Artistul, scrie San Francisco Chronicle, refuză să cumpere altceva decât clei sau cuttere, preferând să caute materialele pentru lucru prin gunoaiele oraşului. Ideea i-a venit atunci când, angajat de un restaurant dintr-un loc izolat să realizeze nişte lucrări, nu a putut ajunge la un magazin pentru cele necesare şi a fost nevoit să utilizeze ce găsea, cum ar fi hârtie şi carton rămase de la local. La San Francisco, Zombres colindă pe la anumite magazine de unde cere deşeuri, în special ambalaje cu anumite culori, din care realizează diverse tablouri.
Tag: deseuri
-
Creşterea consumului atrage şi un avans al deşeurilor de ambalaje, care trebuie ţinut sub control
Obligaţia companiei este de a finanţa colectarea deşeurilor în vederea reciclării. În general din deşeuri se obţin materii prime pentru alte produse. Spre exemplu, din folia de plastic se obţine o granulă reciclată din care se produc jucării pentru copii, coşuri de cumpărături sau altele.
„Odată cu creşterea consumului creşte şi cantitatea de deşeuri de ambalaje. Deşi ne dorim să decontăm creşterea cantităţilor de ambalaje introduse pe piaţa naţională de consum, acest lucru este deocamdată imposibil, astfel că potenţialul este de creştere, a spus Iulian Stoicescu, director general al Ecosmart UNION SA.
În 2019 compania a investit în infrastructura de colectare a deşeurilor reciclabile de la populaţie, în special prin achiziţia unor sisteme de colectare separată cu acces special prin achiziţia unor sisteme de colectare separată cu acces special în zone cu densitate mare a populaţiei, dar şi în dotări pentru vehicule specializate de colectare.
„Am dotat câteva autospeciale cu sisteme de cântărire şi urmărire pentru a avea o evidenţă a cantităţilor colectate din diferite zone şi pentru a implementa un sistem «Plăteşte pentru cât arunci». De asemenea, am lucrat împreună cu câţiva operatori economici pentru a implementa în spaţii logistice de colectare şi compactare a deşeurilor de ambalaje. Împreună cu Ministerul Mediului şi InfoCons am desfăşurat o amplă campanie de informare şi conştientizare în numeroase instituţii publice cu accent deosebit pe primării“, a subliniat Iulian Stoicescu. El a spus că are în plan să continue în 2020 investiţiile în infrastructura de colectare selectivă împreună cu autorităţile publice locale şi centrale.
Anual, în România se introduc pe piaţă peste 1,3 milioane de tone de ambalaje, ceea ce determină o obligaţie de reciclare a aproximativ 750.000 de tone de deşeuri, activitate care în momentul de faţă este finanţată doar de producătorii şi importatorii de bunuri ambalate. În Capitală, bucureştenii generează circa 600 de tone de deşeuri de ambalaje pe zi, provenite de la alimentele şi produsele consumate, potrivit unor calcule făcute de ZF pe baza datelor din piaţă. Lipsa sortării deşeurilor menajere este primul impediment în reciclarea deşeurilor de ambalaje. Deşeurile care necesită un proces de sortare şi tratare sunt cel mai greu de reciclat şi presupun şi un cost mai ridicat pentru operatorii de salubritate.
Începând cu anul 2019 magazinele nu mai oferă pungi de plastic, tocmai din raţiuni legate de mediu. Pungile din plastic obişnuit se descompun în câteva sute de ani, dacă sunt depozitate la deponeu – groapa de gunoi. O tonă de pungi de plastic reciclate pot economisi aproape 2 tone de petrol. Pungile noi se descompun în aproximativ trei ani, atât în apă cât şi în sol. Mai mult, unii producători au realizat pungi din amidon, care se descompune şi mai rapid.
-
Tone de gunoaie pe străzile Parisului: Muncitorii care incinerau deşeurile au intrat în grevă
O alta grevă are loc în Paris, de data aceasta fiind în centrul atenţiei muncitorii care lucrează la fabricile de incinerare a deşeurilor de la periferia capitalei franceze, potrivit Euronews.
Gunoiul s-a înmulţit în mod sistematic pe străzile Parisului în ultimele două săptămâni, inclusiv în zone turistice precum Champs-Élysées. Astfel, administraţia oraşului a cerut ajutor din partea statului, în condiţiile în care cantităţile de gunoi sunt atât de mari încât nu pot fi gestionate de autoriăţile capitalei.
Angajaţii fabricilor de incinerare protestează împotriva reformelor lansate asupra pensiilor de către preşedintele Emmanuel Macron, închizând astfel principalele trei fabrici care înconjoară Parisul, fapt ce a generat o problemă care nu ţine în mod special de miros, ci mai degrabă de sănătate.
„Este urât şi nesănătos. Şi comparativ cu alte capitale, este rar să vezi situaţii de coşmar precum cea de faţă”, a declarat un rezident al Parisului.
Protestatarii au declarat că vor menţine greva în picioare pentru câteva zile, până vor putea lua o decizie finală.
-
Braşovenii au lăsat pe străzile din centrul oraşului circa 300 de metri cubi de gunoaie după petrecerea de Revelion
Angajaţii firmei care asigură curăţenia pe domeniul public au strîns 300 de metri cubi de gunoaie, rămase pe străzile din centrul Braşovului după petrecerea de Revelion.
În acţiunea de colectare a deşeurilor au fost implicaţi 50 de oameni pe timpul nopţii şi 60 în prima zi a anului, a anunţat Primăria Braşov.
„Operatorul care asigură salubrizarea domeniului public a colectat 300 de metri cubi de deşeuri rămase pe stradă după sărbătoarea întâmpinării noului an. În această acţiune au fost implicaţi, în tot oraşul, 50 de oameni pe perioada nopţii şi 60 pe 1 ianuarie, ziua”, au transmis reprezentanţii Primăriei.
De asemenea, în această perioadă s-a triplat şi cantitatea de deşeuri menajere colectate din oraş. Potrivit Primăriei Braşov, dacă într-o zi normală se strâng, în medie, câte 150 de tone de deşeuri menajere, în data de 31 decembrie au fost colectate 400 de tone.
-
Curăţenie cu piraţi
Printre acestea se numără Thrash Pirates, o organizaţie ai cărei fondatori au pornit la drum ca voluntari la curăţenie pentru a putea intra gratis la concerte, scrie New York Times. Membrii săi merg pe la diverse evenimente, asigurându-se că acestea au un impact cât mai mic asupra mediului din punctul de vedere al deşeurilor care rămân în urma lor, sortând gunoaiele care se pot recicla şi pe cele care se pot transforma în compost. Pentru a educa publicul să fie atent la ce lasă în urmă, o membră a Trash Pirates s-a plimbat la un festival recent îmbrăcată într-un tricou de care prinsese diverse gunoaie cum ar fi o aripioară de pui, o cutie de bere strivită şi o furculiţă de plastic. Cu ajutorul Trash Pirates sau al altor organizaţii de acest fel, organizatorii de festivaluri au ajuns să se laude cu procentul de deşeuri care nu mai ajung la groapa de gunoi, fiind reciclate; cu cât mai mare, cu atât mai bine. Rucsacuri şi corturi, jucărioare şi periuţe de dinţi, chiar şi mucuri de ţigară, toate ajung la companii specializate care le transformă în alte produse.
-
Recolamp lansează o aplicaţie pentru facilitarea colectării selective a deşeurilor periculoase
Asociaţia Recolamp, care are ca obiect de activitate colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor din echipamente de iluminat, a lansat luna aceasta aplicaţia ColţVerde, punând la dispoziţia utilizatorilor peste 2.000 de puncte de colectare selectivă. Pentru a susţine obiectivele asociaţiei, de creştere a nivelului de conştientizare asupra efectelor nocive ale deşeurilor din echipamente de iluminat şi de facilitare a procesului de reciclare, aplicaţia se adresează publicului larg şi funcţionează ca instrument de căutare al celui mai apropiat punct de colectare selectivă.
Din 2007, Asociaţia Recolamp îşi doreşte să transforme colectarea selectivă în România într-un obicei. Având dezvoltată o reţea naţională de peste 13.800 de puncte de colectare de deşeuri din echipamente de iluminat (becuri economice, tuburi fluorescente, becuri cu LED, corpuri de iluminat), dintre care 2.000 dedicate consumatorilor casnici, următorul pas a fost acela de a uşura procesul de colectare, prin informarea cu privire la cele mai apropiate locaţii de colectare.
Aplicaţia ColţVerde pune la dispoziţia utilizatorilor o hartă cu toate punctele publice de colectare ale Recolamp, alături de secţiuni dedicate informării asupra deşeurilor periculoase şi detalii despre campaniile active derulate de Recolamp destinate atât publicului larg, cât şi profesioniştilor din industrie, generatori de cantităţi mari de deşeuri din echipamente de iluminat. Toţi utilizatorii îşi vor putea crea un profil pentru a face parte din comunitatea Recolamp, a primi noutăţi personalizate şi a participa la viitoare campanii de colectare selectivă cu premii.
Aplicaţia, care poate fi descărcată din App Store şi Google Play, va fi folosită şi ca un instrument interactiv în dialogul cu utilizatorii, ajutând asociaţia să afle unde este necesar să extindă reţeaua de puncte de colectare selectivă pe teritoriul ţării, să crească gradul de conştientizare asupra efectelor nocive ale deşeurilor din echipamente de iluminat şi să îi determine pe oameni să fie mai activi în ceea ce priveşte colectarea selectivă. În 2019, Recolamp a colectat şi tratat peste 1.750 de tone de deşeuri din echipamente de iluminat, în creştere cu aproximativ 40% faţă de anul 2018.
-
Moda din gunoaie
Acesta, scrie CNN, preferă să creeze articole de îmbrăcăminte pe care să le poarte numai el, ca o formă de artă care-i permite să transmită mesaje prin care să atragă atenţia asupra unor probleme. Creaţiile lui Wan Yunfeng sunt realizate din tot felul de deşeuri ori vechituri de care face rost de la prieteni, din talciocuri sau pe care le găseşte aruncate. Odată confecţionate articolele sale vestimentare, artistul se pozează îmbrăcat cu ele în diverse locuri din lume. De exemplu, s-a fotografiat în faţa Luvrului îmbrăcat într-o rochie de bal confecţionată dintr-o faţă de pătură, în apropierea turnului Eiffel într-o ţinută din denim reciclat şi purtând pe cap o reproducere a turnului şi în Times Square, la New York, îmbrăcat într-o rochie din sacoşe albastre de la Ikea.
Ultima sa serie de creaţii surprinsă în fotografii şi intitulată „Protection of the Ocean” doreşte să atragă atenţia asupra puterii distrugătoare a consumului uman. În aceste fotografii, artistul pare prins în plase de pescuit şi deşeuri de plastic, încercând să redea prin expresia feţei durerea animalelor din ocean care mor din cauza poluării.
-
Avertismentul unui specialist: Din 2020, companiile vor plăti dacă nu vor colecta deşeuri electrice şi electronice
În prezent, o contribuţie de 4 lei/kg, respectiv 20 lei/kg (pentru lămpi), se datorează pentru diferenţa dintre cantităţile de echipamente electrice şi electronice („EEE”) declarate ca fiind introduse pe piaţa naţională şi cantităţile constatate de Administraţia Fondului pentru Mediu. Începând cu anul viitor, această contribuţie pentru nedeclararea EEE se transformă în contribuţie pentru neîndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare.
Deşeurile de echipamente electrice şi electronice („DEEE”) cum ar fi computere, televizoare, frigidere şi telefoane mobile sunt o parte din deşeurile cu cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană. Conform informaţiilor publicate pe site-ul Comisiei Europene, acestea vor depăşi cantitatea de 12 milioane de tone până în 2020.
Ca urmare a gestionării defectuoase a deşeurilor electrice şi electronice, la începutul anului 2019, Comisia Europeană a transmis României o scrisoare de notificare oficială cu privire la deficienţele în adoptarea normelor UE privind DEEE, acesta fiind primul pas în cazul începerii procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor. Dacă România nu ia măsuri în acest sens, Comisia Europeană poate decide să trimită mai departe o notificare către Curtea Europeană de Justiţie şi să impună sancţiuni financiare semnificative.
Frecvent, se face confuzie între producătorii de EEE-uri în sensul legislaţiei de mediu şi producătorii de EEE-uri în sensul operatorilor economici care fabrică EEE-uri. Astfel, operatorii economici consideraţi producători, în sensul legislaţiei de mediu, sunt acele societăţi care au sediul în România şi fabrică echipamente electrice şi electronice sau ale căror EEE-uri sunt proiectate sau fabricate şi comercializate sub propria marcă comercială. Sau operatorii economici care revând pe teritoriul României sub propria marcă comercială echipamente produse de alţi furnizori.
Totodată, producători de EEE-uri sunt consideraţi şi acei operatori economici care au sediul în România şi importă sau achiziţionează intracomunitar EEE-uri sau care au sediul într-un alt stat membru sau într-o ţară terţă şi vând EEE în România prin mijloace de comunicare la distanţă direct gospodăriilor particulare sau utilizatorilor în afara gospodăriilor particulare.
În vederea introducerii pe piaţă a EEE-urilor, producătorii au obligaţia de a se înregistra la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), în Registrul producătorilor de echipamente electrice şi electronice. Astfel, vor primi un număr de înregistrare care va fi comunicat tuturor reţelelor comerciale prin care sunt vândute EEE-urile.
Începând cu data de 1 ianuarie 2020, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională echipamente electrice şi electronice vor datora contribuţia de 4 lei/kg, respectiv 20 lei/kg (pentru lămpi), pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare (45%) şi cantităţile efectiv colectate.
Totodată, începând cu 1 ianuarie 2020, producătorii de EEE-uri vor fi obligaţi să se înregistreze şi în format online în Registrul naţional al producătorilor de EEE-uri.
În perioada 2017 – 2020, rata de colectare pe care trebuie să o atingă producătorii de echipamente electrice şi electronice este de 45%. O altă modificare va intra în vigoare începând cu anul 2021, şi anume rata de colectare care va creşte la 65%.
-
O companie din Cluj care gestionează deşeurile alimentare cu ajutorul inteligenţei artificiale primeşte de la BEI un împrumut de 7,5 milioane de euro
Winnow, o companie de tehnologie înfiinţată în Marea Britanie în 2013, care funcţionează şi în România- cu domeniul în activitatea gestionării deşeurilor alimentare, a primit o finanţare de 7,5 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru a introduce şi dezvolta soluţii sofware şi hardware care să ajute personalul din bucătăriile comerciale să gestioneze cantităţile şi tipurile de produse alimentare, cu scopul de a preveni risipa alimentelor, potrivit unui anunţ al BEI.
Împrumutul, susţinut de Fondul European pentru Investiţii Strategice (FEIS), vine prin cadrul Planului de Investiţii pentru Europa, cunoscut şi ca “Planul Juncker” sau „Planul de investiţii în infrastructura UE”, anunţat pentru prima dată în 2014 de către preşedintele Comisiei Europene.
“Acest proiect este primul din România derulat în cadrul instrumentului European Growth Finance Facility şi susţinut de Planul de Investiţii pentru Europa şi va avea un impact semnificativ la reducerea deşeurilor alimentare în bucătăriile comerciale. Proiectul stimulează cercetarea şi dezvoltarea din România, şi are avantajul de a consolida competitivitatea în România şi de a crea locuri de muncă de înaltă calitate”, a spus vicepreşedintele BEI, Andrew McDowell.