Tag: dosare

  • Asigurătorii au avizat 88.174 de dosare de daună RCA în T2/2019, minus 6% faţă de T1/2019. Euroins, City Insurance şi Omniasig au bifat aproape 75% din totalul pieţei

    Societăţile de asigurare au avizat 88.174 de dosare de daună în baza poliţelor de asigurare de răspundere civilă obligatorie (RCA) în perioada aprilie-iunie 2019, cu 6,15% mai puţine faţă de primul trimestru din 2019, potrivit datelor transmise de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    În perioada analizată, cele mai multe dosare de daună au fost avizate la Euroins (30.472 dosare) şi la City Insurance (28.013 dosare). De altfel, cele două societăţi, alături de Omniasig, au cumulat aproape 75% din numărul total al dosarelor de daună RCA avizate în trimestrul al doilea din 2019.

    Astfel, Euroins a înregistrat un procent de 34,56% din totalul pieţei, City Insurance, 31,77% şi Omniasig VIG, 8,39%. Celelalte societăţi de asigurare au înregistrat procente sub 6%, fiecare din numărul total al dosarelor RCA avizate în această perioadă.

    Datele ASF mai arată că şase societăţi de asigurare au înregistrat o scădere a numărului dosarelor de daună avizate în T2/2019, faţă de perioada ianuarie-martie 2019, respectiv Asirom VIG (-34,56%), Allianz-Ţiriac S.A. (-7,45%), Omniasig VIG S.A. (-6,34%), Euroins S.A. (-4,83%), City Insurance S.A. (-4,57%) şi Uniqa Asigurări S.A. (-0,81%).

    În acelaşi timp, trei societăţi de asigurare au înregistrat o creştere a numărului dosarelor de daună avizate în intervalul aprilie-iunie 2019, în comparaţie cu T1/2019. Cea mai mare creştere procentuală a fost înregistrată de Grawe România S.A. (30,48%), urmată de Generali România S.A. (3,61%) şi de Groupama S.A. (0,40%).

    Din punct de vedere al obiectului pretenţiilor de despăgubire formulate în cele 88.174 dosare de daună, un număr de 76.831 dosare (87,14%) au fost avizate pentru pagube materiale, 3.225 dosare (3,66%) pentru vătămări corporale/decese, iar 8.118 dosare (9,20%) reprezintă dosare de regres.

    Din modul de soluţionare a dosarelor de daună, la data transmiterii raportărilor către ASF, rezultă că 51,75% din total piaţă RCA (45.632 dosare) sunt dosare plătite de către asigurători până la data raportărilor; 47,41% din total piaţă RCA (41.807 dosare) sunt dosare nefinalizate la data raportărilor. Iar 0,84% din total piaţă RCA (735 dosare) sunt dosare respinse de la plată de către asigurători.

    În T2/2019, au fost achitate valori de despăgubire în sumă totală de 228.662.139 lei, din care 190.152.075 lei (83,16% din total) pentru pagube materiale, 10.940.025 lei (4,78% din total) pentru vătămări corporale şi deces şi 27.570.039 (12,06% din total) pentru dosare de regres.
     

  • Lia Olguţa Vasilescu, către liberalul care a propus decontarea ratelor la locuinţe ale magistraţilor: Câte dosare ai?

    „Câte dosare ai, domnule senator PNL, ca să îţi pui semnătura pe o asemenea lege? Cam cât de rau au reuşit să te sperie?”, a scris Lia Olguţa Vasilescu, duminică, pe Facebook.

    Reacţia vine în contextul în care liberalul Marcel Vela a depus, la Senat, un proiect care prevede decontarea sumei alocate judecătorilor, procurorurilor şi personalului asimiliat, nu doar a chiriei, ci şi a ratei plătite pentru achiziţionarea unei locuinţe, în cazul în care aceştia nu primesc locuinţe de serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lia Olguţa Vasilescu, către liberalul care a propus decontarea ratelor la locuinţe ale magistraţilor: Câte dosare ai?

    „Câte dosare ai, domnule senator PNL, ca să îţi pui semnătura pe o asemenea lege? Cam cât de rau au reuşit să te sperie?”, a scris Lia Olguţa Vasilescu, duminică, pe Facebook.

    Reacţia vine în contextul în care liberalul Marcel Vela a depus, la Senat, un proiect care prevede decontarea sumei alocate judecătorilor, procurorurilor şi personalului asimiliat, nu doar a chiriei, ci şi a ratei plătite pentru achiziţionarea unei locuinţe, în cazul în care aceştia nu primesc locuinţe de serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinci dosare de viol se vor redeschide la Caracal

    Potrivit unui comunicat transmis de Parchetul General, controlul Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal a fost încheiat, fiind identificate o serie de deficienţe în activitatea procurorilor şi activitatea managerială a primului procuror, rezultând totodată, indicii privind săvârşirea unor abateri disciplinare.

    „În consecinţă, au fost dispuse următoarele măsuri:

    – Infirmarea din oficiu, ca nelegale şi netemeinice, a cinci soluţii de netrimitere în judecată în cauze având ca obiect infracţiuni de viol şi lipsire de libertate în mod ilegal;- Sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a aprecia cu privire la efectuarea de verificări privind abaterile disciplinare ce rezultă din actul de control şi verificarea activităţii manageriale a primului procuror;

    – Solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova de a dispune măsurile necesare în vederea remedierii deficienţelor constatate şi îmbunătăţirii activităţii Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal;

    – Solicitarea conducerii Inspectoratului General al Poliţiei Române de a întreprinde demersurile necesare în vederea soluţionării cu celeritate a cauzelor aflate în instrumentarea organelor de cercetare penală”, se arată în comunicat.

    De asemenea, activitatea Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal va fi reevaluată peste 6 luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CCR, explicaţii oficiale despre ceea ce se întâmplă cu dosarele de pe rolul ÎCCJ, după decizia privind completurile de 3

    „În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a decis:

    1. A admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea
    nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.

    2. Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionate de aceasta în primă instanţă anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condiţiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, arată CCR, în comunicatul de presă remis, miercuri, MEDIAFAX.

    Sursa citată a adăugat că „decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

    CCR a admis, miercuri, sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecţie făcută de Florin Iordache.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se apropie o zi de foc pentru Înalta Curte/ Care este stadiul contestaţiilor în anulare în dosarele celebre

    Elena Udrea, Alina Bica, Dan Şova, Constantin Niţă, Rudel Obreja, Şerban Pop şi Horia Simu se află în libertate începând din luna decembrie 2018, după ce instanţa supremă a suspendat executarea pedepselor, ca urmare a admiterii în principiu a contestaţiei în anulare (o cale extraordinară de atac), după decizia Curţii Constituţionale privind compunerea nelegală a completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Toţi cei care au fost eliberaţi nu au avut interdicţie de a părăsi ţara.

    Dacă în unele dosare, instanţa supremă deja a pronunţat o soluţie de rejudecare a apelului anulând pedepsele definitive, alte contestaţii aşteaptă soluţionarea. Ziua de 20 mai va fi una de foc la Înalta Curte, când se vor judeca dosarele celebre.

    Cea mai recentă activitate din valul de contestaţii în anulare formulate este cea din 22 aprilie, când magistraţii instanţei supreme au suspendat procesul în care se judecă cererea Elenei Udrea de anulare a condamnării.

    Decizia de suspendare a venit în contextul în care instanţa a decis să transmită 3 întrebări Curţii de Justiţie a UE privind respectarea unei decizii CCR când sunt afectate interese financiare europene. Decizia privind suspendarea nu e definitivă. În acest dosar, fostul ministru Elena Udrea (în prezent în Costa Rica) a fost condamnată definitv la 6 ani de închisoare. A fost eliberată din penitenciarul din Costa Rica tot în decembrie 2018.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING | DNA a cerut Înaltei Curţi termene mai scurte în dosarele lui Dragnea şi Vâlcov

    Reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au precizat, pentru MEDIAFAX, că DNA a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie preschimbarea termenelor dispuse de magistraţi în dosarele lui Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov. Procurorii au invocat soluţionarea cu celeritate a celor două cauze, au precizat surse judiciare.
     
    Demersul vine după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, luni, ca următorul termen în dosarul DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare, să aibă loc în data de 20 mai.
     
  • Dăncilă: De la preluarea mandatului Consiliului UE am închis 43 de dosare

    „Avem rezultate foarte bune în exercitarea preşedinţiei rotative a Consiliului UE. În ultimele zile am obţinut consens pe 12 teme importante pentru proiectul european. În total de la preluarea mandatului am închis 43 de dodare legislative, cinci dintre ele au fost deja confirmate de ambasadorii statelor membre, iar pentru 37 am obţinut acorduri politice provizorii cu Parlamentul European”, a declarat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de vineri a Guvernului.

    Premierul a amintit de acordul politic provizoriu obţinut săptămâna aceasta privind revizuirea Directivei pentru gazele naturale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dăncilă: De la preluarea mandatului Consiliului UE am închis 43 de dosare

    „Avem rezultate foarte bune în exercitarea preşedinţiei rotative a Consiliului UE. În ultimele zile am obţinut consens pe 12 teme importante pentru proiectul european. În total de la preluarea mandatului am închis 43 de dodare legislative, cinci dintre ele au fost deja confirmate de ambasadorii statelor membre, iar pentru 37 am obţinut acorduri politice provizorii cu Parlamentul European”, a declarat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de vineri a Guvernului.

    Premierul a amintit de acordul politic provizoriu obţinut săptămâna aceasta privind revizuirea Directivei pentru gazele naturale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bucureşti, România, Uniunea Europeană

    Aderarea la Uniunea Europeană a fost un episod mult mai important decât cel din 2004, atunci când România a devenit membru al NATO, pentru că Uniunea Europeană acoperă toate zonele economice şi sociale, nu doar cele legate de apărare.

    Procesul Brexit, perspectiva financiară multianuală şi summitul de la Sibiu sunt doar trei dintre provocările cu care se va confrunta preşedinţia română a Consiliului UE. De asemenea, în timpul acestui mandat, respectiv în luna mai, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European. „Preşedinţia României la Consiliul UE se va derula într-un context european şi internaţional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcţie de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment, cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexitul şi cadrul financiar multianual post-2020”, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.

    Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată, prin rotaţie, de toate statele membre; e o întâmplare, aşadar, că preluăm frâiele într-un moment marcat de atât de multe evenimente. Nimeni nu putea anticipa, în 2007, că „divorţul“ oficial al Marii Britanii de UE va avea loc în timpul preşedinţiei române; la fel, nimeni nu se putea gândi, în acel moment de expansiune, la influenţa tot mai mare a curentelor eurosceptice.

    România trebuie însă să gestioneze toate aceste lucruri, trecând totodată peste o serie de neînţelegeri – să le numim astfel pentru a evita un termen mai dur, aşa cum ar fi conflicte – pe care oficialii de la noi le-au avut cu cei de la Bruxelles în ultimele luni ale anului 2018.

    O primă provocare a preşedinţiei României la Consiliul UE va fi legată de procesul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie.

    Următoarea prioritate a României va fi să adopte cadrul financiar multianual, unde România va trebui să echilibreze promovarea intereselor naţionale cu responsabilitatea de moderator neutru.

    Tot în perioada preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene va avea loc un summit la Sibiu, pe 9 mai 2019. Reuniunea va fi dedicată viitorului Uniunii Europene şi viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024 şi va reuni la Sibiu 27 de şefi de stat şi de guvern ai statelor membre, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt, circa 900 de jurnalişti şi 100 de traducători. În septembrie 2017 preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut României şi preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, să organizeze un summit special la Sibiu pe 9 mai 2019.

    Calendarul oficial al preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene cuprinde mai multe reuniuni politice şi culturale. Din prima categorie fac parte, printre altele, reuniunea informală a miniştrilor apărării, 30 ianuarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe (Gymnich) – 31 ianuarie, la Banca Naţională a României, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor interne şi a miniştrilor justiţiei, 6-8 februarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor finanţelor publice, 6 aprilie, la Banca Naţională a României.

    România va preda ştafeta preşedinţiei Consiliului UE Finlandei la 1 iulie 2019. În mandatul Finlandei urmează să se decidă noua conducere a instituţiilor europene, cum ar fi Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul European.

    România vs. Uniunea Europeană

    Relaţia noastră cu Europa este, în prezent, una complicată. Aspectele negative sunt multe şi nu are rost să le enumerăm; cele pozitive se referă mai ales la modul în care românii percep Uniunea Europeană, fiind încă una dintre naţiunile cu un grad mare de acceptare a structurii interstatale – 50% dintre români spun că au încredere în Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent Eurobarometru, publicat în noiembrie 2018. Deşi în scădere cu 2% faţă de prima parte a anului trecut şi cu 7% faţă de aprilie 2017, procentajul este peste media europeană de 42%.

    Într-un articol publicat la începutul acestui an, Financial Times vorbea de contextul „ironic“ în care România preia preşedinţia Consiliului UE: agenda celor şase luni include declanşarea procedurilor de infringement împotriva Poloniei şi Ungariei pentru nerespectarea statului de drept. România nu va încerca ştergerea acestor puncte din program, cred cei de la FT, pentru că toţi ochii vor fi aţintiţi asupra Palatului Victoria; dar procedurile de infringement au oricum şanse mici de a-şi atinge scopul final, şi anume anularea dreptului de vot pentru o ţară, fiind nevoie de votul în unanimitate al celorlalte 27 de ţări.

    Mai multe publicaţii franceze au tratat subiectul preluării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România cu scepticism, criticând „derivele antieuropene de la Bucureşti” şi comparând România cu „o bătaie de cap pentru Europa”.

    „Guvernul de la Bucureşti nu a înţeles complet ce înseamnă să prezidezi ţările din Uniunea Europeană”, a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, citat de Le Monde, pentru a exemplifica atmosfera în care România a preluat la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului UE.

    Publicaţia Le Parisien a comparat România cu „o bătaie de cap pentru Europa”, criticând „guvernul care trage cu gloanţe roşii spre Bruxelles”.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România pentru următoarele şase luni a fost comparată ca gravitate de către Le Parisien cu procesul de Brexit şi alegerile europarlamentare din luna mai. Situaţia din România a fost dezbătută şi în presa italiană, de către cotidianul La Repubblica, în care preşedinţia preluată de România este privită drept un motiv de nelinişte la nivel european, tot din cauza atitudinii şi acţiunilor partidului de guvernare.

    Ce poate câştiga România în aceste şase luni?

    În cadrul unui interviu acordat anul trecut pentru Business Magazin, eurodeputatul Siegfried Mureşan a explicat că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este cea mai bună oportunitate pe care o are România de a influenţa mersul Uniunii. „Ce trebuie să faci când deţii preşedinţia? Trebuie să ajuţi cele 28 de state membre să ajungă la poziţii comune, să coordonezi tot procesul legislativ. Tu vei vorbi în numele întregului Consiliu, în numele a 28 de state, iar pentru a o putea face trebuie să fii credibil. Evident, ai nevoie de oameni competenţi, dar, pe lângă competenţă, credibilitatea este esenţială. Toţi trebuie să aibă încredere că în momentul în care îţi încredinţează un dosar sau un punct de vedere, acela este bine reprezentat“, spunea atunci Mureşan.

    A exercita pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu e simplu, lucru vizibil cu preşedinţia bulgară, explică eurodeputatul. „Ar trebui însă să fie mai uşor pentru noi, fiind al şaptelea cel mai mare stat din Uniune, cu ministere suficient de mari – e mai dificil pentru Malta sau Cipru, state cu o populaţie de sub 2-3 milioane de oameni şi administraţie publică de mici dimensiuni. În mod normal, nu ar trebui să fie peste măsură de dificil. Sigur, întrebarea e şi cum priveşte guvernul această preşedinţie, şi sper să nu o vadă doar ca pe ceva organizat de câţiva diplomaţi şi politicieni, o preşedinţie de care să scăpăm repede şi ieftin. Eu sper să o ia ca pe o investiţie, ca o oportunitate de a discuta despre România, de a prezenta ţara aşa cum e, cu oameni care ies în stradă pentru dreptate şi justiţie şi care vor valori europene.“

    Pe de altă parte, George Ciamba, numit ministru pentru afaceri europene în a doua parte a anului trecut, declara într-un interviu acordat Mediafax că vor fi mai multe dosare care vor rămâne legate de preşedinţia României: acordul de comerţ liber cu Singapore, terminarea traducerii conforme şi semnarea acordului de comerţ liber cu Vietnamul, procesul de lărgire spre Balcanii de Vest, aniversarea a 10 ani de la parteneriatul estic sau summitul de la Sibiu. „Este foarte important să înţelegem: coeziunea, ca valoare comună europeană, înseamnă unitate şi cred că acesta este lucrul pe care vrem să-l degajăm de la summitul de la Sibiu, cu două săptămâni şi jumătate înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Nu e vorba de a schimba acum radical Europa, ci de a aduce Europa la mesajele care întotdeauna au caracterizat-o şi care au fost de succes“, a mai spus Ciamba.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului UE este un moment care vine o dată la 14 ani şi care poate aduce prestigiul ţării ce deţine funcţia, dar şi unul care poate creşte gradul de influenţă al unui stat în cadrul instituţiilor europene. Indiferent de cum vor decurge următoarele şase luni, România şi-a câştigat deja locul în cărţile de istorie.