BusinessMagazin

Tag: dezvoltatori

  • C&W Echinox: Tranzacţiile cu terenuri în Bucureşti ating un nou record. Dezvoltatorii ridică miza pe proiecte cu destinaţie mixtă

    Potrivit reprezentanţilor companiei, faţă de anul precedent, valoarea tranzacţiilor a crescut cu 13%, pe fondul menţinerii la cote ridicate a interesului din partea dezvoltatorilor activi în segmentul rezidenţial, dar şi pe fondul tranzacţionării unor loturi de mari dimensiuni pretabile pentru dezvoltarea unor proiecte mixte. Piaţa terenurilor din Bucureşti a înregistrat al treilea an consecutiv de creştere, dar este cu 60% sub nivelul din 2007, cel mai bun an din punct de vedere al volumului tranzacţionat, cu un total de circa 628 de milioane de euro.

    La fel ca în 2017, investitorii români au continuat să fie cei mai activi cumpărători, cu o cotă de piaţă de 49%, ei fiind urmaţi de investitorii belgieni, precum Mitiska-REIM, Speedwell sau Atenor, cu o cotă de 17%, şi de cei din Israel (15%).

    Investitorii români sunt activi în special pe segmentul terenurilor cu destinaţie rezidenţială, grupuri străine precum Globalworth şi Portland Trust au securizat noi loturi pentru dezvoltarea unor imobile de birouri, în timp ce WDP sau P3 au cumpărat terenuri pentru dezvoltări logistice.

    Cea mai mare tranzacţie a fost realizată de grupul AFI Europe, care a cumpărat un teren de 4,3 hectare în vecinătatea mallului AFI Palace Cotroceni, lot pe care intenţionează să extindă atât centrul comercial, cât şi parcul de afaceri AFI Business Park. În topul valorilor de tranzacţionare s-au mai aflat două terenuri din zonele Răzoare – Cotroceni şi Floreasca, achiziţionate de grupul One United, terenul fostei fabrici Helitube din Colentina sau un lot de 4,6 hectare de pe strada Jandarmeriei din zona Băneasa.

  • De ce să construieşti o grădiniţă în mijlocul pădurii?

    Ce rol are educaţia în mijlocul naturii în această ecuaţie a povestit în cadrul celei mai recente ediţii Smart Business Dan Prediger, unul dintre dezvoltatorii proiectului.

    Sediul grădiniţei, un fost conac, se află în pădurea Băneasa, astfel copiii înscrişi acolo îşi petrec toată ziua în natură. Un alt aspect care diferenţiază Karin’s Kids Academy de alte grădiniţe este, potrivit lui Dan Prediger, faptul că s-au concentrat pe un tip de învăţare practică în locul uneia teoretice, cât şi pe stimularea şi dezvoltarea tuturor tipurilor de inteligenţă prin programele lor educaţionale.

    Grădiniţa Karin’s Kids Academy Băneasa a fost deschisă în septembrie 2017, în urma unei investiţii de 4,8 milioane de euro, fiind singura din România cu sediul în pădure. Investiţia a fost făcută de trei oameni de afaceri români: alături de Dan Prediger, s-au aflat şi Florentin Oprea şi Andreea Dumitru, care şi-au propus să dezvolte un sistem educativ centrat pe stimularea şi dezvoltarea inteligenţelor multiple, prin educaţie outdoor.

    Capacitatea grădiniţei este de 125 de copii, iar la finalul anului trecut, numărul celor înscrişi ajunsese la 107. Pentru 2019, şi-au propus să deschidă încă patru clase şi să ajungă la 200 de copii înscrişi.În prezent au 32 de educatoare în grădiniţă; o grupă este construită din trei educatori şi o îngrijitoare, iar la fiecare nivel de vârstă există câte un coordonator. Grădiniţa are însă şi un psiholog, precum şi un director educaţional.

    Cum a ajuns Dan Prediger la acest business?
    Antreprenorul a povestit în cadrul Smart Business că i-a plăcut dintotdeauna să facă afaceri: „Când eram copil, mă duceam şi luam sticle din tot cartierul, le spălam şi le duceam la centrul de colectare a sticlelor şi făceam bani”. Îşi aminteşte că avea 14 ani când a picat regimul comunist în România şi de atunci a început să facă tot felul de lucruri ca să câştige bani: la 17 ani avea un aparat de floricele şi primul angajat, iar la 18 şi-a deschis un centru de pâine în care vindea produsele cumpărate de la o fabrică de pâine. „Întotdeauna mi-a plăcut să dezvolt un business de la început şi să îl văd cum creşte.”

    A studiat ulterior Dreptul, iar după absolvire s-a angajat ca avocat şi a lucrat pentru câteva multinaţionale timp de 10 ani. În 2009 a decis să ia o pauză de la avocatură şi s-a concentrat pe o afacere în Statele Unite, formată dintr-un lanţ de magazine care vindea servicii de telefonie, firma sa fiind un master dealer al primului operator telecom care a introdus internetul 4G acolo. S-a ocupat de acest business timp de cinci ani, până când ajunsese la 16 magazine, 170 de angajaţi, peste 1.200 de dealeri, cu venituri anuale de 6 milioane de dolari. „A fost un business foarte greu, în perioada respectivă dormeam trei ore pe noapte. Este greu să faci afaceri în America, fiindcă nu cunoşti mentalitatea lor, dar am învăţat mult şi am avut oportunitatea de a sta la masă cu oameni care conduceau corporaţii cu 6-7 miliarde de dolari cifră de afaceri anuală”, descrie el experienţa americană.

    Crede că aceasta l-a ajutat să vină cu gândirea de business modelată acolo, iar principala lecţie, dar şi cea mai dureroasă pentru el, a fost că este greşit să porneşti cu o expansiune foarte mare, în contextul în care în Statele Unite pornise cu 10 magazine odată. „Nu ai timp să îţi aduci oameni în companie, pe care să îi pregăteşti şi care să facă lucrurile foarte bine.” De altfel, consideră că şi acum cea mai mare greşeală pe care ar face-o ar fi dacă ar deschide încă două-trei sedii de grădiniţă: Nu ai suficienţi angajaţi buni, iar calitatea scade.
    La afacerea cu grădiniţe a ajuns în urma ideii care s-a născut încă din copilărie pentru el şi sora sa. Mama celor doi, de origine germană, preda această limbă, iar ei au crescut înconjuraţi de copii. Astfel, au decis împreună ca la maturitate să construiască o grădiniţă care să poarte numele mamei – Karin.

    Spune că nu şi-au făcut calcule exacte referitoare la recuperarea investiţiei, dar şi-au fixat un obiectiv de extindere. „Ne-am calculat ce putem face astfel ca în trei ani să avem curajul să mai facem încă un sediu. Deocamdată noi suntem puţin mai sus decât ne-am proiectat, în sensul că avem o notorietate mult mai mare decât ne-am proiectat-o la început datorită faptului că suntem singura grădiniţă din pădure; foarte multă lume a început să vorbească despre noi şi asta ne-a ajutat.”

    În următorii 15 ani şi-au propus să deschidă încă 5 sau 6 sedii de grădiniţă, iar după acest orizont de timp îşi doresc să convingă ministerul şi inspectoratul înspre orientarea către un tip de educaţie bazat pe practică. Din punctul de vedere al antreprenorului, problema principală cu care se confruntă astăzi sistemul educaţional din România se leagă de dublarea volumului de informaţii, iar estimările sunt ca peste ani ritmul dublării informaţiilor să fie mult mai rapid. „Concentrarea de a asimila informaţia nu va avea viitor – trebuie să ne concentrăm pe cât de rapid vor reuşi copiii să facă legături între informaţii; cât de repede se vor adapta la schimbări”, crede Prediger.

    De altfel, Dan Prediger observă cum chiar şi părinţii încearcă să găsească tot felul de activităţi pentru copii, fie din comoditate, fie fiindcă vor ca ei să facă foarte multe lucruri: „Îi duc la trei tipuri de sporturi, apoi o să vadă când ajung la 10 ani că nu mai vor să facă niciun tip de sport şi vor avea o viaţă cât mai sedentară. Din păcate exagerăm foarte mult cu copiii şi încercăm să le oferim prea multe lucruri, când de fapt la vârsta asta au nevoie de joacă şi de dragoste.” Timpul petrecut cu ei trebuie să fie de calitate: „Dacă stai trei ore cu el, dar stai cu ochii în telefon şi el se mişcă în jurul tău, nu este suficient”.  

    Taxele de şcolarizare la Karin’s Kids Academy variază între 700 de euro pentru programul scurt, de până la ora 15, 800 de euro până la ora 17 şi 900 de euro până la ora 18. Taxele includ şi masa, şi taxele administrative, şi toate opţionalele. Spre exemplu, la grupa mare, la programul cel mai lung, sunt 14 cluburi incluse – dans, karate, artă teatrală etc. Profilul părinţilor este al celor cu venituri peste medie.
    Cum se face că taxa e mai mare, pe o lună, la grădiniţă decât taxa pe un an întreg la facultate? „Într-adevăr, taxele la facultate în România sunt ridicol de mici. La grădiniţă sunt destul de mari – chiar şi cea mai ieftină taxă; dacă aduni cât plăteşti într-un an de zile, o să vezi că plăteşti mai mult decât plăteşti la facultate.

    Întotdeauna părintele o să investească foarte mult în copii”, răspunde Prediger. Subliniază însă şi că la o facultate există sute de studenţi care plătesc taxa, în timp ce în grădiniţă este un număr limitat de copii care generează un venit ce trebuie să acopere toate cheltuielile cu personalul. „Într-o facultate sunt sute de studenţi care acoperă salariile pentru 50, 100 de profesori, la noi în grădiniţă sunt 40 de angajaţi la 107 copii, practic avem aproape trei copii per angajat care trebuie să acopere cheltuielile. Sunt grădiniţe care au mers pe ideea de a avea un singur educator la grupă, noi avem trei şi o îngrijitoare şi de aici vine toată diferenţa asta de cheltuială.”

    În ceea ce priveşte faptul că taxele pentru studiile universitare sunt la noi printre cele mai mici din Europa, spune: „Eu cred că mărirea taxei la facultate ar trebui să fie direct proporţională cu mărirea calităţii: dacă la facultăţile din România se va merge pe o învăţare pur teoretică, nu justifici de ce ai încasa mai mulţi bani. În momentul în care programele tale educaţionale se bazează foarte mult pe latură practică, atunci clar şi cheltuielile sunt mai mari şi trebuie să măreşti taxele”. Are şi un exemplu relevant în acest sens: nepotul său, student, îi povesteşte că lucrurile se întâmplă la fel ca în perioada propriilor studii: „Se duc în bancă, notează ce dictează profesorul, trebuie să înveţe, să meargă la cursuri, să ia examenele; atunci când termini facultatea ar trebui să ştii ceva, la noi, când termini facultatea, începi să înveţi să îţi faci meseria, ceea ce nu este OK”.

    În încheierea emisiunii, Prediger răspunde fără ezitare întrebat de deciziile pe care le-ar lua dacă ar fi ministrul educaţiei: „Prima măsură pe care aş lua-o ar fi să înjumătăţim volumul de informaţii transmise în şcoli şi aş face mai multe proiecte practice. Nu este adult performant cel care ştie foarte multă teorie, adultul performant este cel care ştie să lucreze cu oamenii”. 

    Educaţie de inspiraţie americană

    Fondatorii Karin’s Kids Academy au lansat acest proiect şi programele educaţionale ale grădiniţei pornind de la ideea adultului performant. Ce înseamnă un adult performant şi ce a avut adultul performant în copilărie astfel încât să devină performant? „Nu este un adult performant cel care a învăţat 20 de poezii în copilărie şi cel care ştia la vârsta de 4 ani toate animalele de pe planetă; cei care au devenit performanţi au fost cei cărora în copilărie li s-a permis să facă diferite lucruri, să îşi descopere limitele şi să aibă curajul să se implice în anumite proiecte, să nu mai aibă teamă de eşec”, potrivit  lui Dan Prediger. Or asta şi-au propus ei să facă prin programele lor educaţionale – să îi încurajeze pe fiecare dintre copii să facă anumite lucruri, potrivit antreprenorului.
    Acesta a avut anterior o afacere în Statele Unite, astfel copiii săi au petrecut mai mult timp acolo, iar el a observat anumite diferenţe între copiii din România şi cei din America şi nu se referă la gradul de inteligenţă, ci la latura emoţională. „Copiii din America sunt extrem de dezinvolţi, nu au niciun fel de barieră emoţională atunci când discută cu un adult.” Spune că sunt mai mulţi factori care au influenţat acel comportament: faptul că în America un adult se comportă cu copilul cu acelaşi respect cu care s-ar comporta cu un adult, iar în România adulţii au tendinţa să aibă „glumiţe” cu copiii pe care doar adulţii le înţeleg şi pe care copiii le-ar putea interpreta drept jigniri. Apoi, stând de vorbă cu copiii, şi-a dat seama că ei au o gândire extrem de practică: „Ei aveau în minte proiectat ceva real în viaţa reală în legătură cu toate discuţiile pe care le aveai cu ei”. Discutând apoi cu profesorii din America şi-a dat seama că se axează pe educaţia practică şi mai puţin pe educaţia teoretică, pe care sistemul educaţional din România este în continuare orientat. „Ai învăţat ceva, scopul tău este să memorezi ca a doua zi la examen să poţi să scrii tot ce ai memorat.” Prediger a studiat modelul americanilor de predare, ajungând la acest concept de stimulare şi dezvoltare a tuturor tipurilor de inteligenţă.

  • Ce locuinţe mai caută românii

    În prezent, un procent considerabil dintre cumpărători – de 50% – cumpără locuinţele aflate în faza de construcţie, motiv pentru care foarte puţine imobile se vând acum «la cheie». Mai exact, doar 15% sunt deja finalizate, iar un procent de 35% cumpără acum locuinţele în faza de plan”, descrie Adrian Stănescu, organizatorul târgului Imobiliarium, o tendinţă pe piaţa pe care activează.

    „Diferenţa faţă de anii de dinainte de criză constă, însă, în faptul că cele mai multe imobile care se vând acum în plan sau în construcţie se află într-o fază ulterioară a dezvoltării. Aşadar, foarte puţini clienţi sunt dispuşi să investească într-o locuinţă finalizată într-un termen mediu sau lung, drept pentru care timpul până la finalizarea construcţiei a devenit mult mai mic comparativ cu intervalul temporar menţionat anterior”, subliniază el.

    Principalul motiv al acestui fenomen este raportul dintre ofertă şi preţ: „Cei mai mulţi dezvoltatori oferă preţuri mai mici atât timp cât imobilul se află încă în faza de construcţie. Coroborând acest factor cu o cerere mare, automat ecuaţia finală determină creşterea vitezei de derulare a unui astfel de contract.” Alte motive pentru care cumpărătorul alege acest tip de locuinţă ar mai fi încrederea în constructorul respectiv, în experienţa acumulată de acesta de-a lungul timpului, precum şi părerile locatarilor din spaţiile anterior construite.

    De la prima ediţie a târgului Imobiliarium, în mai 2017, şi până în prezent, schimbările semnificative în piaţa imobiliară s-au produs la nivelul preţurilor solicitate şi oferite, precum şi al preferinţelor la achiziţie, notează Stănescu. Astfel, bugetul mediu alocat de clienţi locuinţelor a crescut cu peste 5.000 de euro în mai puţin de doi ani, ajungând pană la 86.700 de euro, concomitent cu evoluţia preţului mediu pe metru pătrat, care a cunoscut o creştere de până la 15% faţă de 2017, până la 1.150 euro pe metru pătrat în prezent. „Totodată, dacă la prima ediţie a Imobiliarium (mai 2017) cumpărătorii erau interesanţi cu preponderenţă de locuinţele din Vest, urmate de zonele de Est, Sud şi Nord, în prezent topul preferinţelor este ocupat de zonele de Nord, respectiv Ilfov, Vest, Est.”

    Adrian Stănescu spune că se resimte o stagnare a preţurilor şi a cererii în Bucureşti, dar şi o creştere pe nişa caselor inteligente, tendinţă care se va menţine şi anul viitor. „Putem pune acest fapt pe seama nivelului matur pe care l-a atins piaţa, respectiv a ofertei semnificative ce urmează a fi livrată, dacă nu va fi disturbată de diverşi factori externi, precum modificări ale ofertei de creditare sau conjuncturi politice.”
    În ceea ce priveşte preferinţele clienţilor, una dintre principalele schimbări resimţite în 2018 constă în creşterea cererii de case, aflată anul trecut pe locul al treilea în opţiunile clienţilor. Astfel, apartamentele cu două camere au rămas şi anul acesta în topul preferinţelor românilor, urmate de case, indiferent de forma lor – pasive, active, tradiţionale – şi apartamentele cu trei camere. Potrivit unui studiu realizat de Storia.ro, printre cele mai importante criterii de alegere a locuinţei se află zona/cartierul (53,3%), numărul de camere (38,8%) şi suprafaţa utilă (38,3%). Totodată, alte elemente pe care clienţii le iau în considerare sunt facilităţile situate în preajma locuinţei – transport, educaţie, cumpărături etc. (23,6%) – şi anul de construcţie a imobilului (17,9%).
    „Proiectul Imobiliarium a apărut ca o alternativă la târgurile imobiliare şi evenimentele de real estate tradiţionale. Prin intermediul său ne-am propus să aducem un suflu nou acestui segment, în acord cu stilul omului modern, amator de tehnologie şi servicii integrate. Obiectivul  nostru este, bineînţeles, facilitarea procesului de căutare şi achiziţie a unui imobil, însă conceptul nostru mizează preponderent pe numărul mare de dezvoltatori prezenţi, calitatea acestora, precum şi serviciile puse la dispoziţia vizitatorilor în cadrul târgului”, povesteşte Adrian Stănescu.
    Mai exact, Imobiliarium este cel mai amplu eveniment digitalizat dedicat pieţei imobiliar-rezidenţiale, în cadrul căruia „schimbul de contacte” are loc prin scanarea biletului de acces al vizitatorului, care se înregistrează anterior cu datele şi criteriile sale de achiziţie. Astfel, încă de la intrarea în cadrul evenimentului, posibilului client i se prezintă o hartă interactivă cu ofertele dezvoltatorilor şi i se sugerează care dintre acestea corespund preferinţelor sale. „De asemenea, fiecare stand este dotat cu ochelari VR, tehnologie cu ajutorul căreia vizitatorii pot experimenta prin realitate virtuală imobilele din ofertă.”
    Ce presupune, însă, organizarea unui târg imobiliar? „În primul rând, foarte multă răbdare, energie şi pozitivism. Accesul pe piaţa imobiliară, chiar şi în zona marketingului, este unul dificil, încărcat de experienţe sinusoidale”, este de părere Stănescu. „E o piaţă cu mult apetit la nou, la tehnologie, dar mai ales la facilitarea procesului de vânzare. În acelaşi timp este un segment căruia îi câştigi greu încrederea, dar odată câştigat devine un mediu solid de business.”
    Organizarea unui eveniment pe această piaţă nu diferă cu mult faţă de experienţele celorlalte domenii, spune el, însă te obligă să te adaptezi la câteva particularităţi: spaţii expoziţionale extinse, dezvoltarea unui plan de marketing care să preia din expunerea fiecărui dezvoltator, filtrarea informaţiei şi o comunicare constantă între expozant şi vizitator. Costurile de organizare a Imobiliarium, ediţia actuală, s-au ridicat la peste 120.000 de euro.
    Cele trei ediţii anterioare au adus un număr de peste 12.000 de oameni în cadrul târgului. Potrivit numărului de înregistrări până la acest moment, respectiv al fluxului cu care înregistrat de la o ediţie la alta, organizatorii aşteaptă la evenimentul din această toamnă peste 5.000 de vizitatori. 
    „Am avut nişte rezultate foarte bune şi acestea s-au tradus în creşterea constantă a evenimentului”, spune project managerul de la Imobiliarium. „Este clar că interesul dezvoltatorilor pentru evenimentele imobiliare e unul crescut, însă putem observa în ultima perioadă un interes şi mai crescut pentru tipul de promovare pe care îl oferă acestea. Imobiliarium, prin poziţionarea asumată, de cel mai tehnologizat târg imobiliar, a reuşit să devină, totodată, şi târgul cu cei mai mulţi dezvoltatori expozanţi. Astfel, la ediţia din octombrie anul acesta vor fi prezenţi 62 de dezvoltatori, cu 88 de ansambluri, respectiv 22.600 de locuinţe disponibile (dublu faţă de numărul celor aflate în ofertă la prima ediţie), ce cuprind o suprafaţă totală de peste 1,8 milioane de metri pătraţi.” 

  • Schimbări majore: Ce se află acum în topul preferinţelor românilor care îşi caută o casă. Acum câţiva ani nici nu se punea problema de aşa ceva

    Dacă în trecut locuinţele verzi erau considerate deseori un capriciu al clientului de lux, acestea se transformă într-o normă a locuinţelor viitorului, în contextul în care, din 2020, legislaţia europeană prevede ca toate construcţiile rezidenţiale noi să aibă un consum energetic aproape egal cu zero. 

    Astfel, concepte precum „locuinţa verde”, „locuinţa net zero” sau „locuinţă pasivă” sunt termeni care vor defini în curând activitatea multor dezvoltatori rezidenţiali, dar şi aşteptările viitorilor clienţi. Cât de „verzi” sunt locuinţele din România în prezent şi cum va evolua această piaţă în continuare?

    România este încă la început, însă trendul a fost lansat, dezvoltatorii doresc să se diferenţieze pe piaţă iar cumpăratorii de locuinţe sunt din ce în ce mai informaţi şi mai exigenţi, pe măsură ce conştientizează beneficiile unei locuinţe verzi”, descrie Monica Ardeleanu, director executiv al RoGBC, poziţionarea actuală a pieţei rezidenţiale locale în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Înfiinţată în 2008, Romania Green Bulding Council (RoGBC) este o asociaţie formată din companii şi organizaţii care are rolul de a sprijini tranziţia industriei de construcţii şi a sectorului imobiliar către performanţă bazată pe principii de sustenabilitate.

    Schimbări majore: Ce se află acum în topul preferinţelor românilor care îşi caută o casă 

     

  • Schimbări majore: Ce se află acum în topul preferinţelor românilor care îşi caută o casă. Acum câţiva ani nici nu se punea problema de aşa ceva

    Dacă în trecut locuinţele verzi erau considerate deseori un capriciu al clientului de lux, acestea se transformă într-o normă a locuinţelor viitorului, în contextul în care, din 2020, legislaţia europeană prevede ca toate construcţiile rezidenţiale noi să aibă un consum energetic aproape egal cu zero. 

    Astfel, concepte precum „locuinţa verde”, „locuinţa net zero” sau „locuinţă pasivă” sunt termeni care vor defini în curând activitatea multor dezvoltatori rezidenţiali, dar şi aşteptările viitorilor clienţi. Cât de „verzi” sunt locuinţele din România în prezent şi cum va evolua această piaţă în continuare?

    România este încă la început, însă trendul a fost lansat, dezvoltatorii doresc să se diferenţieze pe piaţă iar cumpăratorii de locuinţe sunt din ce în ce mai informaţi şi mai exigenţi, pe măsură ce conştientizează beneficiile unei locuinţe verzi”, descrie Monica Ardeleanu, director executiv al RoGBC, poziţionarea actuală a pieţei rezidenţiale locale în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Înfiinţată în 2008, Romania Green Bulding Council (RoGBC) este o asociaţie formată din companii şi organizaţii care are rolul de a sprijini tranziţia industriei de construcţii şi a sectorului imobiliar către performanţă bazată pe principii de sustenabilitate.

    Schimbări majore: Ce se află acum în topul preferinţelor românilor care îşi caută o casă 

     

  • Noul standard de a locui

    Astfel, concepte precum „locuinţa verde”, „locuinţa net zero” sau „locuinţă pasivă” sunt termeni care vor defini în curând activitatea multor dezvoltatori rezidenţiali, dar şi aşteptările viitorilor clienţi. Cât de „verzi” sunt locuinţele din România în prezent şi cum va evolua această piaţă în continuare?

    România este încă la început, însă trendul a fost lansat, dezvoltatorii doresc să se diferenţieze pe piaţă iar cumpăratorii de locuinţe sunt din ce în ce mai informaţi şi mai exigenţi, pe măsură ce conştientizează beneficiile unei locuinţe verzi”, descrie Monica Ardeleanu, director executiv al RoGBC, poziţionarea actuală a pieţei rezidenţiale locale în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Înfiinţată în 2008, Romania Green Bulding Council (RoGBC) este o asociaţie formată din companii şi organizaţii care are rolul de a sprijini tranziţia industriei de construcţii şi a sectorului imobiliar către performanţă bazată pe principii de sustenabilitate.

    Potrivit datelor RoGBC, aproximativ 10% din proiectele rezidenţiale noi iau în calcul eficienţa energetică ridicată şi respectă anumite criterii de sustenabilitate. În programul de certificare Green Homes by Romania Green Building Council sunt 21 de clădiri rezidenţiale, care totalizează peste 6.000 de unităţi imobiliare (case individuale sau apartamente).
    Monica Ardeleanu observă evoluţia conceptului de clădire verde în România prin prisma activităţilor asociaţiei: dacă în 2008, acesta era cu totul nou, fiind pionieri nu doar în România, ci chiar în Europa, ai promovării sustenabilităţii faţă de mediu în sectorul construcţiilor, pe parcursul acestor 10 ani de activitate, clădirile verzi au devenit realitate. Un argument în acest sens este dat, de pildă, de sistemul de certificare a proiectelor rezidenţiale, Green Homes, dezvoltat în România de RoGBC.
    „Un nivel de excelenţă a fost atins însă de puţine proiecte de pe piaţa imobiliară din România. A fi cu adevărat verde înseamnă mult mai mult decât eficienţa energetică sau producerea de energie regenerabilă”, remarcă reprezentanta RoGBC.

    Dar ce este,
    de fapt, o locuinţă verde?
    O locuinţă cu un design prietenos cu mediul, sustenabilă, cu o folosire eficientă a energiei, apei şi a materialelor de construcţie – sunt câteva dintre elementele care caracterizează o locuinţă verde, potrivit celor mai populare definiţii. Un reper important adus de o astfel de casă mediului este amprenta de carbon – cauzată de arderea combustibililor fosili în scopul încălzirii locuinţelor, dar şi prin arderea acestui tip de combustibili în centralele nucleare pentru generarea electricităţii de care are nevoie o locuinţă. Astfel, o „locuinţă verde”, o „locuinţă net zero” sau o „locuinţă pasivă” sunt termeni care definesc practic acelaşi lucru: – o casă care foloseşte atât de puţină energie pentru încălzire şi electricitate, încât toată aceasta este generată de locuinţă – prin panouri solare sau fotovoltaice de pildă.
    Specialiştii intervievaţi de Business MAGAZIN spun însă că avantajele aduse de o locuinţă verde merg dincolo de protejarea mediului înconjurător: îmbunătăţesc sănătatea locatarilor asigurând o calitate bună a aerului interior printr-o ventilare corectă – care asigură un nivel de umiditate optim, pătrunderea aerului proaspăt şi împiedică formarea mucegaiului – şi prin folosirea de finisaje care nu emană substanţe toxice (COV).
    În acelaşi timp, locuinţele verzi ar trebui să asigure acces cât mai bun la lumina naturală şi la elemente naturale verzi – înăuntrul şi în preajma locuinţei – iar ansamblurile de locuinţe verzi atrag locuitori cu valori comune, preocupaţi de o viaţă echilibrată „eco” şi de producerea unui impact pozitiv în societatea în care trăiesc.
    Toate aceste definiţii – care necesită deocamdată o uşoară documentare, în contextul în care rareori ne lovim de ele în prezent – vor deveni în curând familiare nu doar tuturor dezvoltatorilor, dar şi clienţilor care vor să îşi cumpere o locuinţă nouă din 2020 încolo.

    Viitorul locuinţelor – trasat de UE
    Piaţa locală a rezidenţialelor – ca de altfel întreg spaţiul UE – va fi mai aproape de standardele de sustenabilitate după 2020, când nu vor mai primi avize de construcţie decât clădirile cu consum energetic aproape egal cu zero. O directivă din 2010 a Parlamentului European privind performanţa energetică a clădirilor prevede că până la finalul anului 2020  iar după acest an, toate clădirile noi ocupate şi deţinute de autorităţile publice   sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Legislaţia a fost deja transpusă în legislaţia naţională.
    „Dezvoltatorii serioşi care investesc în calitate nu vor avea probleme să se adapteze noilor cerinţe. O clădire de calitate are deja o eficienţă energetică ridicată. Există în România clădiri care respectă încă de acum cerinţele prevăzute pentru sfârşitul anului 2020. Şi nu vorbim numai de case, ci şi de apartamente, unele încadrându-se chiar şi în categoria Prima Casă”, descrie Monica Ardeleanu posibilitatea adaptabilităţii dezvoltatorilor la aceste cerinţe.
    Din punctul de vedere al reprezentantei RoGBC, piaţa este pregătită, aspect demonstrat de faptul că unii dintre dezvoltatori dezvoltă deja astfel de locuinţe: „Trendul este lansat şi se va dezvolta din ce în ce mai mult pentru că şi cumpărătorul a devenit mai exigent, fiind mai bine informat asupra avantajelor pe care le oferă o locuinţă eficientă energetic, cu costuri lunare foarte mici”. 

    Pariul verde
    de 100 de milioane de euro
    Monica Ardeleanu oferă ca exemplu Complexul Amber Gardens dezvoltat de Alesonor în zona Otopeni – Tunari, primul complex rezidenţial cu vile certificat Green Homes încă din anul 2015, care este în continuare singurul astfel de complex din Bucureşti şi judeţul Ilfov. Acesta aplică standardele energetice ale unei case pasive şi integrează principiile de proiectare bioclimatică, iar locuinţele din cadrul complexului rezidenţial consumă cu 90% mai puţină energie faţă de o casă convenţională de aceleaşi dimensiuni.
    Fondată în 2003 de investitorii locali şi internaţionali Leonidas Anastasopoulos, Alexandros Skouras, Orestis Servetopoulos şi Sony Mordechai, Alesonor a dezvoltat şi vândut de-a lungul timpului proiecte rezidenţiale în Bucureşti precum Clover Residence, Magnolia Residence, Ivy Office Residence, Almond Tree Residence; Amber Gardens fiind primul proiect de locuinţe pasive (complexul cuprinde 50 de vile verzi de lux dintre care mai sunt disponibile opt).
    „Cu Amber Gardens am revoluţionat modul în care e construită o casă, iar cu noul proiect intenţionăm să revoluţionăm modul în care e construită o comunitate”, descrie Alex Skouras, managing partner al Alesonor, modul în care se raportează compania la proiectul cel mai recent anunţat. Printr-o investiţie anunţată de 100 de milioane de euro, reprezentanţii Alesonor şi-au propus să construiască „prima comunitate verde din România”. Aceasta se va contura în cadrul unui complex ce va cuprinde peste 400 de vile verzi, dezvoltate pe o suprafaţă de 31 de hectare, cu o deschidere de aproximativ 1 kilometru la pădurea Băneasa.
    Potrivit managing partnerului Alesonor, master planul proiectului pune accent pe calitatea vieţii celor care aleg să locuiască în acest complex  va oferi facilităţi şi va fi dominat de spaţii verzi şi clădiri joase care vor ocupa mai puţin de 15% din toată suprafaţa terenului.
    Vilele de aici vor beneficia atât de o infrastructură completă, cât şi de proximitatea unor zone dedicate pentru familie – grădiniţă şi afterscool, spaţiu de co-working cu săli de conferinţe, zone dedicate pentru recreere, sport, spa, restaurante şi cumpărături, 5,3 hectare de parc, pistă de bicicletă şi alergare de 4 km, precum şi acces direct la pădurea Băneasa; tot ceea ce o familie modernă are nevoie.
    „Pornind de la filosofia Amber Gardens, şi primind din ce în ce mai multe solicitări, am luat iniţiativa de a dezvolta un nou proiect în care, respectând standardele de eficienţă energetică impuse de legislaţia europeană pentru 2020, precum şi pe cele de design modern şi stil de viaţă în comuniune cu natura şi în comunitate, să oferim locuinţe potrivite ca dimensiuni şi buget pentru diferite familii care împărtăşesc aceleaşi valori”, descrie Skouras noul proiect.  
    Skouras spune că în prezent, din ce în ce mai multe familii şi tineri sunt interesaţi de astfel de proiecte, motiv pentru care cererea pe segmentul caselor verzi este în creştere, iar numărul celor care doresc să se mute în afara centrului oraşului a crescut semnificativ în ultimii ani: „Schimbarea majoră provine din faptul că sunt din ce în ce mai conştienţi de faptul că o casă cu o construcţie de calitate superioară şi concepută pentru a avea performanţe ridicate oferă economii substanţiale la costurile pentru energie şi asigură calitate, sănătate şi confort ca beneficii suplimentare comparativ cu locuinţele standard existente pe piaţă”. Construcţia proiectului urmează să înceapă în primăvara anului viitor.

    Cât costă noile standarde
    în materie de locuit?
    Diferenţa de cost între o clădire clasică, dar „sănătoasă”, sigură în caz de cutremur şi incendiu, construită cu materiale de calitate şi o locuinţă verde este, potrivit reprezentantei RoGBC, de maximum 15% „premium cost”. Potrivit Monicăi Ardeleanu, este important ca locuinţa respectivă să fie gândită „green” încă din faza de proiectare folosind spre exemplu principii de arhitectură bioclimatică, acest lucru contribuind la scăderea costurilor pe parcursul construirii şi operării ei. Etapa de proiectare a unui astfel de proiect începe, potrivit managing directorului Alesonor, cu alegerea unor materiale de calitate superioară şi identificarea celor mai bune tehnici de construcţie. „Investiţia în respectarea tuturor regulilor impuse de standardele unei case eficiente energetic, precum şi investiţia în materiale de calitate superioară, reprezintă costuri mai mari de construcţie, un compromis pe care nu foarte mulţi dezvoltatori sunt dispuşi să îl facă încă. Însă, în timp, considerăm că vom asista la o creştere a locuinţelor de înaltă calitate.”
    În ceea ce priveşte preţul plătit de clientul final, reprezentanta RoGBC spune că achiziţia unei locuinţe trebuie gândită ca o investiţie pe termen lung. „De aceea trebuie să luăm în calcul toate costurile asociate acelei locuinţe”, punctează Ardeleanu. Ea menţionează costul cu energia, care, de pildă, pe perioada iernii sau a verilor din ce în ce mai calde este considerabil. O locuinţă certificată Green Home are costuri la energie cu 70% mai mici dacă o comparăm spre exemplu cu o locuinţă obişnuită din clasa energetică B. „Când achiziţionăm o casă trebuie să ne întrebăm în primul rând care este costul lunar al acelei locuinţe şi dacă ni-l putem permite. Ar trebui să ţinem cont totodată că la cheltuielile cu energia se adaugă cheltuielile cu celelalte utilităţi, cu reparaţiile dar şi cheltuielile cu sănătatea familiei, care poate fi afectată de acea locuinţă”, crede Ardeleanu. 
    În situaţia accesării unui credit imobiliar, pe lângă economiile privind costurile la energie se adaugă şi o rată lunară mai mică datorită faptului că şi dobânda oferită de bănci celor care achiziţionează astfel de locuinţe verzi certificate de Romania Green Building Council (RoGBC) este mai mică. Proprietarii acestor locuinţe verzi pot acoperi două rate lunare pe an doar din economiile la energie. Raiffeisen Bank a dezvoltat de pildă creditul imobiliar Casa Ta Verde, iar Alpha Bank creditul Alpha Green, care oferă dobânzi mai mici pentru locuinţele verzi certificate.
    „Dacă ar fi să sumarizăm totalitatea beneficiilor achiziţionării unui astfel de imobil prin contractarea unui credit imobiliar verde, putem spune că este o soluţie de finanţare simplă, ce implică o reducere semnificativă a costului locuirii”, spune Eliza Gheorghe, manager dezvoltare si implementare strategie clienţi persoane fizice, în cadrul Raiffeisen Bank. Potrivit Elizei Gheorghe, clienţii care accesează acest tip de produse au un nivel de sofisticare tot mai ridicat: „Putem observa un interes tot mai crescut al clienţilor pentru produse şi servicii responsabile, sustenabile, şi nu doar pentru cele din industria financiar-bancară”.

    Tunari – singura localitate verde
    Iniţiative în direcţia acestor tip de dezvoltări se fac – la nivel incipient – şi de către autorităţile locale. Tunari este în prezent singura localitate de lângă Bucureşti care oferă reducere la impozitul pe clădirile verzi; în 2017, primăria localităţii a acordat o reducere de 50% a impozitului pentru locuinţe, începând cu anul fiscal 2018, pentru fiecare clădire rezidenţială verde (casă verde), încurajând astfel construcţiile de calitate, potrivit Monicăi Ardeleanu.
    Municipalităţi precum Cluj-Napoca, Timişoara, Dej şi recent Iaşi, se numără în rândul administraţiilor locale care încep să încurajeze prin stimulente financiare construcţia de astfel de locuinţe în comunităţile pe care le servesc, potrivit informaţiilor RoGBC. Monica Ardeleanu apreciază că tot mai multe localităţi vor încuraja dezvoltarea pieţei imobiliare verzi întrucât beneficiile pentru comunitate sunt importante. „Astfel de proiecte contribuie la atingerea ţintelor de eficienţă energetică în vederea combaterii sărăciei energetice, dar şi a schimbărilor climatice, permit încurajarea transportului alternativ (cu bicicleta sau maşini electrice), reducerea poluării, protejarea sănătăţii locuitorilor şi creşterea calităţii vieţii.”
    „Mai mult, din punctul nostru de vedere, Tunari este zona cu cel mai mare potenţial de dezvoltare pe termen lung, din punct de vedere administrativ şi ca poziţionare”, descrie şi reprezentantul Alesonor motivul pentru care au decis ca proiectul de 100 de milioane de euro anunţat să fie dezvoltat tot aici.
    În afară de reducerea de 50% acordată impozitului pentru locuinţe, începând cu anul fiscal 2018, pentru fiecare clădire rezidenţială verde (casă verde), această localitate, observă el, se dezvoltă încă de la început după un plan urbanistic foarte bine conceput (asigurând străzi mai late, clădiri joase, echilibru estetic în construirea caselor), în comparaţie cu alte zone rezidenţiale care s-au extins haotic, făcând imposibilă oferirea unui stil de viaţă echilibrat din cauza traficului foarte aglomerat, lipsa spaţiilor verzi, a clădirilor foarte apropiate şi multe altele. 

    Noua geografie a Bucureştiului
    Şi Mihai Pătrulescu, senior associate în cadrul Colliers International este de părere că există mai multe zone ce prezintă condiţiile pentru o dezvoltare accelerată, iar Tunari-Otopeni este una dintre zonele cel mai bine poziţionate, având un acces rapid către DN1, Şoseaua Pipera şi viitoarea intrare A3-Petricani. De asemenea, accesul uşor la centrele comerciale existente, viitoarea linie de metrou/ cale ferată, apropierea de pădure şi planul urbanistic vor ajuta la accelerarea ritmului de dezvoltare. Zonele de-a lungul viitoarei conexiuni A3, cum ar fi Ştefăneştii de Jos şi Voluntari, sunt de asemenea bine poziţionate pentru o viitoare dezvoltare. La acestea se adaugă şi zona Siseşti cu un acces rapid către DN1.
    Potrivit lui, zonele din afara Bucureştiului sunt sub-reprezentate în prezent, chiar dacă există un spaţiu considerabil de dezvoltare. „Cred că există patru motive ce stau la baza viitoarei dezvoltări a acestor zone: dimensiunea relativă a suburbiilor, accesul la oraş, centrele comerciale deja existente şi extinderea schemei de transport public.”
    Pătrulescu observă şi că „Bucureştiul este în prezent unul dintre cele mai dense oraşe din Europa, 91% din totalul populaţiei metropolitane trăind în limitele oraşului şi doar 9% locuind în suburbii“. Prin comparaţie, Budapesta are 41% din populaţie în suburbii, Varşovia are 43% din populaţie în suburbiile oraşului, în timp ce Praga deţine 30% din populaţie în suburbii.
    „Din punct de vedere istoric, acest decalaj a fost generat de conexiunile rutiere slabe, însă acest lucru se schimbă”, crede specialistul. Pătrulescu consideră că un al doilea pilon pentru dezvoltarea zonelor din afara Bucureştiului este îmbunătăţirea accesului la oraş. „Diviziunea Nord-Sud a determinat autorităţile publice să optimizeze fluxul de trafic de-a lungul acestei axe. Există acum trei artere majore de acces, DN1-Kisselef-Victoriei, Mihalache-Buzeşti, Aviatorilor-Magheru, precum şi un viitor punct acces planificat pentru A3-Fabrică de Glucoză-Barbu Văcărescu. În general, accesul pe cel puţin una dintre aceste rute va fi crucial pentru un dezvoltator rezidenţial.” Apoi, observă specialistul, Bucureştiul are deja o masă critică de centre comerciale în partea de nord a oraşului, în special prin Băneasa Shopping City sau Promenada Shopping Center. Per total, prezenţa acestor centre comerciale ajută la mutarea centrului de interes al oraşului către nord. Ultimul pilon pentru dezvoltare, crede el, este reprezentat de liniile de tren şi de metrou planificate în zona de nord, acestea făcând legătura dintre oraş şi aeroport. Otopeniul va fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestei extinderi, linia de metrou asigurând accesul rapid dintre oraş şi zona de birouri Piaţa Presei – Expoziţiei.
    Dezvoltarea acestor suburbii ale Bucureştiului poate fi una dintre  soluţiile pentru câteva dintre problemele Capitalei: faptul că aproape 65% din stocul de clădiri de birouri este situat în Nord, în timp ce zonele din jumătatea sudică reprezintă aproape 70% din populaţie, decalaj geografic care creează o presiune considerabilă asupra traficului, problemă înrăutăţită de sistemul de transport public inadecvat. Alături de aceste zone, dezvoltatorii încearcă să aducă spaţiile de birouri mai aproape de zonele rezidenţiale: zona Centru-Vest este un prim exemplu, cu aproape 200.000 mp deja dezvoltaţi şi alţi 100.000 mp în stadiu avansat. Potrivit estimărilor Colliers International, zona va găzdui aproape 40.000 de angajaţi în următorii ani. La capătul opus al spectrului se află căutarea dezvoltatorilor rezidenţiali de a aduce casele mai aproape de birouri, prin dezvoltări în partea de nord a oraşului, traduse în achiziţii de terenuri în jurul Aviaţiei, Floreasca, Străuleşti, Dimitrie Pomperiu, Expoziţiei, Pipera, Tunari, Otopeni. „Piaţa a confirmat această direcţie, cu o cerere puternică pentru toate proiectele din aceste zone”, observă Mihai Pătrulescu.

    Cele mai verzi oraşe ale Europei
    În timp ce pe plan local, existenţa unui plan urbanistic, precum şi dezvoltările rezidenţiale sustenabile abia prind contur, oraşe nordice precum Copenhaga, Stockholm, Oslo, Amsterdam, manifestă un nivelul de conştientizare ridicat în privinţa acestor măsuri, reflectat în calitatea vieţii. Calitatea vieţii din aceste oraşe este măsurată şi printr-un Green City Index, care include indicatori precum emisiile de dioxid de carbon şi managementul deşeurilor, tipologia transportului, consumul de apă, calitatea aerului, dar şi eficienţa energetică a clădirilor.
    Copenhaga, de pildă, vrea să devină primul oraş fără dioxid de carbon în 2025, iar clădirile daneze sunt printre cele mai eficiente din punctul de vedere al consumului de energie. „Pentru a putea replica astfel de modele în România sunt necesare ţinte ambiţioase şi politici la nivel naţional şi local care să sprijine reducerea emisiilor de dioxid de carbon, creşterea eficienţei energetice în clădiri, împreună cu promovarea unui stil de viată sănătos şi responsabil care să contribuie la creşterea calităţii vieţii”, consider Monica Ardeleanu. Iar pentru ca acestea să fie implementate eficient, subliniază ea, sunt necesare resurse financiare, mai ales prin atragerea fondurilor private şi cointeresarea părţilor.

    Din 2020, doar locuinţe „verzi”
    Directiva europeană de Eficienţă Energetică a UE pentru 2020, care prevede consum energetic aproape egal cu zero, a fost transpusă în legislaţia naţională. Astfel, conform Ordonanţei nr.13 din 27 ianuarie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, începând cu 31 decembrie 2018 toate clădirile publice vor fi cu consum aproape zero de energie „nNZEB”, iar din 31 decembrie 2020 şi clădirile private, inclusiv cele rezidenţiale, se vor alinia acestei cerinţe. Prin acestă ordonaţă este stabilit consumul maxim de energie primară şi nivelul maxim de CO2 al clădirilor de locuit, atât individuale cât şi colective, în funcţie de zona climatică în care sunt situate. Consumul maxim de energie primară va fi de 98 kWh/m2/an la casele individuale şi respectiv 93 kWh/m2/an la blocurile de locuinţe situate în zona climatică I. Clădirile rezidenţiale situate în zona climatică II precum Bucureştiul, vor avea un consum maxim de 100 kWh/m2/an (clădiri de locuit colective) şi 111 kWh/m2/an (clădiri de locuit individuale), în timp ce emisiile de CO2 nu vor putea depăşi 27 respecitv 30 kg/m2/an.
    Sursa: RoGBC

    Primul complex rezidenţial verde
    Complexul Amber Gardens din zona Otopeni – Tunari a fost primul complex rezidenţial cu vile certificat Green Homes de catre RoGBC în România, în 2015, şi este în continuare singurul astfel de complex din Bucureşti şi judeţul Ilfov. Ca urmare a acestei experienţe, dezvoltatorul imobiliar Alesonor şi-a propus să construiască, tot în Tunari, „prima suburbie verde“ din România, ce va cuprinde peste  400 de vile verzi, dezvoltate pe o suprafaţă de 31 de hectare; proiectul va include spatii verzi şi clădiri joase care vor ocupa mai puţin de 15% din toată suprafaţa terenului. 

  • De ce aspecte ţin cont românii în alegerea locuinţei

    Potrivit reprezentanţilor Imobiliarium, cele mai căutate beneficii la achiziţia unei locuinţe sunt discounturile, respectiv accesul la transport. De cele mai multe ori, amplasamentul locuinţei reprezintă şi factorul principal în alegerile cumpărătorilor, drept pentru care noile complexuri construite în afara Bucureştiului au pus bazele transportului privat. Locurile de parcare, bucătăriile mobilate şi finisajele sunt următoarele beneficii aflate în topul criteriilor posibililor cumpărători.

    Cererea, oferta şi calitatea construcţiilor reprezintă principalii factori care influenţează oscilaţiile de preţ, conform reprezentanţilor Imobiliarium. Iar dacă la creşterea preţurilor, dezvoltatorii reacţionează destul de prompt, la scăderi există o perioadă mai mare de ajustare. În acest sens, beneficiile şi bonusurile sunt folosite, de multe ori, ca primă linie de atac la o stagnare a cererii.

    Raportat la preţul mediu oferit în funcţie de amplasamentul imobilului, cumpărătorii de la Imobiliarium sunt dispuşi să ofere o medie de 80.000 de euro pentru un apartament de trei camere – sectoarele 1,2,3 şi Ilfov fiind peste această medie, în sectoarele 4,5 şi 6 preţurile fiind cu circa 5.000 de euro mai scăzute. Conform reprezentanţilor Imobiliarium, deşi în ultimii doi s-a observat o creştere a preţurilor, în prezent se resimte o stagnare în Bucureşti.  Printre cele mai importante schimbări în abordarea ofertei, prin care dezvoltatorii s-au remarcat în ultima perioadă, sunt calitatea construcţiei, introducerea materialelor cu un foarte bun factor energetic, a elementelor de smart homes încă din oferta iniţială, construcţia de case active şi pasive, precum şi dezvoltarea infrastructurii din ansamblu fără ajutor extern de la autorităţi.

  • Industria dezvoltatoare de jocuri video din România a crescut cu aproape 12%

    Cifra de afaceri a industriei dezvoltatoare de jocuri video a înregistrat o creştere de 11,6%, în 2017, ajungând la 156 milioane de dolari. În prezent, în România, există peste 80 de studiouri de game development, dintre care peste 50 se află în Bucureşti, alte oraşe cu o prezenţă notabilă a industriei fiind Cluj, Timişoara, Braşov, Craiova şi Iaşi. Industria este formată din peste 6000 de angajaţi care lucrează în studiourile din România ale companiilor internaţionale sau în studiouri independente cu capital românesc, numărul lor crescând cu un procent de 2% faţă de 2016.

    „Industria de game development din România continuă să se dezvolte iar trendurile de creştere, atât locale cât şi globale, sunt încurajatoare. RGDA acţionează în mod susţinut pentru stimularea investiţiilor în industrie şi pentru dezvoltarea antreprenoriatului local din zona de gaming, iar în următorii ani ne aşteptăm la creşteri semnificative în zona dezvoltatorilor independenţi, şi ca atare la mult mai multe produse promiţătoare dezvoltate în România. În acest sens RGDA a dezvoltat în ultima perioadă un dialog constant şi transparent împreună cu autorităţile centrale pentru a prezenta oportunităţile şi provocările industriei din România. O dezvoltare sustenabilă şi o creştere cu adevărat semnificativă pot fi atinse beneficiind de sprijin din partea statului, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări în care acest sector este bine dezvoltat”, menţionează Cătălin Butnariu, preşedinte RGDA.

    Industria s-a remarcat, în 2017, prin dezvoltarea sau co-dezvoltarea în România a unor titluri recunoscute internaţional precum seria FIFA (Electronic Arts), Asphalt StreetStorm (Gameloft), Assassin’s Creed Origins (Ubisoft), Tom Clancy’s Ghost Recon Wildlands (Ubisoft), Need for Speed (Electronic Arts) şi Iron Blade (Gameloft), dar şi prin jocuri dezvoltate de studiouri româneşti independente precum Brawlout (Angry Mob Games), Door Kickers: Action Squad (KillHouse Games), Gray Dawn (Interactive Stone),  LigaUltras si ScoreRivals (Green Horse Games), Tap Busters (Metagame), The Adventures of Elena Temple (GrimTalin) sau Euro Truck Driver (Ovilex).

    Studiul a fost realizat cu ocazia celei de-a treia ediţii a conferinţei DEV.PLAY, eveniment organizat de RGDA, în perioada 4-5 octombrie 2018, la Grand Cinema&More din Băneasa Shopping City, în cadrul căruia vor avea loc numeroase paneluri cu speakeri internaţionali şi specialişti din industria de game development, un centru de recrutare în cadrul cărora vor fi listate posturile disponibile din cadrul celor mai mari studiouri dezvoltatoare de jocuri din România, un concurs de artă digitală şi multe alte activităţi.

    Asociaţia Romanian Game Developers Association (RGDA) este o organizaţie non-profit care îşi propune să sprijine şi să promoveze dezvoltatorii de jocuri video din Romania. Ghidată de valori solide, RGDA promovează integritatea, calitatea, schimbul de bune practici, respectul şi ajutorul reciproc ca modalitate de dezvoltare a industriei locale. Obiectivele asociaţiei sunt acelea de a informa publicul larg asupra industriei, a se asigura că există suficiente surse de training şi educaţie pentru cei care işi doresc o carieră în domeniu, a crea o comunitate stransă a dezvoltatorilor şi de a reprezenta industria în faţa instituţiilor statului şi a actorilor internaţionali.

  • Ce spun dezvoltatorii imobiliari: Bucureştiul nu va avea o infrastructură dezvoltată în următorii zece ani. Trebuie să ne creăm singuri oportunităţi

    Acestea sunt principalele idei discutate de speakerii invitaţi la conferinţa ZF Birouri şi Rezidenţial, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Alesonor, Chairry, Cushman & Wakefield Echinox, Crosspoint, Forte Partners, Genesis Property, London Partners, Immofinanz, PeliFilip, Signify.
     
    „Nu putem aştepta dezvoltarea infrastructurii. Bucureştiul probabil nu va avea o infrastructură dezvoltată în următorii zece ani. Trebuie să ne creăm singuri oportunităţi noi“, a spus Geo Mărgescu, CEO şi fondator al companiei Forte Partners, vânzător în cea mai mare tranzacţie imobiliară de acest an, prin cedarea clădirii de birouri The Bridge către fraţii Pavăl, în schimbul sumei de 200 de milioane de euro, potrivit datelor din piaţă. Alina-Elena Vasiliu, Roxana Roşu, 
     

  • RE/MAX România: Piaţa imobiliară după criză – oferte echilibrate, investitori analitici şi cumpărători mai exigenţi

    Piaţa imobiliară a fost una dintre cele mai afectate de apariţia crizei economice, efectele acesteia fiind resimţite cu precădere la nivelul puterii de cumpărare, al interesului pentru obţinerea unor credite de locuinţe la costul vehiculat pe piaţă, cât şi în numărul de tranzacţionări efective.

    Ulterior crizei economice, segmentul imobiliar a cunoscut o creştere graduală, dar sigură, iar efectele s-au reflectat în comportamentul de achiziţie, respectiv în ofertele echilibrate ale dezvoltatorilor. Astfel, conform reprezentanţilor RE/MAX, aşteptările jucătorilor din piaţa imobiliară, de ambele părţi ale tranzacţiei, au determinat, în timp, evoluţia calitativă a pieţei imobiliare.

    „O parte semnificativă dintre investitori sau dezvoltatori au crescut nivelul de profesionalism şi datorită crizei, iar în prezent se construieşte mai bine din punct de vedere tehnic, iar ofertele imobilelor noi sunt echilibrate din perspectiva raportului calitate-preţ. Concurenţa a crescut, în timp ce cumpărătorii sunt mai cumpătaţi, mai atenţi la detalii şi mai exigenţi. În cele din urmă, aceste schimbări au generat o evoluţie din care au avut de câştigat toţi cei implicaţi”, a declarat Răzvan Cuc, preşedinte RE/MAX România.

    În contextul unei creşteri constante a segmentului de închirieri în marile oraşe, faptul că investitorii – cei care achiziţionează imobile în vederea exploatării prin închiriere – acceptă în prezent randamente mai temperate faţă de 2007- 2008, este una dintre principalele lecţii dobândite de aceştia în urma crizei. De asemenea, implicarea finanţărilor bancare în proiecte de acest tip este procentual mai mică faţă de ceea ce se întâmpla în anii 2006-2008, astfel că dezvoltatorii au fost nevoiţi să aibă o participare mai consistentă, motiv pentru care planificările acestora se desfăşoară pe o durată mai extinsă de timp decât în trecut.

    Anul 2012 a fost marcat de revenirea pieţei imobiliare, care a crescut progresiv, cu paşi mici, în anii 2013-2015. Au reapărut ulterior şi primii dezvoltatori care au pus bazele unor proiecte mari, remarcabile, tendinţă care s-a dezvoltat în perioada imediat următoare. În 2017 era deja vizibilă puterea de cumpărare net superioară comparativ cu anul de referinţă, la fel şi numărul de tranzacţii efectuate, ambele segmente cunoscând valori asemănătoare celor de dinainte de criză. Conform reprezentanţilor RE/MAX, preţurile pe metrul pătrat au înregistrat o uşoară scădere în intervalul 2012-2014, dar au crescut constant începând cu 2015 până în prezent.

    Cluj-Napoca, cel mai dinamic oraş după criza economică

    Cel mai dinamic segment din real-estate a rămas – constant – cel rezidenţial, iar în topul oraşelor cu cea mai mare efervescenţă au rămas, în continuare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Un exemplu de oraş care a cunoscut apogeul dezvoltării după criză este Clujul, acesta reprezentând un pol de investiţii imobiliare pe toate segmentele – rezidenţial, comercial, birouri.

    Conform specialiştilor RE/MAX, motivaţiile de achiziţie sunt determinate de un cumul de factori, printre care atractivitatea oraşului, dezvoltarea economică avansată faţă de restul ţării, respectiv creşterea domeniului IT, precum şi interesul turistic pe care îl oferă. Fiind oraş universitar,  numeroşi tineri vin din toată ţara să studieze în Cluj-Napoca şi, o bună parte, se stabilesc ulterior aici. Randamentul bun la închiriere – minim 5-6% pe an la rezidenţiale, cu extreme de până la 9-10%, coroborat cu o cerere constantă, atrage în continuu investitorii.

    Totodată, evenimentele culturale de anvergură (Untold, Electric Castle, Jazz Festival) aduc constant turişti în oraş, fapt ce contribuie, printre altele, la creşterea pieţei imobiliare locale şi a categoriilor conexe de business.