Creaţi de Unravel Project şi încadraţi la categoria pantalonilor cu „Inside-Out Effect”, blugii sunt disponibili fie lungi, fie scurţi, cu buzunarele pe dinafară şi nasturii întorşi pe dos, purtând o etichetă pe care scrie: „To create something new, you must first destroy” („Ca să creezi ceva nou trebuie mai întâi să distrugi”), şi pot fi cumpăraţi pentru suma de câteva sute de euro de pe platforma online Farfetch.
Tag: dublare
-
Reţeta sigură pentru a-ţi convinge şefii să îţi dea o mărire de salariu. Cum poţi să-ţi dublezi salariul cu câteva mişcări simple
Fragmentele de mai sus reprezintă o parte din discursurile pe care cei mai mulţi angajaţi le au, de regulă, cu superiorii atunci când vor să iniţieze o conversaţie pe tema creşterii salariale. Fie că aplică strategia „aşa da” sau pe cea „aşa nu”, nu mulţi sunt cei care, în contextul actual al pieţei muncii, reuşesc să obţină o creştere semnificativă a salariului. De ce? Pentru că angajatorii sunt „limitaţi” de grilele de salarii atunci când trebuie să decidă o majorare de salariu şi, oricum, „nimeni nu este de neînlocuit”.
„Mie mi-a crescut salariul semnificativ doar atunci când mi-am schimbat jobul”, a spus Robert, în vârstă de 30 de ani, angajat în cadrul unei multinaţionale care activează în domeniul IT din Bucureşti. El lucrează de zece ani, perioadă în care a schimbat trei angajatori, însă doar o singură dată a primit o majorare salarială în aceeaşi companie, atunci când a schimbat departamentul.
„Prima dată când am plecat de la o companie la alta, pe acelaşi post, mi-a crescut salariul cu 50%, iar a doua oară când am procedat la fel salariul meu a fost majorat cu 60%. Singura dată când mi-a crescut salariul în cadrul aceleiaşi companii a fost când m-au mutat pe alt departament şi mi s-a oferit o majorare salarială de 15%”, adaugă Robert.
Majorările salariale sunt un punct sensibil atât pentru angajat – care nu ştie când şi cât este oportun să ceară – dar şi pentru angajator – care are buget limitat şi vrea totuşi să îşi ţină oamenii motivaţi. Care este cel mai bun moment pentru a cere o majorare de salariu? Atunci când angajatul „îşi prinde angajatorul la înghesuială” şi ştie că nu are opţiuni mai bune, spun specialiştii în resurse umane.
„În această situaţie, probabil că vei primi acea majorare, dar în mod cert relaţia are de suferit şi probabilitatea de a se încheia creşte odată cu frecvenţa unor astfel de gesturi”, explică Octavian Pantiş, cofondator al firmei de consultanţă şi training Qualians.
În opinia lui, angajaţii greşesc atunci când abordează problema doar din punctul lor de vedere. Adică, în loc să se plângă că stau peste program, că volumul de muncă este tot mai mare sau că gestionează o echipă cu targeturi din ce în ce mai mari, pot să încerce să „vândă” ideea unei creşteri salariale pe limbajul angajatorului.
„Ei pot înainta o cerere de majorare salarială abordând problema astfel: «Am economisit sume imense pentru companie şi o pot face în continuare mai bine decât oricine» sau «Am crescut veniturile businessului cu 20% şi cred că le putem dubla în următorii doi ani»”, adaugă Pantiş.
În general, creşterile salariale din companiile private ajung până la 10-12% pe an pentru performanţe extraordinare obţinute de angajaţi, iar media creşterilor salariale de pe piaţa locală este de 4-5% din salariu pe an, spune Oana Botolan Datki, SEE managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Consulteam, care realizează şi studii salariale. De altfel, ea spune că în orice companie există cel puţin un moment pe an când se discută despre îndeplinirea obiectivelor pe anul anterior şi implicit angajatorii fac propuneri de majorări salariale atunci când angajaţii au obţinut performanţe în anul anterior.
„Când se discută despre planul pentru anul care tocmai începe, acela este cel mai bun moment pentru angajat să ceară o creştere salarială. Dacă angajatul este avansat sau preia sarcini şi obiective noi, în momentul respectiv se discută şi despre noul volum de muncă care impactează salariul”, a spus Oana Botolan Datki.
Practic, în momentul în care există o astfel de abordare, angajatul nici nu trebuie să ceară o creştere salarială, pentru că dacă are rezultate bune pe anul trecut, va avea salariul mărit în fiecare an. „Companiile funcţionează prin sisteme şi politici. În aproximativ 99% dintre companiile multinaţionale există un proces foarte clar care spune că dacă ţi-ai îndeplinit obiectivele de performanţă ţi se oferă şi o creştere salarială. Cât de mare este această creştere depinde de bugetul companiei”, a mai spus reprezentanta Consulteam. De asemenea, adaugă ea, o situaţie des întâlnită care precede o majorare salarială este cea în care angajatul primeşte o altă ofertă de muncă în cadrul altei companii. În această situaţie, angajatul se duce spre conducerea companiei în cadrul căreia este salariat, iar angajatorul îi creşte salariul pentru că nu vrea să îl piardă din echipă. „Actualul angajator, pentru că vrea să îl păstreze în echipă, îi oferă o creştere salarială, dar ăsta va fi un semnal de alarmă pentru angajator, care va fi atent la el, pentru că ştie că îl poate pierde oricând”, a mai spus Oana Botolan Datki.
De altfel, uneori angajaţii cer majorări de salarii fără un motiv bine întemeiat, ceea ce constituie o greşeală.
„Greşelile făcute de angajaţi ţin de motivele invocate, care trebuie să fie pertinente, să aibă o bază pentru care vor o creştere salarială, dar şi momentul ales. Dacă se ştie în interiorul companiei că există o discuţie care priveşte performanţele angajatului în fiecare an, atunci acesta nu se poate duce oricând către managerul său cu o astfel de cerere.”
Pe de altă parte, angajaţii pot obţine creşteri salariale în momentul în care pleacă să lucreze la o altă companie, de cele mai multe ori acesta fiind motivul pentru care pleacă.
Companiile care oferă creşteri mari de salarii în momentul în care recrutează forţă de muncă din cadrul altei companii sunt de obicei cele care nu îşi cresc oameni şi care au nevoie neapărat de forţă de muncă calificată, cu experienţă şi astfel sunt dispuse să plătească salarii mai mari.
„Când caută oameni seniori în exterior, de regulă angajatorii sunt în ofsaid pentru că nu şi-au crescut oameni în interior şi au nevoie de cineva imediat, aşa că sunt dispuşi să plătească mai mult decât dacă ar da noile responsabilităţi cuiva din interior fără să obţină aceleaşi rezultate”, a adăugat Octavian Pantiş.
„Preţul” mai mare plătit pentru recrutarea unui expert din exteriorul companiei reprezintă costul „nedezvoltării” oamenilor din interior, a mai spus el. „Există şi situaţia în care compania caută în piaţă pe cineva cu un anume set de abilităţi, cunoştinţe si aptitudini pentru a gestiona o oportunitate nouă, caz în care, din nou, sunt dispuşi să plătească mai mult pentru că altfel nu ar putea fructifica din plin oportunitatea. Prin urmare, cel mai sănătos motiv pentru a plăti mai mult un angajat este creşterea productivităţii sale.”
De ce sunt benefice pentru business creşterile salariale
De cele mai multe ori angajatorii evită să vorbească despre subiectul majorărilor de salarii, acestea fiind acordate pentru că aşa s-a negociat cu sindicatele sau pentru a acoperi nivelul inflaţiei. În plus, orice creştere de costuri, spun cei mai mulţi dintre reprezentanţii companiilor locale, face România o destinaţie mai puţin atractivă pentru investitori, iar plecarea unor businessuri de pe plan local ar influenţa negativ economia. Cu toate acestea, istoria arată că nu întotdeauna creşterile de salarii în masă au reprezentat o strategie nepotrivită. În 1914, Henry Ford – fondatorul industriei auto americane şi fondatorul Ford Motor Company (în 1903) – a dublat salariul zilnic al angajaţilor din fabrică de la 2,5 la 5 dolari pe zi. El credea că prin majorarea semnificativă a salariilor muncitorii ar fi mai fericiţi şi mai eficienţi la locul de muncă, iar fluctuaţia de personal s-ar reduce. În plus, crescând salariile, muncitorii îşi puteau achiziţiona maşini fabricate chiar de ei, astfel producţia şi vânzarea companiei aveau să crească. Strategia sa a avut efecte benefice pe termen lung, având în vedere că în prezent, Ford Motor Corp. ocupă locul cinci în lume la producţia de automobile, compania fiind listată pe bursa de la New York (NYSE).
Cu cât au crescut salariile în ultimul an în România
Salariul mediu al angajaţilor români a ajuns în luna iunie a acestui an la valoarea de 2.721 de lei net (590 de euro), în creştere cu 14% faţă de perioada similară a anului 2017, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Creşterea salariului minim (de la 1.065 de lei în 2017 la 1.162 de lei în 2018), majorările de salarii din sectorul bugetar, dar şi deficitul de personal de pe piaţa muncii care obligă firmele să ofere salarii mai mari atunci când recrutează sunt printre principalii factori care au contribuit la aceste creşteri. Cu toate acestea, în mediul privat, unde lucrează trei sferturi din totalul celor 5 milioane de angajaţi din România, majorările salariale anuale nu depăşesc 4 – 5% pe an, potrivit rezultatelor studiilor salariale făcute de firmele de profil.
-
SURPRIZĂ: Unul dintre cele mai cunoscute lanţuri de fast-food din România a fost preluat de un grup arab. Ce se va întâmpla
Lanţul de restaurante Calif-Condimental numără astăzi şapte unităţi sub cele două branduri – toate în Bucureşti. Până la finalul anului, oficialii companiei vorbesc de cel puţin 16 unităţi, adică dublarea reţelei.„Ne vom extinde în Bucureşti şi localităţile limitrofe. Vrem să deschidem 11 unităţi noi până la finalul anului, însă depindem de spaţii. Cel puţin vom dubla reţeaua însă“, spune Sachin Arora, cel care conduce businessul local al Peeraj şi care este de altfel şi unul dintre acţionarii grupului. Calif-Condimental a fost fondat în 2010 de către trei antreprenori locali – Radu Tănase (de profesie jurist), Bogdan Jantea (arhitect) şi Alexandru Stoichiţoiu.Viteza mare a deschiderilor vine în contextul în care grupul Peeraj are fondurile pentru a finanţa acest business în contextul în care compania a cedat franciza retailerului de încălţăminte CCC către compania-mamă în schimbul sumei de 33 mil. euro. Aceasta a fost cea mai mare tranzacţie din moda locală şi a implicat un business de peste 50 de magazine de încălţăminte. -
Regulile de aur pentru o creştere salarială
Fragmentele de mai sus reprezintă o parte din discursurile pe care cei mai mulţi angajaţi le au, de regulă, cu superiorii atunci când vor să iniţieze o conversaţie pe tema creşterii salariale. Fie că aplică strategia „aşa da” sau pe cea „aşa nu”, nu mulţi sunt cei care, în contextul actual al pieţei muncii, reuşesc să obţină o creştere semnificativă a salariului. De ce? Pentru că angajatorii sunt „limitaţi” de grilele de salarii atunci când trebuie să decidă o majorare de salariu şi, oricum, „nimeni nu este de neînlocuit”.
„Mie mi-a crescut salariul semnificativ doar atunci când mi-am schimbat jobul”, a spus Robert, în vârstă de 30 de ani, angajat în cadrul unei multinaţionale care activează în domeniul IT din Bucureşti. El lucrează de zece ani, perioadă în care a schimbat trei angajatori, însă doar o singură dată a primit o majorare salarială în aceeaşi companie, atunci când a schimbat departamentul.
„Prima dată când am plecat de la o companie la alta, pe acelaşi post, mi-a crescut salariul cu 50%, iar a doua oară când am procedat la fel salariul meu a fost majorat cu 60%. Singura dată când mi-a crescut salariul în cadrul aceleiaşi companii a fost când m-au mutat pe alt departament şi mi s-a oferit o majorare salarială de 15%”, adaugă Robert.
Majorările salariale sunt un punct sensibil atât pentru angajat – care nu ştie când şi cât este oportun să ceară – dar şi pentru angajator – care are buget limitat şi vrea totuşi să îşi ţină oamenii motivaţi. Care este cel mai bun moment pentru a cere o majorare de salariu? Atunci când angajatul „îşi prinde angajatorul la înghesuială” şi ştie că nu are opţiuni mai bune, spun specialiştii în resurse umane.
„În această situaţie, probabil că vei primi acea majorare, dar în mod cert relaţia are de suferit şi probabilitatea de a se încheia creşte odată cu frecvenţa unor astfel de gesturi”, explică Octavian Pantiş, cofondator al firmei de consultanţă şi training Qualians.
În opinia lui, angajaţii greşesc atunci când abordează problema doar din punctul lor de vedere. Adică, în loc să se plângă că stau peste program, că volumul de muncă este tot mai mare sau că gestionează o echipă cu targeturi din ce în ce mai mari, pot să încerce să „vândă” ideea unei creşteri salariale pe limbajul angajatorului.
„Ei pot înainta o cerere de majorare salarială abordând problema astfel: «Am economisit sume imense pentru companie şi o pot face în continuare mai bine decât oricine» sau «Am crescut veniturile businessului cu 20% şi cred că le putem dubla în următorii doi ani»”, adaugă Pantiş.
În general, creşterile salariale din companiile private ajung până la 10-12% pe an pentru performanţe extraordinare obţinute de angajaţi, iar media creşterilor salariale de pe piaţa locală este de 4-5% din salariu pe an, spune Oana Botolan Datki, SEE managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Consulteam, care realizează şi studii salariale. De altfel, ea spune că în orice companie există cel puţin un moment pe an când se discută despre îndeplinirea obiectivelor pe anul anterior şi implicit angajatorii fac propuneri de majorări salariale atunci când angajaţii au obţinut performanţe în anul anterior.
„Când se discută despre planul pentru anul care tocmai începe, acela este cel mai bun moment pentru angajat să ceară o creştere salarială. Dacă angajatul este avansat sau preia sarcini şi obiective noi, în momentul respectiv se discută şi despre noul volum de muncă care impactează salariul”, a spus Oana Botolan Datki.
Practic, în momentul în care există o astfel de abordare, angajatul nici nu trebuie să ceară o creştere salarială, pentru că dacă are rezultate bune pe anul trecut, va avea salariul mărit în fiecare an. „Companiile funcţionează prin sisteme şi politici. În aproximativ 99% dintre companiile multinaţionale există un proces foarte clar care spune că dacă ţi-ai îndeplinit obiectivele de performanţă ţi se oferă şi o creştere salarială. Cât de mare este această creştere depinde de bugetul companiei”, a mai spus reprezentanta Consulteam. De asemenea, adaugă ea, o situaţie des întâlnită care precede o majorare salarială este cea în care angajatul primeşte o altă ofertă de muncă în cadrul altei companii. În această situaţie, angajatul se duce spre conducerea companiei în cadrul căreia este salariat, iar angajatorul îi creşte salariul pentru că nu vrea să îl piardă din echipă. „Actualul angajator, pentru că vrea să îl păstreze în echipă, îi oferă o creştere salarială, dar ăsta va fi un semnal de alarmă pentru angajator, care va fi atent la el, pentru că ştie că îl poate pierde oricând”, a mai spus Oana Botolan Datki.
De altfel, uneori angajaţii cer majorări de salarii fără un motiv bine întemeiat, ceea ce constituie o greşeală.
„Greşelile făcute de angajaţi ţin de motivele invocate, care trebuie să fie pertinente, să aibă o bază pentru care vor o creştere salarială, dar şi momentul ales. Dacă se ştie în interiorul companiei că există o discuţie care priveşte performanţele angajatului în fiecare an, atunci acesta nu se poate duce oricând către managerul său cu o astfel de cerere.”
Pe de altă parte, angajaţii pot obţine creşteri salariale în momentul în care pleacă să lucreze la o altă companie, de cele mai multe ori acesta fiind motivul pentru care pleacă.
Companiile care oferă creşteri mari de salarii în momentul în care recrutează forţă de muncă din cadrul altei companii sunt de obicei cele care nu îşi cresc oameni şi care au nevoie neapărat de forţă de muncă calificată, cu experienţă şi astfel sunt dispuse să plătească salarii mai mari.
„Când caută oameni seniori în exterior, de regulă angajatorii sunt în ofsaid pentru că nu şi-au crescut oameni în interior şi au nevoie de cineva imediat, aşa că sunt dispuşi să plătească mai mult decât dacă ar da noile responsabilităţi cuiva din interior fără să obţină aceleaşi rezultate”, a adăugat Octavian Pantiş.
„Preţul” mai mare plătit pentru recrutarea unui expert din exteriorul companiei reprezintă costul „nedezvoltării” oamenilor din interior, a mai spus el. „Există şi situaţia în care compania caută în piaţă pe cineva cu un anume set de abilităţi, cunoştinţe si aptitudini pentru a gestiona o oportunitate nouă, caz în care, din nou, sunt dispuşi să plătească mai mult pentru că altfel nu ar putea fructifica din plin oportunitatea. Prin urmare, cel mai sănătos motiv pentru a plăti mai mult un angajat este creşterea productivităţii sale.”
De ce sunt benefice pentru business creşterile salariale
De cele mai multe ori angajatorii evită să vorbească despre subiectul majorărilor de salarii, acestea fiind acordate pentru că aşa s-a negociat cu sindicatele sau pentru a acoperi nivelul inflaţiei. În plus, orice creştere de costuri, spun cei mai mulţi dintre reprezentanţii companiilor locale, face România o destinaţie mai puţin atractivă pentru investitori, iar plecarea unor businessuri de pe plan local ar influenţa negativ economia. Cu toate acestea, istoria arată că nu întotdeauna creşterile de salarii în masă au reprezentat o strategie nepotrivită. În 1914, Henry Ford – fondatorul industriei auto americane şi fondatorul Ford Motor Company (în 1903) – a dublat salariul zilnic al angajaţilor din fabrică de la 2,5 la 5 dolari pe zi. El credea că prin majorarea semnificativă a salariilor muncitorii ar fi mai fericiţi şi mai eficienţi la locul de muncă, iar fluctuaţia de personal s-ar reduce. În plus, crescând salariile, muncitorii îşi puteau achiziţiona maşini fabricate chiar de ei, astfel producţia şi vânzarea companiei aveau să crească. Strategia sa a avut efecte benefice pe termen lung, având în vedere că în prezent, Ford Motor Corp. ocupă locul cinci în lume la producţia de automobile, compania fiind listată pe bursa de la New York (NYSE).
Cu cât au crescut salariile în ultimul an în România
Salariul mediu al angajaţilor români a ajuns în luna iunie a acestui an la valoarea de 2.721 de lei net (590 de euro), în creştere cu 14% faţă de perioada similară a anului 2017, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Creşterea salariului minim (de la 1.065 de lei în 2017 la 1.162 de lei în 2018), majorările de salarii din sectorul bugetar, dar şi deficitul de personal de pe piaţa muncii care obligă firmele să ofere salarii mai mari atunci când recrutează sunt printre principalii factori care au contribuit la aceste creşteri. Cu toate acestea, în mediul privat, unde lucrează trei sferturi din totalul celor 5 milioane de angajaţi din România, majorările salariale anuale nu depăşesc 4 – 5% pe an, potrivit rezultatelor studiilor salariale făcute de firmele de profil.
-
SURPRIZĂ DE PROPORŢII: O altă companie a depăşit valoarea de 1.000 de miliarde de dolari
Acţiunile retailului online au urcat, la Bursa de la New York, până la 2.050,50 dolari, înainte de a scădea şi de a încheia sesiunea de tranzacţionare de marţi la 2.039,51 dolari, dar în creştere cu 1,3% şi puţin peste nivelul de referinţă de 2.050,2677 dolari.
În cazul în care acţiunile online ale Amazon îşi menţin ritmul de creştere recent ar fi o chestiune de când, nu de dacă, valoarea de piaţă a Amazon o va eclipsa pe cea a Apple, care a ajuns la nivelul de 1.000 de miliarde de dolari la 2 august, subliniază analiştii Reuters.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Destinaţia turistică din România unde numărul turiştilor care o vizitează s-a dublat peste noapte
„Estimările arată că până la finalul sezonului am putea avea cel puţin o dublare a numărului de înnoptări, faţă de anul 2017. Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării consideră că promovarea corectă a destinaţiei şi numărul mare de evenimente care au atras atenţia asupra ofertei turistice pe care o reprezintă Delta Dunării şi Dobrogea de nord vor aduce rezultatele scontate, la finalul acestui an, adică dublarea numărului de turişti faţă de anul precedent, după o perioadă în care s-au înregistrat scăderi, de la un an la altul”, spune Asociaţia.
Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că, în primul semestru al acestui an, judeţul Tulcea a fost vizitat de 58.297 turişti, înregistraţi în structurile de cazare, faţă de 33.093 în aceeaşi perioadă a anului 2017.
„Având în vedere faptul că această creştere, cu peste 25.000 de turişti, conform datelor oficiale, este raportată la prima perioadă a anului, când gradul de ocupare este mai redus, estimăm că până la finalul anului vom avea cel puţin o dublare a numărului de turişti în Delta Dunării şi Dobrogea de nord. În lunile iulie, august septembrie şi octombrie, gradul de ocupare este aproape maxim, ceea ce înseamnă că vor fi ocupate aproape în permanenţă cele aproximativ 9.200 de locuri de cazare înregistrate în judeţul Tulcea”, a declarat Cătălin Ţibuleac, preşedintele AMDTDD.
-
În 2018, numărul de turişti care au vizitat Delta Dunării a fost aproape dublu
Statisticile Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în primul semestru al acestui an, judeţul Tulcea a fost vizitat de 58.297 turişti, înregistraţi în structurile de cazare, faţă de 33.093 în aceeaşi perioadă a anului 2017. „Având în vedere faptul că această creştere, cu peste 25.000 de turişti, conform datelor oficiale, este raportată la prima perioadă a anului, când gradul de ocupare este mai redus, estimăm că până la finalul anului vom avea cel puţin o dublare a numărului de turişti în Delta Dunării şi Dobrogea de nord. În lunile iulie, august septembrie şi octombrie, gradul de ocupare este aproape maxim, ceea ce înseamnă că vor fi ocupate aproape în permanenţă cele aproximativ 9.200 de locuri de cazare înregistrate în judeţul Tulcea. Dacă vom continua să promovăm împreună destinaţia turistică Delta Dunării şi Dobrogea de nord, vom reuşi, în foarte scurt timp, să garantăm prosperitatea acestei zone, pe care doar astfel o vom putea dezvolta, pentru a le oferi turiştilor ceea ce îşi doresc de la o vacanţă într-un astfel de loc unic în lume. Chiar dacă în Delta Dunării nu se poate face turism de masă, ci doar un turism responsabil, fără a depăşi un anumit număr de spaţii de cazare, respectiv de turişti care se pot afla simultan în Rezervaţia Biosferei, avem cele mai mari şanse de a creşte câştigurile din industria ospitalităţii în întregul judeţ, astfel încât să crească calitatea serviciilor, dar şi numărul afacerilor prospere, al locurilor de muncă, al veniturilor tulcenilor şi, în final, nivelul de trai al locuitorilor acestui judeţ. Doar prin ”unitate prin comunitate” – şi nu dezbinaţi – putem reuşi. Tocmai de aceea am şi constituit Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, în care sperăm să-i aducem pe toţi cei care îşi doresc acelaşi lucru pentru judeţul Tulcea”, a declarat Cătălin Ţibuleac, preşedintele AMDTDD.
Reprezentanţii AMDTDD spune că şi programul guvernamental prin care li s-au acordat vouchere de vacanţă celor peste 1,2 milioane de bugetari din întreaga ţară a fost o iniţiativă bună. În acest context, s-a obsetvat şi o creştere semnificativă a numărului de vizitatori români care au ales ca destinaţie de vacanţă Delta Dunării, în special în luna iunie a acestui an, când s-a înregistrat un număr de 19.542 de turişti români, faţă de numai 10.903, în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Din analiza preliminară a datelor furnizate de INS, reiese că această creştere a fost generată în special de posibilitatea de a se achita contravaloarea cazării cu voucherele de vacanţă. Având în vedere faptul că multe dintre pensiunile mici din Delta Dunării şi Dobrogea de nord nu au reuşit să intre în acest program naţional care deja a generat creşteri substanţiale în turismul românesc, AMDTDD încearcă să identifice soluţiile cele mai eficiente pentru a-i sprijini pe proprietarii de pensiuni, astfel încât aceştia să poată intra în program. Din primele rezultate ale analizei situaţiei, făcute de AMDTDD, reiese că cei mai mulţi proprietari de pensiuni cu număr mic de camere nu au fost informaţi corect şi nu au reuşit să rezolve problemele birocratice, astfel încât au nevoie de sprijin, pentru a-şi creşte cifra de afaceri în viitor.
-
Veşti proaste pentru şoferi: Rovinieta pentru pentru o categorie de autovehicule SE VA DUBLA
Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă (OG nr. 15/2002) prevede dublarea tarifelor rovinietei pentru autovehiculele care au între 3,5 tone şi 7,5 tone, până la 600 de euro cuTVA inlcus pe 12 luni, de la 320 de euro cât este în prezent.În contiuare, rovinieta pentru 90 de zile va ajunge la 171 de euro cu TVA inclus, de la 92 de euro în prezent.De asemenea, tarifele pentru rovinieta de o zi vor fi de 12 euro cu TVA inclus pentru toate vehiculele mai grele de 3,5 tone. -
Grupul Carmistin şi-a dublat profitul datorită investiţiilor
Grupul Carmistin este unul dintre cei mai mari crescători de animale din România, iar potrivit datelor interne, pe linia de business pui a înregistrat o creştere EBITDA de la 9,02 mil. lei, la jumătatea anului trecut, până la 11,20 mil. lei în primele şase luni ale anului curent, în condiţiile în care subvenţia aferentă condiţiilor de bunăstare s-a redus de la aproximativ 1,20 lei/cap în 2017, până la 0,86 lei/cap în 2018.
De asemenea, pe linia de business porc, în condiţiile reducerii drastice a subvenţiei aferente condiţiilor de bunăstare cu peste 50%, de la 28,50 euro/cap anul trecut, până la 13,809 euro/cap anul acesta, profitul operaţional al grupului Carmistin s-a majorat de la 9,45 mil. lei, până la 16,62 mil. lei, în perioada de referinţă.
Cea mai profitabilă linie de business a grupului, cu o creştere de peste 200% este linia de agricultură, mai exact cultura cerealelor şi fabricarea furajelor. La fel ca în cazul celorlalte linii de business, majorările profitului se datoarează investiţiilor, deschiderea noilor capacităţi de producţie din Râmnicu Vâlcea şi succesul de piaţă al furajelor destinate consumatorilor individuali.
Per total, Carmistin a înregistrat în prima jumătate a anului 2018 un rezultat operaţional pe toate liniile de business de peste 48 mil. lei, faţă de 24,724 mil. lei EBITDA la finalul primelor şase luni ale anului 2017.