BusinessMagazin

Tag: detinere

  • Jucăriile Lego revin în mâna fondatorilor

    Kristiansen îl înlocuieşte astfel pe Jorgen Vig Knudstorp, fostul CEO al companiei, care va fi în continuare membru al boardului.
    Schimbarea a venit pe fondul unei creşteri a profitului Lego de 3% anul trecut, cu o valoare netă care s-a plasat la 1,24 miliarde de dolari (8,31 miliarde de coroane daneze). Veniturile au crescut cu 6%, până la 38,5 miliarde de coroane daneze.
    Thomas Kirk Kristiansen are 41 de ani şi este unul dintre cei trei copii ai lui Kjeld Kirk Kristiansen, nepotul în vârstă de 72 de ani al fondatorului Lego.
    Compania ţinteşte China ca piaţă strategică şi are deja acolo 140 de magazine deschise. În 2020, Lego plănuieşte să deschidă încă 80 de magazine în 20 de oraşe din China. 

  • Celebra familie de bancheri Rohatyn, care a salvat New Yorkul de la faliment, s-a întors în România după 100 de ani

    Numele Rohatyn a stat departe de România aproape un secol, familia deţinând înainte de al Doilea Război Mondial un business cu bere pe plan local. În 2019, familia de bancheri a revenit în România cumpărând mai multe businessuri, însă de data aceasta nu în industria berii, ci în servicii medicale şi produse pentru animale de companie. 

    Fondul de investiţii Rohatyn, lansat în 2002 la iniţiativa bancherului de investiţii Nicolas Rohatyn şi a altor parteneri, a fost în ultimul an unul dintre dintre cele mai activi cumpărători de companii locale, bătând palma pentru businessuri precum Animax (magazine cu produse pentru animale) şi Amethyst (clinici de radioterapie).

    În total, fondul de investiţii a plătit peste 150 de milioane de euro pentru cele două tranzacţii, conform surselor ZF. Însă familia Rohatyn nu este la primul contact cu România şi nici la primele investiţii pe plan local. Alexander Rohatyn, bunicul lui Nicolas Rohatyn, se ocupa de fabricile de bere ale familiei din România, Austria şi Iugoslavia, conform Wall Street Journal. Nu se ştie încă dacă vreuna dintre aceste fabrici mai funcţionează. Alexander Rohatyn, un polonez evreu, şi soţia sa, Edith Knoll Rohatyn, născută în Viena, au divorţat încă din tinereţe. Tot la Viena s-a născut în 1928 şi Felix George Rohatyn, tatăl lui Nicolas Rohatyn. Familia de evrei a emigrat în Franţa de teama naziştilor în 1935.

    Când naziştii au invadat Franţa în al Doilea Război Mondial, Alexander Rohatyn s-a ascuns, iar fiul său Felix a fugit cu mama şi tatăl vitreg, iniţial având ca destinaţie Spania. Deşi graniţa cu Spania era închisă, neglijenţa unui soldat, care nu a văzut pe documente că familia era una de evrei, le-a dat celor trei posibilitatea de a primi vize cu care au mers în Brazilia şi apoi în New York în 1942. În Statele Unite ale Americii, Felix Rohatyn a studiat la Middlebury College din Vermont, iar după ce şi-a obţinut diploma de licenţă în fizică a plecat la tatăl său, Alexander, în Franţa în 1947, la doi ani după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial.

    La Paris, Felix Rohatyn a început să lucreze pentru fabrica de bere pe care tatăl său o conducea, însă şi-a dat seama că producţia de bere nu i se potriveşte, mai ales că era pus să încarce camioane şi să cureţe tancurile de fermentaţie. Întors la Paris, a cunoscut-o pe Edith Piaf, căreia i-a devenit profesor de engleză. Interesul pentru acest job scădea, astfel că tatăl său vitreg i-a aranjat o întâlnire cu André Meyer, partenerul principal în cadrul băncii de investiţii Lazard Frères. „Nu aveam habar ce face o bancă de investiţii”, povestea Felix Rohatyn. A început ca junior şi era plătit cu 37,5 dolari pe săptămână, însă a fost trimis la traininguri în Londra, Paris şi Basel. În cadrul Lazard a lucrat circa 40 de ani. A devenit partener în 1961 şi mai târziu a fost numit director general.

    În 2001, a înfiinţat propria firmă, Rohatyn Associates LLC, pentru a oferi consultanţă asupra fuziunilor şi achiziţiilor. Ulterior a fost consultant Lehman Brothers şi în 2010 s-a întors la Lazard ca consilier al preşedintelui şi directorului executiv, mai scrie Wall Street Journal. Felix Rohatyn, care a murit pe 14 decembrie 2019, era considerat unul dintre cei mai buni bancheri de investiţii ai Americii.
    El a ajutat New Yorkul să iasă din criza din 1975. Guvernatorul de la acea vreme al New Yorkului l-a numit pe Rohatyn să conducă un comitet consultativ pentru a găsi o soluţie pentru rezolvarea problemelor fiscale ale oraşului în condiţiile în care acesta rămăsese fără bani. Cariera lui Felix Rohatyn în sistemul financiar l-a molipsit şi pe fiul său Nicolas, care s-a ocupat de dezvoltarea businessului JPMorgan pe pieţele emergente, pentru ca apoi să pună bazele propriului fond. Ulterior, alături de alţi parteneri, a pus pe picioare fondul de investiţii Rohatyn, prezent în 14 oraşe la nivel global. Fondul a plătit peste 20 mil. euro pentru reţeaua Animax potrivit datelor din piaţă, suma fiind influenţată de faptul că retailerul este lider incontestabil pe o piaţă unde se luptă cu mici magazine de cartier şi cu reţele de mici dimensiuni. La finalul anului trecut, Rohatyn a preluat reţeaua de clinici de radioterapie Amethyst, care operează nouă centre în România, Franţa, Italia, Polonia şi Austria, tratând peste 10.000 de pacienţi anual. Reţeaua Amethyst a fost fondată în 2010 de Ludovic Robert, unul dintre fondatorii reţelei de farmacii Sensiblu. Pentru Amethyst fondul de investiţii Rohatyn, cu sediul la New York, a plătit peste 130 de milioane de euro, conform surselor ZF.  

  • Povestea grecului care a venit în România acum 20 de ani şi cum a ajuns el cel mai mare proprietar de clădiri de birouri. Care sunt motivele pentru care a vândut tot

    Ioannis Papalekas a pus umărul la creşterea şi modernizarea pieţei imobiliare româneşti. A pornit în urmă cu 20 de ani de la apartamente pe bulevardul Unirii şi a ajuns cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia. Acum, şi-a vândut acţiunile către Radovan Vitek, un miliardar ceh cu investiţii în piaţa imobiliară. 

    Probabil dacă nu ar fi fost chemat la DIICOT în decembrie 2014, nicio poză nu ar fi apărut vreodată în presă cu Ioannis Papalekas, grecul care a venit în România la începutul anilor 2000 şi care după criza din 2009 a devenit cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia

    Ioannis Papalekas a ajuns în 20 ani unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa imobiliară românească. El şi-a început activitatea pe piaţa locală prin închirierea unor apartamente din zona Bulevardului Unirii. Apoi a dat lovitura cu construcţia şi vânzarea unui sediu de birouri pentru Bancpost, parte a grupului EFG.

    Ulterior Ioannis Papalekas a început expansiunea şi a achiziţionat tot mai multe clădiri de birouri pe măsură ce reuşea să strângă bani la bursă. A început apoi achiziţiile de terenuri şi dezvoltarea proprie de proiecte în România, iar în 2017 a început expansiunea în Polonia. De ce? Pentru că Polonia are o piaţă de birouri mult mai mare, mai multe oraşe cu cel puţin un milion de locuitori, iar datorită diversităţii există mai multe clădiri în zone bune, care pot permite obţinerea unor randamente investiţionale de peste 10 – 12%, în timp ce în România cele mai mari tranzacţii s-au realizat în jurul valorii de 7 – 7,5%.

    În ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor, Ioannis Papalekas l-a avut alături pe Ion Nestor, cel care conduce casa de avocatură NNDKP.
    De partea cealaltă, un pariu pierdut de Ioannis Papalekas este cel cu Cathedral Plaza. El a cumpărat clădirea în 2012 în urma unei înţelegeri cu miliardarul israelian Eyal Ofer pentru preluarea turnului Cathedral Plaza, un proiect cu o istorie zdruncinată. Proiect demarat de Eyal Ofer în 2003 în urma unei investiţii de 40 de milioane de euro, turnul de 18 etaje este situat în imediata apropiere a catedralei Sf. Iosif din Capitală, iar finalizarea a avut loc în 2009. De atunci însă, imobilul nu a fost utilizat şi stă închis, iar în prezent există o decizie finală cu privire la demolarea clădirii, încă din 2017, însă procedura efectivă de demolare nu a început.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Poveste grecului care a venit în România acum 20 de ani şi cum a ajuns el cel mai mare proprietar de clădiri de birouri. Care sunt motivele pentru care a vândut tot

    Ioannis Papalekas a pus umărul la creşterea şi modernizarea pieţei imobiliare româneşti. A pornit în urmă cu 20 de ani de la apartamente pe bulevardul Unirii şi a ajuns cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia. Acum, şi-a vândut acţiunile către Radovan Vitek, un miliardar ceh cu investiţii în piaţa imobiliară. 

    Probabil dacă nu ar fi fost chemat la DIICOT în decembrie 2014, nicio poză nu ar fi apărut vreodată în presă cu Ioannis Papalekas, grecul care a venit în România la începutul anilor 2000 şi care după criza din 2009 a devenit cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia.
    Ioannis Papalekas a ajuns în 20 ani unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa imobiliară românească. El şi-a început activitatea pe piaţa locală prin închirierea unor apartamente din zona Bulevardului Unirii. Apoi a dat lovitura cu construcţia şi vânzarea unui sediu de birouri pentru Bancpost, parte a grupului EFG.
    Ulterior Ioannis Papalekas a început expansiunea şi a achiziţionat tot mai multe clădiri de birouri pe măsură ce reuşea să strângă bani la bursă. A început apoi achiziţiile de terenuri şi dezvoltarea proprie de proiecte în România, iar în 2017 a început expansiunea în Polonia. De ce? Pentru că Polonia are o piaţă de birouri mult mai mare, mai multe oraşe cu cel puţin un milion de locuitori, iar datorită diversităţii există mai multe clădiri în zone bune, care pot permite obţinerea unor randamente investiţionale de peste 10 – 12%, în timp ce în România cele mai mari tranzacţii s-au realizat în jurul valorii de 7 – 7,5%.
    În ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor, Ioannis Papalekas l-a avut alături pe Ion Nestor, cel care conduce casa de avocatură NNDKP.
    De partea cealaltă, un pariu pierdut de Ioannis Papalekas este cel cu Cathedral Plaza. El a cumpărat clădirea în 2012 în urma unei înţelegeri cu miliardarul israelian Eyal Ofer pentru preluarea turnului Cathedral Plaza, un proiect cu o istorie zdruncinată. Proiect demarat de Eyal Ofer în 2003 în urma unei investiţii de 40 de milioane de euro, turnul de 18 etaje este situat în imediata apropiere a catedralei Sf. Iosif din Capitală, iar finalizarea a avut loc în 2009. De atunci însă, imobilul nu a fost utilizat şi stă închis, iar în prezent există o decizie finală cu privire la demolarea clădirii, încă din 2017, însă procedura efectivă de demolare nu a început.
    De partea cealaltă, un pariu câştigător tot cu un „turn fantomă” a fost Tower Center International din Piaţa Victoriei – clădire care s-a confruntat cu peste 50 de litigii şi un dosar de insolvenţă şi care ulterior, în 2012, a fost preluată de Dragoş Bîlteanu şi Ioannis Papalekas – care erau deja atunci doi dintre cei mai puternici investitori din imobiliarele locale – în urma unei tranzacţii de circa 50 de milioane de euro.
    Imobilul, care prin înălţime domină Piaţa Victoriei, a fost dezvoltat de firmele Avrig 35 şi Industrialexport, care s-au judecat mai mulţi ani la diverse instanţe.
    Tranzacţia a fost complexă şi a fost bazată în primul rând pe o creanţă de aproape 190 de milioane de lei (circa 44 mil. euro) pe care Industrialexport o avea faţă de Tower Center Internaţional (TCI), firma dezvoltatoare.
    Această creanţă a fost cedată către Lorient Limited, firma lui Bîlteanu şi Papalekas înregistrată în Insulele Belize. Cei doi au preluat 87% din turnul de birouri prin convertirea unei părţi din această creanţă (128 mil. lei, echivalentul a 30 mil. euro) în acţiuni. Totodată, faţă de Alpha Bank a fost plătită o sumă de 17,5 mil. euro în contul unui credit acordat de banca elenă pentru construcţie.
    Cei doi au mai dezvoltat în Bucureşti proiectul UpGround din Pipera, iar Papalekas a răscumpărat tot în acea perioadă centrul City Mall, aflat în faliment, pentru 17,3 mil. euro după ce îl vânduse anterior crizei imobiliare cu 100 mil. euro.
    În 2014 Papalekas a continuat expansiunea – prin intermediul Globalworth, Papalekas a semnat în ultima lună acordurile pentru achiziţia a trei clădiri de birouri din Bucureşti – Green Court I, Nusco Tower şi UniCredit HQ –, tranzacţii cu o valoare cumulată de 133 mil. euro care au fost închise în următorul an. Tot atunci Globalworth a semnat pentru UniCredit HQ pentru 43 mil. euro.
    După doi ani în care pachetul de acţiuni deţinut de Ioannis Papalekas s-a redus treptat în cadrul Globalworth, omul de afaceri a marcat un exit prin vânzarea pachetului deţinut, însă cel puţin pentru moment rămâne CEO.
    Dezvoltatorul ceh CPI Property, Group SA deţinut de miliardarul Radovan Vitek, a ajuns marţi, 4 februarie, să deţină 27,7% din acţiunile Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia, după ce într-o singură zi a crescut cu aproape 11 puncte procentuale. Acum al treilea cel mai mare acţionar este dezvoltatorul german Aroundtown, cu 21,9% in acţiuni. Sud-africanii de la Growthpoint rămân cei mai mari acţionari din cadrul Globalworth, cu un pachet de 29,4% din acţiuni.
    Grupul ceh îşi majorase pe 31 ianuarie 2020 participaţia prin preluarea integrală a pachetului de acţiuni deţinut de fondatorul şi CEO-ul Globalworth, Ioannis Papalekas, care s-a retras astfel din acţionariatul companiei. Pentru pachetul de acţiuni CPI Property Group a plătit circa 280 mil. euro. Radovan Vitek controla anterior 6% din dezvoltatorul imobiliar.
    Potrivit anunţului publicat pe bursa londoneză, CPI Property Group a cumpărat în şedinţa de marţi, pe piaţa secundară, un pachet de 24,2 milioane acţiuni, reprezentând 10,9% din drepturile de vot în cadrul Globalworth. În urma acestei operaţiuni, Radovan Vitek deţine direct şi indirect 27,7% din Globalworth.
    CPI Property Group mai are în portofoliu şapte proiecte în România, dintre care cinci în Bucureşti, toate din domeniul rezidenţial în stadiu de proiect şi două în Iaşi, dintre care unul este Felicia Shopping City.
    Cel de-al treilea din board, după Ioannis Papalekas şi Dimitris Raptis, care a vândut luni acţiuni este Eli Alroy, director nonexecutiv al companiei, care a vândut 1,1 mil. acţiuni la preţul de 9,7 euro per acţiune, într-o tranzacţie de 10,67 mil. euro. După tranzacţie, Eli Alroy nu va mai deţine nicio acţiune în cadrul companiei. Anterior, tot luni, 3 februarie, Dimitris Raptis, CEO-ul adjunct al Globalworth, a vândut un portofoliu de 559.640 de acţiuni la un preţ de 9,7 euro per acţiune, într-o tranzacţie estimată la 5,43 mil. euro. Potrivit datelor companiei, Dimitris Raptis a vândut aproximativ 40% din acţiunile pe care le deţinea.
    Luni dimineaţă în data de 3 februarie, Ioannis Papalekas anunţa că a vândut un portofoliu de 23.734.670 de acţiuni dezvoltatorului ceh CPI Property Group SA contra sumei de 230,2 mil. euro. În plus, la timpul vânzării, CPI a plătit încă 7,1 mil. euro în contul dividendelor ce vor fi încasate săptămâna viitoare alături de încă 39 mil. euro pentru acţiunile deţinute de Ioannis Papalekas prin intermediul Zakiono. Odată cu semnarea tranzacţiilor CPI a ajuns la 16,8% din acţiuni.
    Aroundtown are un portofoliu evaluat la peste 13 miliarde de euro şi 6,6 milioane de metri pătraţi de proprietăţi imobiliare. Din portofoliul nemţilor 56% din portofoliu reprezintă birourile, urmat de 28% hoteluri, 10% logistică şi 6% retail. Dezvoltatorul german deţine cele mai multe proprietăţi în Berlin (20% din portofoliu), München şi Frankfurt.
    În ceea ce priveşte valoarea portofoliului din România, Dimitris Raptis, CEO-ul adjunct al Globalworth, declara în 2019 că până la finalul anului trecut va ajunge la 1,4 mld. euro, în funcţie de evoluţia lucrărilor la GW Campus şi Square.
    De asemenea, este de aşteptat ca pe radarul Globalworth să intre în curând şi proiectul de birouri Equilibrium construit de Skanska pe str. Gara Herăstrău de lângă Barbu Văcărescu.
    Proiectul Globalworth Square, construit lângă GW Plaza, pe terenul cumpărat anterior de la Nusco, va avea o suprafaţă totală închiriabilă de aproximativ 28.000 mp, va include 14 etaje de spaţii de birouri, trei niveluri subterane dedicate parcării, iar parterul va fi destinat facilităţilor, precum un restaurant şi diferite opţiuni de retail.
    Cel de-al doilea proiect care va demara în perioada următoare va fi construcţia celei de-a patra clădiri din ansamblul de birouri Green Court de pe str. Gara Herăstrău. De asemenea, tot în zonă, NEPI-Rockcastle, fondul care deţine mallul Promenada, a obţinut autorizaţia pentru a demara lucrările la subsolul viitorului proiect care include extinderea centrului comercial şi construcţia unei noi clădiri de birouri. Green Court D va avea o suprafaţă închiriabilă (GLA) de 16.000 de metri pătraţi, la care se adaugă 9.500 de metri pătraţi la subsol. Va fi în oglindă cu Green Court C şi va cuprinde subsol (trei niveluri), parter, 11 etaje şi un etaj tehnic. Bugetul investiţiei este de 23,5 mil. euro plus TVA. Finalizarea este estimată în 2020.
    Globalworth a înregistrat o creştere cu 161% a venitului operaţional net în 2018 în comparaţie cu anul anterior. În urma extinderii continue, atât în România, cât şi în Polonia, prin finalizarea de achiziţii, proiecte de dezvoltare şi încheierea de noi parteneriate, venitul operaţional net înregistrat de companie a crescut la 133.4 milioane de euro.
    Globalworth a finalizat construcţia celui de-al treilea turn al complexului Globalworth Campus, cel mai extins parc de birouri din ţară.
    Al treilea turn de pe bulevardul Dimitrie Pompeiu va găzdui birourile UniCredit Services şi o parte importantă a sediului Allianz. Mai exact două companii ale grupului german de asigurări îşi vor reloca activităţile din Bucureşti în noua clădire din cadrul proiectului office, după ce au închiriat împreună 9.200 mp: Allianz Services, o divizie a Allianz Technology SE şi Allianz Partners, entitatea B2B2C a grupului.
    După finalizarea primei clădiri din Globalworth Campus în 2017 şi a celei de-a doua în aprilie 2018, Tower 3, un turn înalt de 14 etaje şi cu două niveluri subterane, oferă nu mai puţin de 33.000 mp de spaţii de birouri de închiriat, dar şi 24.000 mp de spaţii sub nivelul solului. Complexul va îngloba şi o sală de conferinţe impozantă, de 1.800 mp, care va fi finalizată în cursul acestui an.
    Construcţia noii clădiri marca Globalworth a început în luna iunie 2018, iar proiectul a fost finalizat în ianuarie 2020, acesta fiind dezvoltat în întregime pe o perioadă de un an şi 7 luni. Parcul office pune la dispoziţia chiriaşilor, pe lângă birouri de calitate premium, şi un spaţiu de promenadă cu fântâni arteziene şi spaţii verzi.
    Proiectul Globalworth Campus include trei clădiri încadrate în clasa A, cu spaţii de birouri, retail şi diverse alte facilităţi, ce se întind pe o suprafaţă închiriabilă totală de peste 92.000 mp. Complexul a fost construit ca un areal gândit să ofere o experienţă de lucru complexă şi a fost ales ca soluţie office de companii precum Amazon, Mindspace, Honeywell, Dell, Ademco, Stefanini, P4Cards, Mazars, Chain IQ, Delphi sau Stradale, iar acum UniCredit şi Allianz.

  • Controversatul mogul ceh care devine un jucător mare pe piaţa de birouri din România: Radovan Vitek este dat în judecată pentru fraudă şi i se cer daune de 1 miliard de dolari

    Miliardarul ceh Radovan Vitek, cel care a devenit al doilea cel mai mare acţionar din fondul de investiţii Globalworth – cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia – este acuzat în prezent de escrocherie sub celebra legislaţie americană anti-corupţie RICO şi i se cer daune de 1 miliard de dolari.

    Vitek, 48 ani, care a preluat integral pachetul de acţiuni al fondatorului Globalworth Ioannis Papalekas într-o tranzacţie de 280 mil. euro, a fost implicat în mai multe dispute legale în ultimii ani, cea mai mare concretizându-se într-un proces de fraudă în curs de derulare. 

    Cehul deţine acum o paticipaţie de 27,7% în Globalworth, în timp ce sud-africanii de la Gowthpoint rămân cei mai mari acţionari, cu o participaţie de 29,4%. 

    Cum şi-a construit averea Radovan Vitek

    După căderea comunismului în 1989, Vitek şi-a început prima afacere – un business prin care importa pături din Germania.

    Cehul care are astăzi o avere de 3 miliarde de euro şi-a început cariera în imobiliare în 1991, când a înfiinţat un fond de investiţii pe care l-a folosit pentru a profita de perioada privatizărilor din Slovacia, cumpărând active ieftine, potrivit Bloomberg.

    În 1998, el şi-a numit buisnessul CPI şi a început să cumpere proprietăţi imobiliare şi terenuri în Slovacia şi în Cehia, orientându-se înspre sectorul de retail care era în plină dezvoltare la începutul anilor 2000.

    Astăzi, grupul CPI deţine un portofoliu de peste 7 miliarde de euro, cu peste 400 de proprietăţi care includ birouri, retail, rezidenţial şi hoteluri.

    De ce Radovan Vitek este un miliardar controversat

    Însă dezvoltarea acestui „imperiu” a lăsat în urmă o serie de dispute. O firmă de investiţii din Cehia şi un fond de investiţii din New York l-au dat în judecată pe Radovan Vitek în aprilie 2019, acuzându-l pe acesta de fraudă.

    Kinstown Capital Management şi Investhold l-au dat în judecată pe mogulul imobiliar, susţinând că acesta a încălcat legislaţia anti-fraudă cunoscută drept RICO încă din 2008.

    Potrivit acuzaţiilor, Vitek a folosit o reţea vastă de companii fantomă pentru a câştiga controlul unui dezvotator imobiliar din Luxembourg – în care şi Kingston avea o participaţie semnificativă – pentru ca mai apoi să îi vândă activele la preţuri mici către entităţi pe care tot el le controlează.

    Procesul „sugerează existenţa unei scheme masive de fraudă, care s-a întins pe durata unui deceniu, gestionată de Vitek şi complicii săi, care l-a transformat într-un miliardar care deţine unul dintre cele mai mari imperii imobiliare”, notează avocatul Matthew L. Schwartz.

    Acţiunea în instanţă se referă la o luptă internă pentru controlul dezvoltatorului Orco Property Group – care a fost unul dintre cele mai mari grupuri imobiliare din Cehia, deţinând active şi în alte ţări UE, înainte de începerea crizei imobiliare.

    Din acţionariatul acestei companii făceau parte atât Vitek, cât şi reprezentanţi ai Kingstown. O serie de mutări făcute în companie de miliardarul ceh în 2014, i-au eliminat din board-ul Orco pe reprezentanţii Kingstown.

    Vitek a mers „până în pânzele albe” pentru a face să pară că board-ul nu funcţiona în acea formă, „inclusiv prin înscenarea unor scandaluri în mijlocul şedinţelor sau în timpul pârnzurilor de business”, potrivit plângerii.

    Acuzaţiile Kingstown mai includ un creditor de dimensiuni mici din Cehia cunoscut drept J&T Banka şi celebra bancă Rotschild.

    Astăzi, activele Orco sunt la un loc cu cele ale CPI şi formează CPI Property Group, vehiculul al cărui acţionar majoritar este mogulul Radovan Vitek.

    Procesul intentat la New York are similitudini cu un alt proces înregistrat de Kingston în 2015 la adresa lui Vitek, cu acuzaţii similare. În cadrul acelui proces, un tribunal din Luxembourg l-a exonerat pe Vitek în iunie 2019.

    La finalul lui 2017, Vitek a fost amendat de autoritatea de supraveghere din Luxembourg pentru modul în care a achiziţionat o parte din activele grupului Orco.

    Viaţa personală a lui Radovan Vitek

    În ceea ce priveşte viaţa personală a miliardarului ceh, el deţine o casă în Alpii Elveţieni şi o vilă pe insula St. Bart.

    Căsătorit şi cu patru copii, Vitek este absolvent al facultăţii de drept din cadrul universităţii West Bohemia.

    Pe lângă proprietăţile imobiliare, el mai deţine şi operează teleski-uri, magazine şi restaurante în staţiunea Crns Montana, printr-o subsidiară denumită Remontees Mecaniques Crans-Montana Aminona (CMA).

    Această firmă a fost subiectul unor controverse în timpul sezonului de ski din 2018, când CMA a închis teleskiul complet pentru că primăria nu ar fi onorat o înţelegere prin care trebuia să plătească firmei peste 750.000 de euro.

  • Armele sunt pregătite pentru Al Treilea Război Mondial: Ce arsenal nuclear ar deţine SUA

    Unul dintre cele mai discutate subiecte atunci când s-au întâlnit cei mai puternici lideri ai lumii a problema proliferării armelor nucleare. Din cele 195 de ţări existente, doar 9 deţin arsenal nuclear, iar primele două – SUA şi Rusia- deţin 92% din acesta.

     „Dacă putem face ceva în privinţa reducerii substanţiale a numărului acestora (armelor nucleare – n. red.), aici mă refer la a scăpa de ele chiar – deşi probabil este doar un vis, voi aduce cu siguranţă în discuţia cu acesta (cu Vladimir Putin – n.red.). Pentru mine, armele nucleare reprezintă cea mai mare problemă a lumii”, declara, citat de CNBC, preşedintele SUA Donald Trump înainte de o întâlnire cu preşedintele Rusiei în 2018

    De cealaltă parte, Putin a declarat că cele două ţări  au responsabilitatea de a menţine securitatea internaţională, prin reducerea ratei de înmulţire a armelor de distrugere în masă.

    Între timp, sunt peste 14.500 de focoase nucleare în lume, iar Rusia şi SUA deţin aproximativ 13.350, adică 92%.  Ministerul Apărării din Rusia a lansat în 2018 cinci sisteme noi de armament nuclear, despre care Vladimir Putin a spus că ar face ca rachetele americanilor să pară „ineficiente”, potrivit Business Insider.

    Cu toate acestea, numărule exact de focoase nucleare pe care îl deţine fiecare ţară este unul imprecis, deoarece ţările sunt secretoase în această privinţă. Mai jos regăsiţi estimarea Asociaţiei de Control a Armelor şi a Federaţiei Cercetătorilor Americani.

    Coreea de Nord deţine 10-20 focoase nucleare şi a organizat 6 teste balistice cu acestea, ultimul fiind în septembrie 2017.

    Israel deţine aproximatov 80 de focoase nucleare, iar date despre teste balistice nu există.

    India deţine între 120 şi 130 de astfel de arme, ultimul test balistic fiind în mai 1998.

    Pakistanul deţine 130 până la 140 de focoase nucleare, ultimul test efectuat fiind tot în mai 1998.

    Marea Britanie deţine 215 arme nucleare, ultimul test balistic fiind în 1991.

    China deţine aproximativ 270 de arme nucleare, în 1996 testându-le ultima dată.

    Franţa dispune de cele mai multe focoase nucleare, după SUA şi Rusia, acestea fiind în număr de aproximativ 300. Ultimul test balistic al francezilor a fost în 1996.

    SUA este pe locul doi la nivel mondial în ceea ce priveşte capacităţile nucleare, cu aproximativ 6.550 de focoase, în timp ce Rusia deţine aproximativ 6.800 de focoase nucleare.

     

     

  • Cum a ajuns unul dintre cei mai cunoscuţi oligarhi ruşi să fie printre cei mai mari acţionari ai Facebook

    Alişer Usmanov este unul dintre cele mai mari nume ale business-ului rusesc şi membrul unui grup select ce deţine cheile către economia ţării. Societatea de holding a acestuia, USM Holdings, deţine a doua cea mai mare reţea de telefonie din Rusia, Megafon, compania producătoare de oţel Metalloinvest şi deţine acţiuni la Mail.ro, cea mai mare companie rusească de internet, conform Financial Times.

    La un moment dat, Usmanov era unul dintre cei mai mari acţionari ai Facebook-ului. Este principalul partener din Rusia al Alibaba, cea mai mare platformă de comerţ online din China. Până în 2018, deţinea o parte semnificativă din echipa de fotbal Arsenal Londra. În prezent, se promovează din postura de filantrop, donând nu mai puţin de două miliarde de dolari în ultimii ani.

    „Niciodată nu am fost ceea ce voi numiţi un oligarh. Toate asset-urile pe care le-am cumpărat împreună cu partenerii mei în Rusia au provenit din pieţe secundare, nu prin procese de privatizare. Nimeni nu mi-a oferit nimic. Dar ar fi indecent să spun că statul nu mi-a oferit oportunităţi. În tot acest timp, de când am început să fac business la nivel înalt, cu asset-uri industriale majore, statul a fost de mare ajutor şi nu ne-a refuzat nimic”, a declarat Usmanov.

    Născut în 1953 în Chust, un oraş mic din Uzbekistan, într-o familie din pătura mijlocie a societăţii, Usmanov a urmat cursurile prestigiosului Institut de Stat pentru Relaţii Internaţionale, un teren de antrenament pentru diplomaţi sovietici, oameni de stat şi agenţi ai KBG-ului.

    La 26 de ani, Usmanov a fost trimis la închisoare în urma unui proces de fraudă şi „furt al unei proprietăţi socialiste”, urmând să execute şase ani dintr-o sentinţă de opt ani.

    Într-o perioadă când economia Rusiei era de vânzare, mai exact în 1993, Usman a făcut un împrumut de 14 milioane de dolari, având să câştige 84 de milioane într-un singur an din vânzarea de ţigări şi pungi de plastic.

    „În 1994, niciunul dintre aşa-numiţii oligarhi nu ştia ce este o acţiune. Stăteau sub impresia că eu eram cel care ştia cel mai bine piaţa, ceea ce a iritat foarte mult spiritele în rândul echipelor financiare ale Gazprom”, a declarat Usmanov, acesta fiind în anul 2000 principalul membru al sectorului de investiţii al companiei. Cei 36 de milioane de dolari pe care i-a investit în companie aveau să se transforme într-un miliard doar cinci ani mai târziu.

    O ţară în care deţine o influenţă incontestabilă la nivel politic este Uzbeksitan, actualul preşedinte fiindu-i rudă din partea soţiei. Usmanov spune că a investit câteva sute de milioane de dolari pentru a-l „ajuta pe noul preşedinte şi pe echipa acestuia”. 

    Întrebat cum şi-a îndreptat atenţia spre mediul de afaceri din Silicon Valley, Usmanov a răspuns că era convins încă de la început de faptul că o companie precum Facebook va „întoarce lumea pe dos”.  Usmanov a investit în compania lui Mark Zuckerberg 460 de milioane de dolari, plus 420 de milioane prin intermediul unui fond condus de partenerul său Yuri Milner, unul dintre cei mai influenţi investitori în tehnologie ai Rusiei. La un moment dat, Usmanov deţinea 8% din companie şi a obţinut profituri de cinci ori mai mari decât sumele investite.

    Oligarhul este prieten cu miliardarul Roman Abramovici, actualul patron al clubului de fotbal Chelsea FC şi este de părere că decizia Marii Britanii prin care îi anula în 2018 viza lui Abramovici este un avertisment îndreptat direct către mangaţii ruşi. Usmanov, deşi şi-a vândut în 2018 toate acţiunile pe care le avea la Arsenal, îşi poate îndrepta atenţia din nou în Premier League, de data aceasta fiind interesat să investească în a doua cea mai mare echipă din Liverpool –  Everton FC.

    Usmanov deţine din 2006 unul dintre cele mai mari ziare din Rusia – Kommersant. Vara trecută, întreagă echipă a departamentului politic şi-a dat demisia după ce doi reporteri au fost cencediaţi pentru un articol despre o remaniere lansată la Kremlin.

    Întrebat cum va arăta imperiul USM Holdings în viitor, Usmanov a răspuns că 50% va merge către familia sa şi 50% către management, sfârşind prin a spune că „dacă destinul te-a ajutat să obţii ceva, trebui să împarţi”.

     

  • Un antreprenor din România a început o afacere într-un chioşc. Cum a reuşit ca după un sfert de secol să îl transforme într-un business de 50 de milioane de euro

    „Principala investiţie pe care a făcut-o Casa Auto (parte a Grupului Tester, care se ocupă de businessul auto reprezentând 13 mărci) în anul 2019 este Centrul Tehnic, prima caroserie-vopsitorie robotizată din România şi Europa de Sud-Est. A fost o decizie îndrăzneaţă, în care top managementul Casa Auto m-a încurajat şi în care, pe lângă suma consistentă investită, de 2,5 milioane de euro, procesul tehnologic este total nou – linia de producţie şi roboţii făcând posibilă o calitate ridicată a reparaţiilor într-un timp de cinci ori mai rapid decât într-o tinichigerie clasică”, descrie Bogdan Piţigoi cele mai recente realizări.

    Şeful Tester Grup notează şi că afacerea lucrează cu cei mai reprezentativi asigurători din România, cu o parte dintre ei având încheiate convenţii pentru autoconstatare, ceea ce scurtează mult timpul necesar întocmirii documentaţiei necesare unei reparaţii de tinichigerie-vopsitorie.

    Cum se diferenţiază însă showroomurile Casa Auto de cele ale competitorilor? „Încă din anul 2001 am început să cred în conceptul de showroom multibrand, ceea ce presupune ca showroomurile mai multor mărci să fie în aceeaşi clădire, sub acelaşi acoperiş, dar în acelaşi timp în interiorul lor să păstreze atmosfera şi universul caracteristic fiecărei mărci în parte”, explică Bogdan Piţigoi.
    Şeful Tester Grup speră ca anul 2020 să fie la fel de bun ca şi 2019, atât din punctul de vedere al pieţei auto, cât şi la nivelul întregii economii a României. Cu acest gând, el a bugetat o altă investiţie importantă: primul mall auto din România.

    Acesta va consta într-o clădire pe două etaje cu o suprafaţă desfăşurată de 3.200 mp, în care vor fi amplasate opt dintre mărcile reprezentate de Casa Auto. Clădirea va fi amplasată pe o suprafaţă de teren de 12.000 mp, în apropierea unui showroom multibrand cu alte cinci mărci din portofoliul companiei. „În acelaşi loc avem şi service-uri de reprezentanţă pentru operaţiunile mecanice şi electrice, o spălătorie nouă şi modernă împreună cu un service de ultimă generaţie ce oferă servicii de reglare unghiuri, echilibrare şi schimbare roţi, precum şi un hotel de anvelope”, notează Piţigoi. Pe scurt, spune el, Mallul Casa Auto va oferi clienţilor vânzări, service şi nu numai pentru toate mărcile pe care le reprezintă.

    Piaţa auto locală de astăzi s-a maturizat şi este în echilibru cu potenţialul real al României, crede Bogdan Piţigoi, acesta situându-se în opinia sa în intervalul 150.000-200.000 de maşini noi pe an. Faţă de ultimii ani, el observă o creştere a cererii pentru maşini de clasă medie, tendinţă normală raportată la creşterea clasei sociale medii în România. „Clienţii au un grad mai înalt de cunoaştere a maşinilor şi sunt mult mai hotărâţi referitor la tipul de maşină de care au nevoie”, spune şeful Tester Grup. „De asemenea, ei au cunoştinţe şi aşteptări mari referitoare la service şi, pe bună dreptate, îşi doresc servicii de calitate în toate domeniile.”

    Casa Auto a comercializat în 2019 un număr de 4.000 de maşini, oferind servicii after sales pentru 52.000 de clienţi. În ceea ce priveşte bussinessul imobiliar, un alt segment important pentru grup, au fost prelungite contractele de închiriere pentru clienţi importanţi cum ar fi Oracle, Sonovision, KPMG sau Geberit şi au fost semnate noi contracte de închiriere cu clienţi importanţi precum SCC, Softvision, Buck, Ipsos sau Digitex. „În concluzie, cei doi piloni importanţi ai Grupului Tester (Casa Auto pentru segmentul auto şi Ideo, Centro respectiv Solo Park pentru domeniul real estate) au fost în creştere evidentă de bussiness, ceea ce ne dorim şi pentru anul 2020.”
    Bogdan Piţigoi crede că piaţa locală este „în cea mai fastă perioadă economică a ei şi sunt convins de potenţialul României de a se dezvolta accelerat în continuare”.

  • De necrezut: Dacă ai fi economisit 10.000 de dolari pe zi în ultimii 4.000 de ani, tot ai fi cu 80% mai sărac decât cei mai bogaţi oameni ai planetei

    Cei 2.153 de miliardari ai lumii deţin cumulat o avere mai mare decât 4,6 miliarde de oameni la un loc, potrivit unei cercetări realizate de fundaţia internaţională de caritate Oxfam, citat de CNBC.

    Noul studiu lansat de Oxfam atrage din nou atenţia guvernelor asupra politicilor pe care trebuie să le implementeze pentru a reduce inegalitatea financiară din societăţile globale.

    „Dacă fiecare persoană ar dormi efectiv pe averea lui sub forma unor bacnote de 100 de dolari, majoritatea oamenilor din lume ar dormi pe podea”, notează autorii studiului.

    Aceştia au lansat lucrarea de cercetare acum pentru a coincide cu adunarea anuală din Davos, Elveţia, unde are loc conferinţa Forumului Economic Mondial.

    „Pe acelaşi exemplu, o persoană din clasa de mijloc care s-a născut într-o ţară bogată ar dormi pe bacnote care l-ar situa la înălţimea unui scaun. Prin comparaţie, cei mai bogaţi doi oameni din lume ar dormi în spaţiul cosmic”, potrivit autorilor.

    Jeff Bezos, fondatorul Amazon, este în prezent cel mai bogat om din lume, cu o avere de circa 116,4 miliarde dolari, potrivit Forbes. A doua cea mai bogată persoană din lume este Bernard Aranault, miliardarul francez care deţine grupul de lux LVMH, care are o avere netă de 116 miliarde dolari.

    Raportul Oxfam notează că o persoană care ar fi economisit 10.000 de dolari pe zi de la construcţia piramidelor egiptene (n.r: în urmă cu peste 4.000 de ani), şi până în prezent, tot ar fi cu 80% mai sărac decât cei mai bogaţi cinci oameni din lume.

    Oxfam cere autorităţilor să majoreze taxele pentru cei mai bogaţi oameni din lume cu 0,5% în următorul deceniu, într-o încercare de a reduce inegalitatea.

    O astfel de taxă de 0,5% pe averile bogaţilor ar genera destule fonduri pentru a crea încă 117 milioane de locuri de muncă în sectoare precum educaţie şi sănătate, potrivit cercetătorilor.

     

     

     

  • IKEA îşi sfătuieşte clienţii să nu mai folosească un produs al companiei. Produsul, făcut în India, poate transmite substanţe chimice care depăşesc limitele prescrise

    IKEA îndeamnă toţi clienţii care au  cana de voiaj TROLIGTVIS marcată „Made in India” să nu o  mai folosească. Rapoartele de testare recente arată că produsul poate transmite substanţe chimice care depăşesc limitele prescrise. Prin urmare, IKEA solicită clienţilor care deţin această cană de voiaj să o returneze în orice magazin IKEA pentru rambursarea integrală a contravalorii acesteia, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentaţii companiei.

    IKEA tratează siguranţa produselor cu foarte multă seriozitate. Toate tipurile de produse IKEA sunt testate constant şi respectă standardele şi legislaţia aplicabile, precum şi cerinţele proprii ale IKEA. IKEA a primit recent rapoarte de testare care arată că TROLIGTVIS cana de voiaj poate transmite cantităţi de ftalat de Dibutil (DBP) care depăşesc limitele prescrise.

    De foarte mulţi ani, IKEA a decis să interzică utilizarea tuturor ftalaţilor în produsele care intră în contact cu alimentele şi, prin urmare, a oprit vânzarea acestei căni în timpul anchetei. Investigaţia a arătat că TROLIGTVIS cană de voiaj   marcată „Made in India” poate fi afectată şi IKEA  recheamă acum produsul chiar dacă riscul asupra sănătăţii este foarte scăzut.

    Cana de voiaj TROLIGTVIS a fost pusă  la vânzare în luna octombrie 2019. IKEA îndeamnă clienţii care deţin acest produs cu marcajul „Made in India” să îl returneze în orice magazin IKEA pentru  a li se restitui suma integrală plătită  pe produs. Nu este necesară nicio dovadă a achiziţiei, cum ar fi bonul fiscal.

    IKEA îşi cere scuze pentru orice eventual inconvenient provocat de această rechemare.