BusinessMagazin

Tag: dosare

  • CSM: Justiţia se face prin instanţe, politicienii şi presa să nu mai comenteze excesiv dosare

    “Având în vedere temele intens mediatizate şi dezbătute public, privitoare la unele cauze penale aflate în instrumentarea parchetelor sau aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, precum şi potenţialul de direcţionare a emoţiei publice, prin instrumente media, spre zone improprii unui stat de drept şi unei democraţii corect înţelese, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii reaminteşte că, potrivit Constituţiei României, justiţia se înfăptuieşte prin instanţele judecătoreşti”, se arată într-un comunicat de presă al CSM transmis joi şi semnat de preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului, Marius Tudose şi Bogdan Gabor.

    Conducerea CSM menţionează că dreptul la liberă exprimare este un drept constituţional a cărui îngrădire, mai ales dacă este în legătură cu informaţii de interes public, nu este permisă într-un stat democratic, dar subliniază că exprimarea în presă a unor opinii, indiferent dacă sunt rezultatul propriilor analize sau sunt “dictate de conjuncturi socio-politice ori interese de grup”, nu poate ţine loc de hotărâre judecătorească şi nu are voie, potrivit Constituţiei, “”să atenteze la demnitatea şi imaginea persoanei”.

    “Comentarea excesivă, apriorică şi într-un registru speculativ – de către persoane de formaţie şi vocaţie variate, cu o cunoaştere limitată a subiectului dezbătut, dar în numele dreptului la liberă exprimare şi a interesului public – poate dăuna însuşi interesului public invocat şi societăţii ca deţinătoare a acestuia. Încrederea cetăţeanului în justiţie se construieşte iar responsabilitatea revine, în principal, statului prin instanţele judecătoreşti constituite potrivit legii. Substituirea acestora de către instituţiile mass-media poate crea aparenţa de răspuns la nevoia de dreptatea socială, ca aşteptare individuală şi colectivă, însă riscă să fie un răspuns emoţional, volatil, păgubos pe termen lung şi cu potenţial de perturbare a condiţiilor obiective necesare înfăptuirii actului de justiţie de către cei ţinuţi prin lege la aceasta”, se mai arată în comunicatul citat.

    Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii îşi exprimă încrederea că, atât instituţiile media, cât mai ales formatorii de opinie, vectorii de imagine, politicienii şi diverşii specialişti în variate domenii “pot da măsura maturităţii, răspunderii şi rolului lor social prin înţelegerea autentică a interesului public în ceea ce priveşte înfăptuirea justiţiei în România”.

  • DNA: Ofiţerul BCCO Saghel dădea informaţii despre dosare patronului Petrolul Ploieşti, Daniel Capră

    Potrivit referatului cu propunere de arestare preventivă întocmit de DNA Ploieşti în dosarul în care sunt cercetaţi şeful DGA Prahova, Constantin Ispas, ofiţerul BCCO Ploieşti Emanuel Saghel şi adjunctul şefului Poliţiei Judeţene Prahova, Adrian Rădulescu, Saghel, care conduce Serviciul de combatere a finanţării terorismului şi spălării banilor din BCCO Ploieşti, primea bilete la meciurile echipei de fotbal Petrolul Ploieşti şi îi furniza patronului clubului ploieştean, Daniel Capră, informaţii despre dosarele în care acesta este cercetat de DIICOT.

    Astfel, conform documentului citat, în primăvara anului 2014, Emanuel Saghel l-a contactat pe Daniel Capră şi i-a spus că ştie despre controlul fiscal făcut de către Direcţia Antifraudă Fiscală Alexandria la clubul sportiv Petrolul, asigurându-l că actul de control fiscal va fi urmat de un dosar penal, “în legătură cu care se va implica personal, atât pentru a fi preluat de o unitate de parchet din Ploieşti, cât şi pentru a-l soluţiona în mod favorabil”.

    Conform procurorilor DNA, despre discuţiile dintre patronul de la Petrolul şi ofiţerul BCCO Ploieşti, dar şi despre asigurările verbale date de Saghel cu privire la soluţionarea favorabilă a dosarului întocmit pe numele lui Daniel Capră şi al clubului patronat de acesta, F.C. Petrolul Ploieşti SA, are cunoştinţă şi Alexandru Crângu, director executiv al clubului sportiv menţionat şi prieten al celor doi.

    “Urmare a acestor promisiuni, Saghel Emanuel a pretins şi primit pentru fiecare partidă-meci de fotbal disputată de către F.C. Petrolul Ploieşti, pe teren propriu, bilete de acces – între 5 şi 30 de bilete, având valoare nominală aferente tribunelor 0, I şi II, cuprinsă între 20-50 lei, media valorică pentru meci jucat fiind de 300-800 lei. Aceste bilete erau pretinse şi primite la sediul clubului de fotbal, cel ce se ocupa de procurarea şi înmânarea acestora fiind Crângu Alexandru”, se arată în referatul cu propunere de arestare preventivă.

    Procurorii susţin, de asemenea, că, pe lângă biletele de acces la meciurile de fotbal, Emanuel Saghel “a beneficiat şi de alte foloase, constând în consumaţii de băuturi alcoolice şi alimente, servite la una din lojele stadionului, consumaţii oferite de către S.C. Rodis S.R.L., al cărei administrator era Crângu Alexandru, facturate către S.C. FC Petrolul Ploieşti S.A. şi achitate integral de Capră Daniel în contul societăţii, la aceste consumaţii participând, printre alte persoane şi Rădulescu Adrian – adjunct al I.J.P. Prahova şi Dosaru Viorel – şeful I.J.P. Prahova. Aceste consumaţii se ridicau la valoarea de 500-1.500 lei, pentru fiecare meci desfăşurat”.

    Un martor cu identitate protejată din dosar susţine, de asemenea, că, în octombrie 2014, Emanuel Saghel s-a întâlnit cu Daniel Capră la un restaurant din Ploieşti despre care se ştie că aparţine directorului executiv al FC Petrolul Ploieşti, Alexandru Crângu, şi că acolo ofiţerul BCCO Ploieşti l-a anunţat pe Capră “că nu poate să-l ajute în rezolvarea favorabilă a dosarului său penal, informându-l că telefoanele sale sunt interceptate de organele de poliţie şi sfătuindu-l în acelaşi timp să nu îşi schimbe numerele de telefon, dar să aibă grijă despre ce discută la telefon şi cu cine discută, angajându-se totodată că îl va anunţa din timp despre data efectuării percheziţiilor domiciliare ce vor fi solicitate în cauză”.

    Acelaşi martor susţine că Saghel îi trimitea mesaje lui Daniel Capră şi prin intermediul lui Alexandru Crângu, precizează referatul DNA.

    Şeful Direcţiei Generale Anticorupţie Prahova, Constantin Ispas, adjunctul şefului Poliţiei Judeţene Prahova, Adrian Rădulescu, şi Emanuel Saghel, care conduce Serviciul de combatere a finanţării terorismului şi spălării banilor din BCCO Ploieşti, au fost reţinuţi luni seară de procurorii DNA Ploieşti.

    Ulterior, comisarul şef Constantin Ispas, reţinut pentru trafic de influenţă, efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, luare de mită, folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, spălare a banilor şi cercetare abuzivă, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, printr-o decizie a Tribunalului Prahova.

    Emanuel Saghel, care fusese reţinut pentru şantaj, trafic de influenţă, folosire, în orice mod, direct sau indirect de informaţii care nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi luare de mită, a fost pus sub control judiciar, în urma deciziei instnaţei.

    Decizia Tribunalului Prahova privind măsurile preventive faţă de cei doi poate fi contestată la Curtea de Apel Ploieşti.

    Pe de altă parte, procurorii anticorupţie din cadrul Serviciului Teritorial Ploieşti al DNA l-au pus sub control judiciar pe comisarul şef Adrian Rădulescu.

     

  • Reportaj: Adevărul despre criza grecească

    „Vrem informaţii despre turism, bugete, fabrici de ulei de măsline sau despre fabricile de marmură de pe insulă” – am spus noi, reprezentanţii mai multor publicaţii economice din România, veniţi să ia pulsul crizei de pe insulă.

    De profesie dentist, dar scriitor din pasiune, cu mai multe cărţi publicate, primarul ne-a întâmpinat cu recomandări de vizitare a zonelor încărcate cu istorie şi, pentru că auzise că ne interesa economia, ne-a recomandat să mergem la muzeu, unde găseam una dintre cele mai vechi legi ale comerţului cu vin. Am apreciat ospitalitatea grecească, dar cine scrie legile economice actuale? Întrebare fără răspuns.

    VORBIM ÎN SCHIMB DESPRE TURISM. „DEPINDE… DE ŢĂRILE DIN CARE VIN TURIŞTII, TURISMUL CARE SE FACE AICI ESTE PENTRU TOATE NIVELURILE SOCIALE, PENTRU TOATE GUSTURILE”, ne-a răspuns primarul la încercarea de a afla cât câştigă insula din turism. L-am întrebat apoi cât câştigă din industria cu marmură, prin cele 13 fabrici de pe insulă. Faţa i s-a luminat şi ne spune că intrarea de la Mecca este făcută cu marmură din Thassos. Dar producţia, evident, depinde de comenzi. Care depind de exporturi.

    Pentru care nu avea o valoare exactă. Să trecem la lucruri mai simple, ne-am spus. Care este producţia anuală de ulei de măsline? „Depinde de soare, de vânt…„, replică primarul, iar când l‑am întrebat numărul exact al fabricilor, a început să le numere pe degete. A ajuns la opt, dar a fost totuşi contrazis de consilierul Dimitris, prezent şi el la discuţie şi care părea să fie mai la curent cu ce se întâmplă pe insulă, poate datorită tavernei pe care o deţine, în paralel cu munca de funcţionar public. Dimitris cultivă legume, creşte măslini şi cunoaşte numărul exact al copacilor de pe insulă, 1.300.000, dar şi situaţia afacerilor din zonă.

    La taverna lui, spre exemplu, nu se vând sucuri naturale, o altă terasă din zonă având ca obiectiv această afacere. Ce taxe plătesc el şi ceilalţi proprietari de afaceri de pe insulă? „Depinde de zonele în care sunt amplasate.„ Nu există date concrete nici despre numărul de români care lucrează pe insulă, pentru că majoritatea nu au declarat oficial acest lucru. În schimb, primarul ştia exemplul unui grec care a cunoscut o româncă la Constanţa şi a adus-o aici. O decizie bună, dacă ţinem cont că rata şomajului pe insulă, potrivit lui, este zero: „Toată lumea lucrează aici. Ei bine, nu chiar tot anul…”.

    Discuţia a culminat cu întrebarea: „Cât de mare este evaziunea fiscală în Thassos şi ce faceţi pentru a o reduce?” – întrebare ignorată cu desăvârşire. „Depinde„ este cuvântul care s-a tot repetat în discursul primarului, care părea să nu i se mai fi pus astfel de întrebări vreodată, deşi, potrivit lui, doar în Thassos există patru publicaţii locale.

    După aproape o oră, aveam o singură informaţie demnă de newsworthiness, o investiţie prin fonduri europene de 50 de milioane de euro, pentru alimentarea cu apă a oraşului şi pentru probleme de protejare a mediului. Aflasem şi că la festivalul de teatru din luna octombrie se va pune în scenă piesa de teatru scrisă chiar de primar, cu un titlu mai mult decât sugestiv pentru starea actuală a ţării: „Colecţionarul de somn”.

  • Kovesi: Nu am discutat nici cu fostul, nici cu actualul preşedinte şi nici cu premierul despre dosare

    “Pot să vă spun doar că după încheierea mandatului domnului preşedinte Băsescu nu am discutat cu acesta. Nu am discutat despre dosarele penale nici cu fostul preşedinte, nici cu actualul preşedinte. (…) Nu discut cu actualul preşedinte despre dosare nici la modul general. Am avut o discuţie înainte de începerea prezentării raportului de activitate (pentru anul 2014 – n.r.), cu privire la datele statistice, cu privire la rezulttate obţinute de DNA. Nu am avut discuţii punctuale pe anumite dosare, ci au fost discuţii de principiu care vizează instituţia, a nevoii de resurse umane, nevoia de a modifica anumte legi, chestiuni pe care le discutăm cu ministrul de Justiţie şi cu ministrul de interne, care cred că sunt importante între conducătorii a două instituţii importante în stat”, a spus Kovesi, duminică, la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată de PRO TV.

    Procurorul şef al DNA a punctat că nu a discutat niciodată despre dosare penale cu premierul Victor Ponta.

    “Singurele discuţii pe care le-am avut cu premierul au fost doar cele privind invitaţia care i-a fost adresată dumnealui, de a participa la raportul anual de activitate. În cursul anului trecut am avut o discuţie despre suplimentarea schemei de personal”, a adăugat Kovesi.

     

  • Kovesi: La DNA nu există niciun dosar penal bazat doar pe un denunţ. Avem întotdeauna şi alte probe

    “De când conduc DNA nu există niciun dosar care să-şi fundamenteze acuzarea doar pe un denunţ. Niciodată un procuror din DNA nu-şi va întemeia o acuzaţie pe un simplu denunţ. Întotdeauna denunţul trebuie coroborat cu altă declaraţie, la fel cum se face şi în cazul recunoaşterii pe care unii suspecţii din dosarele noastre o fac. Niciodată o declaraţie pe care un suspect o face nu constituie ea însăşi o probă, întotdeauna o coroborăm cu alte probe“, a spus Laura Codruţa Kovesi.

    Procurorul şef al DNA a adăugat că, uneori, actul din justiţie este obstrucţionat prin apariţia în spaţiul public a unor informaţii din dosare aflate în curs de anchetare.

    “Pot să vă spun că sunt dosare din care s-au dat copii avocaţilor şi persoanelor participante la proces şi un număr de 15 sau 20 de copii care circulă pe piaţă, iar toată lumea poate citi. Acest lucru ne încurcă în activitatea noastră”, a subliniat Kovesi.

    Afirmaţiile procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost făcut în contextul în care fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, deputatul PMP Elena Udrea, arestată în dosarul “Gala Bute” şi pusă sub acuzare şi în dosarul “Microsoft”, a afirmat de mai multe ori că anchele DNA în care este implicată se bazează strict pe denunţurile anumitor persoane.

    Udrea a postat, de mai multe ori mesaje pe Facebook, prin intermediul echipei sale de comunicare, despre anchetele procurorilor şi denunţurile inculpaţilor.

    Într-un mesaj postat sâmbătă pe Facebook, intitulat “Denunţătorii buni şi denunţătorii răi”, Elena Udrea a arătat că, după ce DNA şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au opus punerii sale în libertate, se poate spune că principala vinovăţie a lui Dorin Cocoş este că a fost căsătorit cu ea.

    Elena Udrea arată că Dorin Cocoş şi-a recunoscut faptele de care a fost acuzat de anchetatori după o bună perioadă în care s-a aflat în arestul Poliţiei Capitalei. “A spus sumele de bani pe care le-a luat, dar şi felul în care s-au împărţit apoi către alţi «beneficiari». Cu toate acestea, DNA şi, apoi, instanţa au considerat că faptele sunt «prea grave», iar sumele invocate sunt «prea mari» pentru ca Dorin şi Alin Cocoş să poată fi puşi sub control judiciar sau în arest la domiciliu. Cu alte cuvinte, cei doi au fost priviţi ca denunţătorii răi”, afirma Udrea.

    Ea a mai arătat că Stelian Gheorghe (cel care a fost beneficiarul direct al unei supraevaluări de 61 de milioane de euro) şi Sergiu Diacomatu (cel care a primit 7,5 milioane de euro mită pentru acţiunile din comisia ANRP) au avut câştiguri financiare mult mai mari, dar nici DNA şi nici instanţele nu consideră că este nevoie de o măsură privativă de libertate. “Cu alte cuvinte, ei sunt denunţătorii buni”, adauga Udrea.

    Ea mai afirma că “această stare de fapt – în care oameni acuzaţi de fapte similare au parte de pedepse diametral opuse, deşi acţionează în acelaşi sens – dă măsura caracterului puternic arbitrar sau discreţionar al felului în care se încearcă înfăptuirea anchetelor penale în aceste cazuri”.

    “După ce DNA şi ICCJ s-au opus punerii în libertate, se poate spune că, într-adevăr, principala vinovăţie a lui Dorin Cocoş este că «a fost căsătorit cu Elena Udrea». Sentimentul este că fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului este ţinta şi că toţi oamenii apropiaţi de aceasta trebuie să fie condamnaţi la purgatoriu. De altfel, asta se vede şi în dosarul Gala Bute – toţi cei care au declarat împotriva Elenei Udrea sunt liberi, iar cei care au spus că nu au ce declara sunt în arest”, mai scria Udrea pe Facebook, prin intermediul echipei sale de comunicare.

    Anterior, Elena Udrea a transmis pe Facebook, prin echipa de comunicare, că denunţurile împotriva sa în dosarul “Gala Bute” au fost făcute după ce Ana Maria Topoliceanu şi Gheorghe Nastasia au fost puşi sub acuzare.

    “Circuitul denunţurilor: • Adrian Gărdean depune denunţ împotriva lui Ştefan Lungu şi a lui Gheorghe Nastasia. • După ce a fost acuzat, Lungu o denunţă pe Ana Maria Topoliceanu şi îl pomeneşte şi pe Tudor Breazu. • Acuzată de Lungu, Ana Maria Topoliceanu face denunţ împotriva Elenei Udrea şi îl presează pe Tudor Breazu să declare, la rândul său, împotriva lui Udrea. • Breazu neagă afirmaţiile lui Topoliceanu şi demonstrează cu probe presiunile la care a fost supus. • După denunţul lui Gărdean, Nastasia neagă, iniţial, acuzaţiile, pentru ca, apoi, să depună un denunţ împotriva Elenei Udrea. Concluzie: denunţurile împotriva lui Udrea au venit abia după ce Topoliceanu şi Nastasia au fost puşi sub acuzare. În realitate, odată prinşi, aceştia au vrut, în mod fraudulos, să plaseze vina mai departe”, se arată în postarea de pe contul de Facebook al Elenei Udrea.

    Elena Udrea este în arest din 25 februarie, în dosarul “Gala Bute”, în care este acuzată de luare de mită şi abuz în serviciu.

    Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului a mai stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”. În 17 februarie, Elena Udrea a fost scoasă din arest şi plasată în arest la domiciliu, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP.

    Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul “Microsoft”, cât şi în dosarul “Gala Bute”. Ulterior, în 23 februarie, Camera Deputaţilor a avizat noi cereri ale procurorilor de urmărire penală şi arestare preventivă a deputatului PMP, în dosarul “Gala Bute”.

    În acelaşi dosar sunt arestaţi preventiv fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă, şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

    De asemenea, potrivit unor documente ale DNA obţinute de MEDIAFAX, Ana Maria Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, este urmărită penal pentru luare de mită, în dosarul “Gala Bute”.

  • Producţie record la DNA. 86 de procurori şi 9.100 de dosare

    Kovesi a subliniat că în 2014 a fost înregistrat cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi: DNA a cerut Parlamentului încuviinţarea arestării a nouă parlamentari şi a 12 actuali şi foşti miniştri.

    În total, anul trecut au fost 317 rechizitorii întocmite de procurorii anticorupţie, iar peste 1.100 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, majoritatea infracţiunilor investigate fiind reprezentată de fraude privind procedurile de achiziţii publice, cu peste 700 de cauze.

    Kovesi a criticat din nou prestaţia Finanţelor la capitolul recuperării prejudiciilor identificate de DNA (peste 310 mil. euro în 2014, de peste 3 ori mai mult decât în 2013), critică reluată şi de preşedintele Klaus Iohannis, prezent la bilanţul DNA, care a calificat drept inacceptabil faptul că Finanţele nu au recuperat decât cca 10% din prejudicii. Iohannis a replicat şi propunerii lui Kövesi privind o suplimentare a personalului DNA cu încă 50 de procurori, spunând că ”o analiză serioasă ar putea conduce la sporirea resurselor pentru DNA, fie că vorbim de spaţii de lucru, resurse umane sau buget, pentru că ar fi o investiţie în viitorul naţiunii noastre„.

  • Niţu: Am solicitat o situaţie privind dosarele lui Băsescu, de la Parchetul General, DNA şi DIICOT

    “Ieri (miercuri, n.r.), am dispus să se întocmească o astfel de situaţie şi am solicitat Secţiei de urmărire penală, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată să ne comunice o situaţie a tuturor dosarelor”, a spus Tiberiu Niţu, întrebat despre dosarele pe care le-ar avea fostul preşedinte Traian Băsescu şi în care ar putea fi reluată urmărirea penală, în condiţiile în care imunitatea de care acesta a beneficiar a încetat în 22 decembrie, când şi-a încheiat mandatul.

    La sfârşitul anului trecut, dosarul în care senatorul Gabriela Firea îl acuză pe fostul preşedinte Traian Băsescu de şantaj a fost redeschis de procurorii Parchetului instanţei supreme, întrucât fostul şef al statului nu mai beneficiază de imunitate.

    Surse din Ministerul Public declarau, pentru MEDIAFAX, că cercetările sunt efectuate cu privire la faptele de care este acuzat fostul preşedinte, anchetatorii urmând să stabilească dacă urmărirea penală se va extinde şi cu privire la persoană.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 18 aprilie 2014, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.

    Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este “o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este “o şantajistă de profesie”.

    Traian Băsescu a declarat că atât el, cât şi fiica sa Ioana Băsescu stau la dispoziţia Parchetului privind terenul din comuna Nana şi că senatorul PSD Gabriela Firea “mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului”.

    “Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa de ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar, că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu este atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele“, a spus Băsescu.

    Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj. În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva lui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie la Parchetul instanţei supreme.

    În noiembrie 2014, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, declara, că o posibilă redeschidere a dosarului “Flota” “va fi avută în vedere”, precizând că vor fi numeroase persoane care vor face “fel şi fel de solicitări”. Şeful Ministerului Public adăuga că aceste analize vor fi făcute în baza probelor şi pe baza dispoziţiilor Codului de procedură penală.

    Dosarul “Flota” a avut ca obiect stabilirea modului în care flota românească a pierdut o serie de nave maritime-mineraliere de mare capacitate, prin infracţiuni săvârşite de cei care ar fi iniţiat şi derulat fraudulos asocierea CNM Petromin SA Constanţa cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo din Norvegia, în perioada aprilie 1991 – august 2000.

    Traian Băsescu a fost implicat în dosar ca ministru al Transporturilor. O expertiză publicată în timpul primului mandat de preşedinte al lui Băsescu a arătat că nu s-a înregistrat niciun prejudiciu pentru partea română, fapt folosit de şeful statului în declaraţii publice pentru a-i sancţiona pe cei care l-au învinovăţit, de-a lungul timpului, de vânzarea Flotei.

    Preşedintele Traian Băsescu spunea, în iunie 2012, că, din câte ştie, nu are niciun dosar penal, dosarele “Casa din Mihăileanu” şi “Flota” fiind închise, el apreciind că atacurile pe această temă reprezintă minciuni ale “puşcăriabililor”.

    Băsescu arăta atunci că dosarul “Flota” a fost închis”. “Povestea cu Flota o ştiţi. Au fost 111 sau 109 inculpaţi. A existat un procuror al Departamentului Naţional Anticorupţie, Amăriei, care a refuzat să semneze rechizitoriul. Dosarul este închis, oamenii sunt nevinovaţi”, a spus Băsescu.

    Premierul Victor Ponta declara, în noiembrie 2013, că preşedintele Traian Băsescu nu va mai fi nimic după 2014, poate doar “vreun inculpat” dacă va fi cazul, deoarece îi va expira imunitatea care l-a “salvat” până acum de un dosar în cazul casei din Mihăileanu şi al Flotei şi de care poate ar avea nevoie şi pentru terenul din Călăraşi. El a precizat însă că nu se referă la nimic concret, că vorbeşte în principiu, la genul “dacă ar fi cazul”, şi că aceasta este treaba justiţiei, nu a lui.

  • Kovesi: Numărul sesizărilor primite de la cetăţeni, în creştere cu 63 la sută faţă de anii anteriori

    “Până în acest moment al anului 2014, am primit 1.684 de sesizări de la persoane fizice şi juridice private, faţă de 1.032 primite în anul 2010. (…) În primele 10 luni din acest an am înregistrat peste 4.500 de dosare. Aproximativ 42% din dosare au fost constituite ca urmare a sesizărilor sau denunţurilor de la persoane fizice sau juridice private, iar peste 41% din cazuri au fost constituite ca urmare a sesizărilor unor instituţii publice, altele decât serviciile de informaţii”, a spus procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la conferinţa de prezentare a rezultatelor Indexului Sustenabilităţii DNA.

    Procurorul şef al DNA a adăugat că, spre deosebire de anii anteriori, activitatea structurii din Ministerul Public se bazează mai mult pe denunţuri şi sesizări de la cetăţeni şi mai puţin pe sesizările de la alte instituţii sau pe cele din oficiu.

    “Deşi există o percepţie referitoare la creşterea implicării SRI în activitatea DNA, am constatat că, în acest an, doar 17% din dosarele înregistrate au avut la bază o sesizare din oficiu pe baza informaţiilor din mass-media, a anchetelor jurnalistice sau primite de la serviciile de informaţii, spre deosebire de anul 2010, când 19% din dosare au avut la bază această modalitate de sesizare”, a adăugat Codruţa Kovesi.

    Declaraţiile procurorului şef al DNA au fost făcute în contextul prezentării raportului unui proiect pilot care se referă la activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Acest raport a fost realizat cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer şi Ambasadei Marii Britanii în România.

    Iniţiatorii proiectului pilot încearcă să realizeze o metodologie de monitorizare pentru domeniul justiţiei şi anticorupţiei.

  • Friguri de toamnă: cum arată bilanţul campaniei pentru prezidenţiale (GALERIE FOTO)

    La fel de slabe au fost şi încercările echipelor de campanie de a copia stilul american, cu dezvăluiri pretins incendiare despre viaţa personală a candidaţilor, ori încercările clasic româneşti, bine exersate în toate campaniile, de înfricoşare, demonizare şi culpabilizare a electoratului care ar îndrăzni să voteze “iresponsabil” cu anumiţi candidaţi, acuzaţi că vor distruge ţara dacă ar ajunge la Cotroceni.

    În acest context, prim-planul campaniei a fost ocupat natural de acţiunile justiţiei, cu explozia fără precedent de dosare de la DNA, declanşate sau anunţate, care au afectat, într-un fel sau altul, politicieni de toate culorile implicaţi în campanie (Microsoft, Lukoil, Retrocedările ilegale de păduri, Trafic de influenţă pentru amnistie şi graţiere, Referendumul din 2012, Bercea Mondial, EADS, Loteria) şi cu amânarea repetată la CCR şi la ICCJ a deznodământului privind recursul ANI în dosarul incompatibilităţii lui Klaus Iohannis. Ca atare, echipele de campanie au încercat să speculeze în favoarea propriului candidat aceste acţiuni ale justiţiei, într-un efort de a convinge electoratul, după caz, ba că “se urmăreşte” scoaterea incorectă din joc a candidatului (de către adversarii politici, serviciile secrete, SUA, UE etc), ba că justiţia, serviciile, SUA şi UE îl sprijină pe respectivul candidat, inclusiv prin eliminarea adversarilor săi corupţi, pentru că numai el e de partea binelui şi a dreptăţii.

    Pentru electoratele deja ferm decise, exploatarea propagandistică a acţiunilor justiţiei n-a schimbat oricum mare lucru în intenţiile de vot; pentru cei mai puţin decişi, nu atât vânzoleala dosarelor, cât mai ales zvonistica şi scenarita aferente au putut genera însă fie un efect de demobilizare, fie de îndreptare către candidaţi din eşalonul al doilea, mereu gata să funcţioneze ca destinatari ai votului de protest.

    Ultimele sondaje de opinie făcute publice de institutele de sondare îi plasează pe Victor Ponta şi Klaus Iohannis pe primele locuri în intenţia de vot pentru turul I. Diferă însă atât procentele atribuite celor doi candidaţi, cât şi rezultatele privind ocupanţii locurilor 3-4: sondaj Sociopol – Ponta 41%, Iohannis 28%, Tăriceanu 7%, Udrea 6%; sondaj CSCI – Ponta 40%, Iohannis 29%, Tăriceanu 8%, Udrea 6%; sondaj IRES – Ponta 41%, Iohannis 30%, Udrea 7%, Macovei 6%; sondaj INSCOP – Ponta 40,6%, Iohannis 30,1%, Udrea 6,7%, Tăriceanu 6,2%; sondaj CCSCC – Ponta 36%, Iohannis 30%, Macovei 7%, Tăriceanu 6%. Pentru turul al doilea, toate casele de sondaje, cu excepţia ultimei, care indică egalitate între Ponta şi Iohannis, prezic victoria lui Ponta, la o diferenţă estimată de 7% (INSCOP) sau 10% (Sociopol, CSCI) faţă de Iohannis.

  • ANALIZĂ: Dan Voiculescu, implicat în alte şase dosare aflate pe rolul instanţelor şi în unul la DNA

    Unul dintre dosarele aflate pe masa judecătorilor este cel în care Voiculescu, alături de fiica sa Camelia şi de şeful posturilor Antena, Sorin Alexandrescu, este judecat în legătură cu şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.

    Deocamdată, nu a fost stabilită data la care va începe efectiv judecarea cazului. Conform noului Cod de procedură penală, dosarul a fost mai întâi trimis unui judecător de Cameră preliminară, care a stabilit, în 23 aprilie, că probele au fost administrate corect, iar urmărirea penală a fost legală, motiv pentru care a declarat dosarul în stare de judecată. Măsura a fost însă contestată de avocaţii celor implicaţi în proces, la instanţa supremă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a dat, până acum, un verdict în acest sens, însă, dacă va menţine decizia dată de Curtea de Apel Bucureşti, dosarul va fi repartizat unui complet penal, care va fi însărcinat cu soluţionarea procesului. În caz contrar, dosarul lui Voiculescu va fi trimis înapoi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru refacerea rechizitoriului.

    În acest dosar, fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, şi fiica sa Camelia au fost trimişi în judecată, la 1 octombrie 2013, alături de directorul general al SC Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu, şi de fostul şef Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) Şerban Pop, în dosarul privind şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei. Potrivit DNA, Sorin Alexandrescu a fost deferit justiţiei pentru şantaj, în timp ce Dan Voiculescu şi fiica sa, pentru complicitate la această infracţiune. Şerban Pop, preşedinte al ANAF la data faptelor, avocat suspendat, este acuzat de folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Potrivit rechizitoriului, în perioada 16 aprilie – 21 mai 2013, în calitate de director general al SC Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu a exercitat, în mod repetat şi gradual, acte de constrângere asupra lui Bendei, ameninţându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupţie, astfel încât să îl determine să semneze nişte contracte cu firma pe care o administra Alexandrescu. Procurorii susţin că Voiculescu era la curent cu activităţile lui Alexandrescu şi chiar l-a sprijinit.

     

    Un proces cu şeful statului, un altul cu o verişoară şi trei cu jurnalişti

    Tot la Curtea de Apel Bucureşti urmează să se judece procesul pe care Dan Voiculescu îl are cu preşedintele Traian Băsescu. Acesta din urmă a câştigat în 2 mai, la Tribunalul Bucureşti, procesul în care Dan Voiculescu l-a dat în judecată pentru declaraţia făcută de şeful statului în iulie 2012, în plenul Parlamentului.

    În 5 iulie 2012, preşedintele Traian Băsescu declara, în plenul Parlamentului, că “unul din liderii spirituali ai liderilor USL, domnul Voiculescu” a afimat că trebuie controlată justiţia, şeful statului precizând că Parlamentul nu va putea întoarce instituţiile la modul de supunere din 2000-2004.

    În urma acestei afirmaţii, Dan Voiculescu a anunţat în aceeaşi zi că îl dă în judecată pe Băsescu pentru afirmaţii defăimătoare, precizând că nu îi va solicita acestuia daune materiale, ci doar să admită faptul că a minţit.

    Cel de-al treilea dosar aflat la Curtea de Apel Bucureşti care îl are în prim-plan pe Dan Voiculescu este cel în care acesta a dat-o în judecată pe verişoara sa din străinătate Paraschiva Silaghi, pentru că l-a acuzat că a oferit fostei Securităţi informaţii despre ea.

    În primă instanţă, Dan Voiculescu a pierdut şi acest proces, întrucât Tribunalul Bucureşti i-a respins cererea ca Silaghi să-i plătească peste 130.000 de euro drept daune morale generate de schimbarea unei declaraţii pe care aceasta o făcuse la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Voiculescu a introdus acţiunea împotriva verişoarei sale în iulie 2012. El spunea, în legătură cu solicitarea Paraschivei Silaghi de a-şi schimba declaraţiile iniţiale în procesul cu CNSAS, că, înaintea modificării acestora, verişoara îi solicitase, cu împrumut, 40.000 de euro, sumă pe care el a refuzat să i-o dea.

    Paraschiva Silaghi declara, pentru MEDIAFAX, că şi-a schimbat declaraţia faţă de Dan Voiculescu pentru că atunci când a dat prima declaraţie “nu a avut în faţă actele de la CNSAS”. În 10 martie 2011, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis irevocabil că Dan Voiculescu a fost colaborator al Securităţii, cu numele conspirativ “Felix”.

    Celelalte trei dosare ajunse în instanţă sunt pe rolul Tribunalului Bucureşti, toate fiind deschise urmare a unor reclamaţii ale omului de afaceri împotriva mai multor jurnalişti sau publicaţii.

    Într-unul dintre aceste dosare, Dan Voiculescu l-a dat în judecată pe Robert Turcescu, moderator al unei emisiunii difuzate de B1 TV, după ce jurnalistul a făcut mai multe dezvăluiri despre fondatorul PC.

    Voiculescu se judecă, într-un alt proces, cu jurnaliştii de la Evenimentul Zilei, care au scris mai multe materiale despre acesta. Fondatorul Grupului de firme Grivco s-a simţit lezat de aceste articole, motiv pentru care i-a chemat în faţa instanţei pe Dan Andronic, Ionel Stoica, Marian Păvălaşc, Cătălin Antohe, Iulian Virgil Munteanu, dar şi Editura Evenimentul şi Capital.

    Un alt caz care îl aduce pe Dan Voiculescu în faţa instanţei se referă la dosarul în care omul de afaceri i-a dat în judecată pe jurnaliştii de la Deutsche Welle, pe motiv că aceştia că au scris un articol “urât şi murdar” despre el.

    “Deocamdată, s-a semnat un proces împotriva lui Deutsche Welle, o instituţie serioasă de felul ei. Dar există un om acolo, Petre Iancu, care are un director, care probabil vor trebui să plătească 400.000 de euro. O parte din aceşti bani, dacă nu chiar toţi, vor fi direcţionaţi către Academia Media, pentru tinerii care vor să intre în media. Vor fi burse gratuite”, spunea Voiculescu, la jumătatea lunii iulie.

     

    DNA susţine că Voiculescu a şantajat prin trustul Intact

    În afara dosarelor aflate la instanţă, Dan Voiculescu este vizat de o anchetă a procurorilor anticorupţie. Aceştia susţin că omul de afaceri “a ameninţat, direct sau prin intermediari, oameni de afaceri şi administratori a trei companii că, în situaţia în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă (Intact – n.r.) pe care, în fapt, îl conduce, va declanşa o agresivă campanie de discreditare”.

    Sub această ameninţare, susţin anchetatorii, unul dintre oamenii de afaceri, denunţător în cauză, i-a achitat lui Dan Voiculescu suma totală de 900.000 de euro, sub forma a cinci contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparţinând acestuia. Procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Voiculescu, pentru “şantaj prin constrângere în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial (şapte acte materiale)”.

    Nicolae Palfi, Octavian Creţu, acţionari la Romaqua, şi Nelu Iordache ar fi – potrivit unor surse judiciare – oamenii de afaceri şantajaţi de Dan Voiculescu, prin ameninţări cu campanii de discreditare în presă dacă nu încheie contracte de publicitate cu trustul media controlat de el.

    Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv, în 8 august, la 10 ani de închisoare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), potrivit deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti.

    Alături de Voiculescu, în dosarul ICA au fost condamnaţi Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, la opt ani de închisoare, Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, şi Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS, la câte şase ani de închisoare.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare, Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    În acest dosar, prejudiul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro, instanţa dispunând confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco.