vor vinde 17 milioane de astfel de unităţi. De fapt, în primul trimestru din 2016, vânzările de Chromebookuri au depăşit pentru prima dată vânzările de Macuri, potrivit lui Linn Huang, analist în cadrul firmei de cercetare IDC. Şi nu este greu de imaginat, mai ales după ce am testat Acer Chromebook R11.

    Back to basics

    Un chromebook bun trebuie să fie destul de uşor, să aibă o viaţă a bateriei îndelungată pentru a putea fi cărat peste tot cu tine. Trebuie să aibă un ecran bun pentru că vei lucra ore bune în fiecare zi şi mai trebuie să fie ieftin. Iar Acer Chromebook R11 le nimereşte pe toate.

    Fiind atât de ieftin, te gândeşti că materialele de construcţie nu sunt atât de bune. Da, este din plastic, însă nu-ţi dă impresia de ieftin, iar capacul este acoperit cu o folie de aluminiu ce-i dă o textură plăcută la atingere. Vorbind de design, R11 este alb, iar faptul că arată ca un sandviş îi dă un aspect mai degrabă de jucărie decât de laptop de business.

    La interiorul variantei testate de mine se regăseşte un procesor quad-core Intel Celeron 1,6 GHZ, 4GB RAM DDR3, un spaţiu de stocare eMMC de 32 GB (ce poate fi extins printr-un card de memorie), are webcam şi un ecran IPS LCD HD multitouch. R11 este îndeajuns de puternic pentru a avea deschise peste 20 de taburi de Chome, fără a se bloca, lucrând concomitent într-un fişier doc. Iar într-o zi liberă am stat şi mi-am editat pozele, ce aşteptau de câteva săptămâni, cu Polarr, un fel de Adobe Lightroom, în timp ce ascultam muzică pe YouTube, fără a simţi vreo poticnire. De fapt, pe toată perioada testării nu am întâmpinat probleme la acest capitol.

    Menirea unui asemenea produs nu este să proceseze acţiuni complexe; este un produs care se deschide imediat (2-3 secunde), s-a conectat la Wi-Fi şi poţi începe treaba: fie că scrii, fie că editezi poze sau navighezi pe internet. După cum ziceam la început, întreg sistemul este un browser gigant, iar asta înseamnă că nu consumă foarte multe resurse, ceea ce face ca bateria să ţină cam zece ore în cazul R11 (o zi de muncă) şi se încarcă destul de repede (o oră şi jumătate pentru o încărcare completă).

    Ecranul este unul IPS, lucios (din cauza touchscreenului) pe care culorile sunt vii şi constrastante, dar pe care mi l-aş fi dorit puţin mai luminos (utilizarea în lumina directă a soarelui nu este ideală) şi ale cărui unghiuri de vizualizare ar putea fi îmbunătăţite (imaginea se întunecă destul de mult atunci când priveşti dintr-o parte). Şi mi-ar fi plăcut ca ecranul să fi fost până în margini (acum el este mărginit de o dungă neagră).

    Tastatura este foarte bună, tastele sunt destul de mari şi există destul de mult spaţiu între litere pentru a putea scrie confortabil. Trackpadul în schimb este nu este ideal, cam zgomotos şi se simte ieftin, dar măcar este precis, astfel încât nu vei fi nevoit să apelezi la un mouse. Ecranul este touch şi îl poţi utiliza pentru a parcurge un document sau pentru a naviga, însă R11 este puţin cam greu (1,2 kg) pentru a putea fi folosit confortabil ca tabletă. Totuşi în modul laptop sau display (cu tastatura la spate) ecranul poate fi utilizat cu uşurinţă pentru navigare.

    Un alt element care m-a impresionat a fost sunetul redat de boxe. Se aude foarte tare, având în vedere dimensiunea produsului şi nici calitatea nu este rea, deşi n-ar fi stricat mai mult bas. Un contraexemplu la acest capitol este laptopul personal (Odys Trendbook 14) pe care-l folosesc pentru scris şi navigare pe internet şi care are un sunet pur şi simplu oribil. Nici măcar un serial sau un film nu pot urmări din cauza sunetului strident şi ascuţit.

    În concluzie, eu am fost încântat de acest produs, ce are lipsuri, dar pe care-l consider perfect pentru stundeţii în căutare de un laptop pentru facultate, dar şi pentru oamenii în vârstă mai puţini tehnici, pentru jurnalişti sau pentru cei caută mobilitate la un laptop, dar care nu vor să cheltuiască prea mulţi bani.


    Casetă tehnică:

    Procesor Intel Celeron Quad-Core 1,6 Ghz

    4 GB RAM DDR 3

    32 GB stocare eMMC

    Greutate: 1,2 kg

    Baterie: 9-10 ore

    1 x port USB 2.0

    1 x port USB 3.0

    1 x port HDMI

  • Cât de util este un smartwatch? Studiu de caz Samsung Gear S2 Classic – FOTO, VIDEO

    După cum am scris şi în materialul de copertă, smartwatch-urile câştigă teren, mai ales în România, însă ce trebuie să înţeleagă cumpărătorii, în opinia mea, este faptul că în general ceasurile inteligente, la fel ca şi cele clasice, sunt un accesoriu. Doar atât.

    Cei care spun că smartwatch‑ul este un telefon la încheietură exagerează utilitatea produsului. Da, primeşti apeluri, însă ai nevoie de telefon pentru a putea vorbi. Da, poţi trimite mesaje, însă nu este comod. Da, poţi citi ştiri, dar nu este ideal. Şi aceste gadgeturi sunt încă puţin prea scumpe pentru ceea ce oferă, iar fără telefon, utilitatea unui ceas scade şi mai mult.
    Haideţi să trecem la obiectul în cauză. Avem de-a face cu un Samsung Gear S2 Classic care are un ecran circular cu o diagonală de 1,2 inchi, cu o rezoluţie de 360×360 pixeli şi cu o densitate de 302 ppi. Are un procesor dual core de 1,0 GHz, 512 MB memorie RAM şi o memorie internă de 4 GB, suportă Wi-Fi, Bluetooth şi NFC. Ceasul este unul dintre smartwatch-urile aspectuoase, uşoare (42 de grame) şi vine cu două curele de piele (maro şi neagră). Rotiţa cadranului, deşi foarte utilă în a naviga prin meniuri, nu este foarte atractivă. Ecranul este ceva mai mic decât ceasurile competitorilor, însă are o rezoluţie bună, iar feţele de ceas şi iconiţele se văd bine (fotografiile descărcate din telefon nu erau redate la cea mai bună calitate).

    Ceea ce mi-a plăcut, şi smartwatch-urile au un avantaj faţă de ceasurile clasice, este faptul că oricând îi poţi schimba faţa. Vrei un cadran negru, minimalist? S-a făcut. Te-ai plictisit şi vrei ceva fun? Gata. Iar asta se face imediat în câteva apăsări de buton sau pe telefon. Astfel câştigi mai multă funcţionalitate. Majoritatea timpului am purtat un cadran inspirat din jocul video Fallout, însă acel tip de display nu ar fi mers la un eveniment cu dress code business.

    Revenind la utilitate. Ce face un smartwatch?

    Evident, îţi spune cât este ora. Te anunţă când primeşti mesaje (SMS‑uri sau mesagerie Facebook), apeluri telefonice, notificări de e-mail-uri sau Instagram. Deja te gândeşti că este foarte util. Nu şi în cazul în care ai telefonul lângă tine pe birou şi-l auzi sunând, vibrând.  Şi dacă eşti departe de el? Ghinion, ceasul se conectează la telefon prin Bluetooth şi are o limită de distanţă. Poate sunt prea cârcotaş. Da, câteodată te ajută să vezi dintr-o privire un mail sau un mesaj pe Facebook, fără să mai scoţi telefonul din buzunar. Şi da, mai poţi răspunde prin mesaje scurte preînregistrate („OK“, „Vorbim mai târziu“ etc.) când nu poţi vorbi, dar vrei să răspunzi. Ceea ce am realizat eu de-a lungul acestui test este cât de mult spam primesc pe mail.

    Ce mai face un smartwatch? Îţi poate lua pulsul oricând doreşti şi poţi înregistra datele (odihnă, după alergare, stare normală sau le poţi clasifica în funcţie de stări – fericit, trist etc). Teoretic, aici ar fi necesară o perioadă de utilizare mai îndelungată pentru a putea aduna date şi a vedea cum funcţionează inima. Eu am avut mai tot timpul pulsul mai mare decât ar trebui, după cum era indicat de ceas. Ar trebui să-mi fac griji?

    Tot cu ajutorul ceasului poţi citi ultimile ştiri în aplicaţii precum Flipboard, CNN sau Bloomberg. Poţi vedea câţi paşi faci într-o zi, iar ceasul te încurajează dacă ai activitate susţinută şi „te trage de mânecă“ dacă ai stat inactiv pentru o oră. Poţi vedea cum este vremea, ce evenimente ai plănuite, asculta muzică (stocată în memoria internă) prin conectarea la căşti Bluetooth, sau îl poţi folosi pentru a te orienta pe străzi, deşi merge destul de greoi. Lucruri pe care le poţi face şi pe telefon, dar mai lejer şi pe un ecran mai mare.

    În cazul Samsung Gear S2 poţi seta ca display-ul să fie tot timpul aprins sau să se aprindă doar atunci când te uiţi la el, când îl utilizezi. Cu primul mod, ceasul ţine cel mult o zi, iar cu display-ul stins ajunge până la aproape două zile de utilizare. Interesant cu Samsung Gear S2 este că bateria telefonului nu se mai scurge la fel de repede (nu mai verific toate notificările de pe telefon), dar la sfârşitul zilei am două gadgeturi băgate în priză, nu doar unul.

    Samsung Gear S2 nu este nici prea mare, nici prea mic, este plăcut la atingere şi confortabil. Rotiţa cu care vine acest ceas este foarte utilă şi, deşi poţi naviga atingând ecranul ca la Apple Watch sau alte ceasuri cu Android Wear, rotiţa este mult mai plăcut de utilizat. Nu vei bloca imaginea de pe ecran cu degetele şi este foarte precisă. Samsung Gear S2 este compatibil cu mai multe telefoane Android (verificaţi lista de compatibilitate înainte de achiziţie), însă nu are foarte multe aplicaţii utile şi revin spunând că Gear S2 şi smartwatch-urile, în general, trebuie tratate ca accesorii. Deocamdată, cel puţin.

    • Tip display: Circular Super Amoled, 1,2 inchi
    • Rezoluţie (pixeli): 360×360, 302 ppi
    • Telefoane compatibile: Aparate smart cu sistem de operare Android 4.4 (verificaţi pe site-ul Samsung)
    • Durata de funcţionare: 2-3 zile
    • Procesor dual core 1.0 GHz
    • Memorie RAM: 512 MB
    • Memorie internă: 4 GB
    • Greutate: 42 g
    • Dimensiuni: 39.9 x 43,6 x 11,4 mm
    • Conectivitate: Wi-Fi: 802.11, Bluetooth 4.1, NFC
    • Acumulator: 300 mAh
    • Autonomie: 2-3 zile
    • Senzori:  Accelerometru, barometru, giroscop, senzor puls, senzor de lumină ambientală
  • Echilibrul între corp şi minte

    Există o categorie importantă de oameni pentru care faptul că Amy Cuddy a ţinut să dezvolte al doilea cel mai vizionat discurs pe site-ul TED înseamnă foarte mult. Speech-ul profesoarei de psihologie de la Harvard Business School, vizionat de 34 de milioane de ori, arată modul în care suntem definiţi şi percepuţi de ceilalţi în funcţie de limbajul propriului trup.

    În regnul animal, expresiile nonverbale ale puterii şi dominaţiei ţin de expansiune, subiecţii se fac mari se extind, ocupă mult spaţiu; se deschid. Oamenii procedează la fel şi când deţin puterea, dar şi când se simt puternici pe moment. Când se simt fără putere fac exact invers, se strâng tot mai mult, se fac mici. Când e vorba de putere, contrabalansăm elementele nonverbale ale celorlalţi. Este doar un prim exerciţiu din „Prezenţă“, cartea scrisă de Cuddy în siajul discursului de la TED, menită să ajute oamenii să devină conştienţi de semnalele transmise de corpul lor şi să-i ajute să îşi construiască prezenţe puternice, menită să genereze respect şi încredere în propria persoană.

    Sigur că asta nu trebuie să se transforme într-un soi de kabuki prost, cu personalităţi „răcnite“ şi prost jucate, ci mai degrabă identificarea căilor care vă vor transforma în mod natural într-o prezenţă alfa. Pare complicat şi va deveni complicat dacă veţi dori asta; dar dacă în timpul unei discuţii sau al unei prezentări veţi adopta posturile corespunzătoare, puterea va veni în mod firesc, însoţită de autenticitate şi pasiune. Şi asta nu este tot: puterea poate fi cedată, interlocutorul poate fi ascultat cu atenţie şi asta se traduce, în cele din urmă, tot printr-un câştig de putere, pentru că astfel ceilalţi capătă încredere în noi, pot fi obţinute informaţii utile şi ajungem să-i vedem pe ceilalţi ca pe nişte parteneri potenţiali.

    Şi nu, nu competenţa este valuta supremă în relaţii, aşa cum suntem tentaţi să credem de cele mai multe ori, ci încrederea este cel mai important factor al evaluărilor la care suntem supuşi. Prezenţa lui Amy Cuddy este mai adâncă şi mai pătrunzătoare decât speech-ul de la TED, în paginile cărţii veţi descoperi de exemplu o analiză amănunţită a sindromului impostorului, care macină nu numai oameni obişnuţi, ci şi scriitori de talia lui Neil Gaiman, sau despre rolul magic al haka în cultura jucătorilor All Blacks. Sau, şi asta sper să vă minuneze, legătura neaşteptată dintre dimensiunea ecranelor şi a dispozitivelor cu care lucraţi şi sentimentul de putere: cu cât ecranul este mai mic, cu atât mai lipsiţi de fermitate sunt utilizatorii; aşa că de fapt smartphone-ul, în loc să ne facă mai productivi şi mai eficienţi, ne subminează aceste bune intenţii. Şi mai e şi postura aceea cocoşată pe ecran…

    De citit musai!

  • Cum administrezi eficient peste 800.000 de produse?

    Am menţionat această experienţă pentru a arăta modul în care eMAG încearcă să îşi determine vizitatorii să devină clienţi. Poate pentru mulţi eMAG înseamnă doar un site cu produse şi curierul care le livrează, însă acesta ar fi doar vârful aisbergului, iar partea nevăzută, mult mai mare, este constituită de tehnologie. „Mai mult de jumătate din efortul nostru de dezvoltare se îndreaptă către sistemele din spate, nevăzute pentru client“, spune Bogdan Axinia, VP platforms & technology la eMAG, responsabil pentru dezvoltarea şi întreţinerea platformei tehnologice a companiei.

    Axinia m-a primit la sediul companiei din Voluntari şi am făcut un tur al biroului, unde oameni tineri împărţiţi pe echipe şi departamente lucrează la fiecare aspect al produselor tehnologice ale eMAG. „Tot ce se gândeşte pentru dezvoltarea eMAG de aici pleacă. Ne gândim ce vrem să dezvoltăm, apoi ne uităm la date, schiţăm ideea, o dăm la implementare, apoi facem rollout către utilizatori interni sau către clienţi“, spune el.

    Bogdan Axinia şi-a început cariera ca software developer, iar în ultimii 10 ani a făcut trecerea către zona managerială, mai întâi în Netbridge Development, unde a ocupat funcţiile de business development manager, respectiv general manager, apoi în cadrul eMAG, unde coordonează o echipă de 500 de persoane (dezvoltatori web şi mobile, project manageri).

    Un aspect al vârfului aisbergului de care vorbeam, şi unul dintre proiectele cele mai apreciate consumatorilor, potrivit lui Axinia, este aplicaţia de smartphone, care până în prezent a fost descărcată de peste 1,3 milioane de ori. Peste 50% din traficul eMAG vine din mobile (aplicaţie + browser), iar rata de conversie din aplicaţie este aceeaşi ca de pe desktop. „Am îmbunătăţit aplicaţia încontinuu de la lansare până în prezent. Experienţa de utilizare este una mai personală, iar feedbackul clienţilor este foarte bun. Iar atunci când ceva nu este în regulă, semnalează imediat“, afirmă Bogdan Axinia.

    Printre îmbunătăţirile aduse aplicaţiei acesta menţionează plata printr-un singur „swipe“, salvarea datelor de pe card, adresa prestabilită, abilitatea de a compara două produse, monitorizarea comenzii sau categoria de produse favorite. „Trimitem notificări dacă produsul introdus la categoria favorite a revenit pe stoc, dacă preţul a scăzut sau dacă se află în stoc limitat.“ Iar un bonus pentru companie, pe lângă faptul că se află mai aproape de client, este că cei care utilizează aplicaţia se întorc mai des. În 2016, investiţiile în aplicaţie în partea de front end (mobile & web) vor ajunge la 4 milioane de euro. Aplicaţia este utilizată cel mai intens în România, urmată de Ungaria şi Bulgaria. Bogdan Axinia a spus că românii şi bulgarii se aseamănă la comportament când vine vorba de shopping, însă maghiarii compară mai mult înainte de a cumpăra.

    În momentul de faţă în magazinul eMAG se află peste 800.000 de produse în peste 1.100 de categorii, ceea ce înseamnă un efort în administrarea unui asemenea stoc. „Este un efort de a organiza produsele şi de a-l aduce pe client mai aproape. În acest sens am îmbunătăţit search-ul, clienţii pot efectua căutări avansate, utilizând diferite filtre. Am lucrat la modul cum organizăm informaţia, să facem navigarea pas cu pas mai uşoară. Vrem ca utilizatorul să găsească produsele mai repede folosind un limbaj natural, iar pentru asta investim timp şi resurse“, povesteşte Axinia. Eforturi nu s-au făcut doar cu privire la felul în care un client găseşte produsele pe care le doreşte, ci şi la procesul de check-out. „Vrem să eliminăm cât mai multe dintre barierele pe care clientul le-ar putea întâlni în procesul de check-out. Să-i trimitem mesajele potrivite în contextul potrivit, să-l ajutăm unde este cazul“, mai spune el.

    Magazinul online creşte constant, iar gama de produse se diversifică cu fiecare partener adăugat platformei de marketplace, în care s-au investit 4 milioane de euro în 2011, când a fost lansată. Această platformă deschisă altor comercianţi este importantă pentru eMAG şi a ajutat compania să crească mai repede decât ar fi putut să o facă pe cont propriu, spunea Iulian Stanciu, CEO al retailerului online, pentru Ziarul Financiar. În prezent în marketplace numărul de magazine partenere a ajuns la aproape 1.500 şi anul trecut a generat 21% din numărul total de comenzi. Pentru 2016 Stanciu estimează că marketplace-ul va genera 27% din comenzi, iar în 2017 va aduce companiei aproape 40% din numărul total de comenzi. „E un win-win-win pentru toată lumea. Pentru clienţi este bine pentru că au o gamă mare de produse la preţuri competitive, pentru magazine este un canal foarte bun de vânzare şi facil de utilizat. Şi pentru eMAG, evident“, afirmă Axinia.

  • Cine sunt românii care cumpără cele mai multe produse tech. Care sunt produsele preferate

    Românii sunt mari amatori de tehnologie şi cumpără în special modele vârf de gamă, potrivit datelor QuickMobile. Apetitul pentru produsele high-tech este cel mai ridicat în rândul bucureştenilor, clujenilor şi băimărenilor.

    Locuitorii Capitalei sunt fruntaşi la nivel naţional în funcţie de numărul şi valoarea produselor tech cumpărate. De la începutul anului şi până în prezent, aceştia au generat peste 24% din totalul vânzărilor QuickMobile. Bonul mediu cheltuit de clientul bucureştean pe produse din oferta QuickMobile s-a ridicat, în perioada analizată, la circa 1.500 lei, majoritatea optând pentru smartphone-uri.

    Pe locul doi în clasament se află clujenii, care au făcut achiziţii cu o valoare medie de 1.400 lei. Ponderea produselor cumpărate de aceştia reprezintă 16% din totalul înregistrat până acum de companie.

    Podiumul este completat de băimăreni, care au cheltuit, de la începutul anului până în prezent, în medie, 1.300 lei pe produse tech. Vânzările generate de aceştia reprezintă 9% din totalul înregistrat de retailer în perioada analizată.
    Cea mai mare comandă făcută în Capitală, de la începutul anului şi până în prezent, a fost în valoare de peste 25.000 lei, şi a fost plasată pentru o dronă marca DJI Innovations, cel mai mare producător de drone civile de mici dimensiuni din lume.
    ”Smartphone-urile conduc detaşat topul vânzărilor de produse tech din oferta noastră, având în vedere faptul că rata de schimbare a dispozitivelor premium este de şase luni. Din totalul celor interesaţi de telefoane mobile, aceste device-uri sunt căutate de peste 95% dintre clienţi. În materie de telefoane, vedetele din prima parte a anului au fost Samsung Galaxy S7 şi Samsung Galaxy S7 Edge, LG G5, Xiaomi Mi5 şi iPhone SE”, a explicat Tudor Ţiboc.

    Potrivit acestuia, dispozitivele dual-SIM sunt şi ele preferate de români, în contextul în care circa 30% dintre telefoanele vândute au o asemenea funcţie.

    Din totalul celor care cumpără telefoane mobile, aproximativ 60% dintre clienţii QuickMobile sunt bărbaţi. Aceştia preferă în special dispozitivele cu ecran mare, în timp ce femeile pun accent pe design şi caută smartphone-uri cu carcase colorate, care pot fi accesorizate uşor

    Cu peste 10% din vânzările companiei din primele patru luni ale anului, smartwatch-urile se numără printre produsele care au un succes tot mai mare în România. Preţurile acestor dispozitive se situează între 100 şi 5.000 lei, iar bonul mediu plătit de clienţii QuickMobile pentru smartwatch-uri a fost de circa 1.290 de lei, cele mai populare modele fiind Apple Watch 42 mm, Samsung Gear S2 şi Pebble.
    Românii care au achiziţionat anul acesta tablete au preferat extremele: Samsung Galaxy View, primul produs cu ecran de peste 18 inch de la Samsung, şi noua tabletă iPad Pro, cu ecran de 9,7 inch, realizat în tandem cu tendinţa utilizatorilor de a folosi dispozitive cât mai compacte şi mai portabile. Însă, pe segmentul tabletelor, se evidenţiază şi în România tendinţa de scădere a vânzărilor, resimţită la nivel european. Acest trend apare din cauza faptului că tot mai mulţi clienţi optează pentru telefoane smart, cu ecrane ce ating până la 6 inch, care reuşesc astfel să înlocuiască funcţionalităţile tabletei.

  • Cel mai scump bilet de avion emis vreodată: costă cât o maşină de lux – GALERIE FOTO

    Un zbor dus-întors între New York şi Mumbai, două dintre centrele financiare ale lumii, costă nu mai puţin de 76.000 de dolari. Nota de plată este emisă de cei de la Etihad Airways, care au doborât astfel recordul pentru cel mai scump bilet de avion emis vreodată.

    Biletul permite accesul în The Residence, un penthouse de trei camere care are un bucătar şi un majordom; camera principală este dotată cu un TV cu ecranul de 32 de inchi, canapea extensibilă şi două mese pliabile.
     
    În dormitor clienţii vor avea parte de o altă premieră: un pat dublu, primul instalat într-un avion. În cazul în care călătoresc alături de copii, clienţii pot apela la serviciile unei dădace instruită la Norland College, în Marea Britanie.
     
    Sursa foto: DailyMail
  • Cel mai scump bilet de avion emis vreodată: costă cât o maşină de lux – GALERIE FOTO

    Un zbor dus-întors între New York şi Mumbai, două dintre centrele financiare ale lumii, costă nu mai puţin de 76.000 de dolari. Nota de plată este emisă de cei de la Etihad Airways, care au doborât astfel recordul pentru cel mai scump bilet de avion emis vreodată.

    Biletul permite accesul în The Residence, un penthouse de trei camere care are un bucătar şi un majordom; camera principală este dotată cu un TV cu ecranul de 32 de inchi, canapea extensibilă şi două mese pliabile.
     
    În dormitor clienţii vor avea parte de o altă premieră: un pat dublu, primul instalat într-un avion. În cazul în care călătoresc alături de copii, clienţii pot apela la serviciile unei dădace instruită la Norland College, în Marea Britanie.
     
    Sursa foto: DailyMail
  • Motivul ştiinţific pentru care oamenii sunt dependenţi de smartphone-uri

    În momentul de faţă, oriunde ne-am afla este aproape imposibil ca cineva să nu se uită în telefon, fie că este la birou, în metrou, la film sau la restaurant. De ce şi cum a devenit smartphone-ul o unealtă indispensabilă a omului modern aflaţi aici.
    Delaney Ruston a explicat pentru Business Insider care este motivul ştiinţific pentru care oamenii sunt dependenţi de telefoanele mobile.

    De ce  verificăm atât de des dispozitivele mobile?

    „Pentru că verificarea telefonului mobil este asociată cu plăcerea. Corpul eliberează dopamină (neurotrasmiţător ce este responsabil de stările noastre psihice) atunci când utilizatorul îşi verifică telefonul deoarece observă că a fost căutat de cineva sau află o informaţie nouă. Lucru care ne face să ne simţim bine”, spune Ruston.

    „Nu este doar o chestiune psihologică, ci şi fiziologică. Creierele copiilor sunt mult mai receptive la dopamină când aceştia fac mai multe lucruri deodată (multi-tasking). Anumite grupuri de oameni, atunci când sunt în oraş, sunt de acord să-şi verifice telefoanele 10 minute apoi să le lase deoparte. Statul cu ochii în ecran are un impact negativ şi asupra cuplurilor care trebuie să gestioneze timpul petrecut în faţa dispozitivelor”, mai spune Delaney Ruston, medic şi regizor la filmului “Screenagers”.

  • Vrei să devii programator? Vezi ce limbaj de programare ar trebui să înveţi prima dată

    „Programarea înseamnă găsirea unui set de paşi care rezolvă o problemă şi traducerea lor într-un limbaj înţeles de o maşină. Pe scurt, programarea înseamnă instruirea unui agent nonuman, tehnologic, pentru ca acesta să acţioneze aşa cum dorim“, este de părere Răzvan Rughiniş, profesor Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnica Bucureşti.

    Cel mai simplu am putea spune că programarea este scrierea de programe, iar programele sunt o colecţie de instrucţiuni executate într-o anumită ordine. O instrucţiune poate fi privită ca fiind o comandă dată calculatorului; aceste comenzi pot fi dintre cele mai diverse: adună numerele 21 cu 44, afişează pe ecran „Business Magazin“ etc.

    Programele sunt formate din astfel de comenzi (instrucţiuni): unele programe conţin doar câteva linii, altele pot ajunge la milioane de comenzi. Afişarea unui nume pe ecran nu este ceva complicat şi se realizează în câteva linii de cod în mai toate limbajele, dar scrierea unui joc video este o operaţiune de zeci de mii de linii de cod, iar un sistem de operare se întinde pe milioane de linii de cod. De reţinut este că, indiferent cât de complex este programul creat, el este format din aceleaşi tipuri de comenzi.

    Cu ajutorul codului se pot scrie programe software, sisteme de operare, aplicaţii, jocuri video, site-uri etc. Iar pentru fiecare dintre aceste lucruri este nevoie de un cod anume, de un anumit limbaj de programare. Exact cum în lume vorbim sute de limbi, şi programatorii au la dispoziţie sute de limbaje de programare la care să apeleze pentru crearea unui program.

    Aşadar, cu ce limbaj de programare ar trebui să-ţi începi aventura în domeniul programării?