BusinessMagazin

Tag: depreciere

  • De vineri până marţi bogaţii lumii au pierdut 93 de miliarde de dolari

    Miliardarul Warren Buffett,al patrulea cel mai bogat om din lume, a pierdut într-o singură zi, marţi, 1,4 miliarde de dolari din avere, în urma deprecierii cu 3,3% a acţiunilor băncii Wells Fargo, angrenată într-un scandal.

    Acţiunile Berkshire Hathaway, vehicolul de investiţii al lui Buffett şi cel mai important acţionar al Wells Fargo au căzut, la rândul lor, cu 2 procente, determinând reducerea averii miliardarului în vârstă de 86 de ani. Averea lui Buffett este estimată la 65,8 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lira sterlină a scăzut la minimul ultimilor 31 de ani, sub valoarea de după Brexit

    Lira sterlină a scăzut la cel mai jos nivel din ultimii 31 de ani în raport cu dolaru, depăşind scăderea de după votul pentru Brexit.

    În raport cu euro, lira s-a depreciat la cel mai jos nivel din 2013 înaintea conferinţei de presă a guvernatorului Băncii Angliei, în care ar putea anunţa mai multe mecanisme de atenuare a efectelor negative ale Brexitului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lira sterlină şi euro, din nou în scădere. Yenul câştigă teren

    Lira sterlină şi-a transformat câştigul de ieri în pierdere şi a scăzut cu 0,4%, la 1,3297 dolari/liră. Marţi reuşise să aibă un avans de 0,9%, după prăbuşirea de 11% de vineri şi luni, la minimul ultimilor 31 de ani. Euro s-a depreciat cu 0,1% miercuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rubla rusească s-a depreciat faţă de dolar la minimul ultimelor şapte luni

    La jumătatea tranzacţiilor, rubla era tranzacţionată la 71,32 unităţi pentru un dolar, la bursa din Moscova, nivel înregistrat cel mai recent la sfârşitul lunii ianuarie.

    Rubla a coborât cu 3,75%, la 81,71 unităţi pentru un euro, cel mai redus nivel din acest an.

    Preşedintele rus Vladimir Putin şi alţi oficiali ruşi au declarat la începutul acestei luni că piaţa valutară este sub control, dar cu toate acestea rubla s-a depreciat cu aproape 20% în decurs de numai o lună.

    Cotaţia rublei a scăzut treptat în ultima lună din cauza evoluţiei descendente a preţurilor petrolului, iar declinul s-a accentuat luni în condiţiile în care petrolul Brent, de referinţă la bursa din Londra, a coborât sub 45 de dolari pe baril pentru prima oară din martie 2009.

    Ministrul rus al Economiei, Alexei Uliukaiev, a avertizat luni că preţurile petrolului ar putea scădea pentru scurt timp sub nivelul de 40 de dolari pe baril, potrivit agenţiei de presă ruse Interfax.

    Deprecierea rublei face exporturile ruseşti mai competitive, dar erodează veniturile populaţiei, alimentează inflaţia şi sufocă investiţiile şi creşterea economică.

     

  • Markit: Economia zonei euro a încetinit în mai pentru a doua lună consecutiv

    Sondajele continuă să indice că economia zonei euro a ieşit dintr-o perioadă îndelungată de stagnare, ajutată de preţurile scăzute ale petrolului, deprecierea euro şi creşterea încrederii datorată programului de stimulare al Băncii Centrale Europene (BCE).

    Rezultatele arată însă că redresarea va continua să fie dificilă, iar ritmul acesteia limitat.

    BCE a lansat în martie un program de suplimentare a lichidităţilor cu 1.100 miliarde de euro prin achiziţii de obligaţiuni, mare parte guvernamentale, până în septembrie 2016. Creşterea economică din zona euro s-a accelerat în aşteptarea programului, dar ulterior majoritatea indicatorilor au fost mai puţin încurajatori.

    “În prezent, încetinirea nu este un motiv major de îngrijorare, dar va provoca unele preocupări la nivelul BCE, reprezentanţii băncii aşteptând semne că programul este medicamentul de care regiunea are nevoie pentru a obţine o redresare solidă şi sustenabilă”, a declarat Chris Williamson, economist şef la Markit.

    Încetinirea activităţilor poate reflecta şi temerile tot mai mari legate de capacitatea guvernului Greciei de a rambursa datoriile ţării şi de a rămâne în zona euro. Guvernul Greciei continuă să se contrazică cu creditorii ţării în privinţa reformelor necesare continuării programului de salvare de 240 de miliarde de euro, din care ţara mai are de primit 7,2 miliarde de euro.

    Indicele calculat de Markit privind intenţiile de achiziţii ale managerilor de companii, care măsoară activităţile din industria prelucrătoare şi servicii, a scăzut la 53,4 puncte în luna mai, de la 53,9 puncte în aprilie, şi a atins cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Indicele este calculat în urma intervievării a peste 5.000 de directori de companii din zona euro.

    Potrivit cercetării, activităţile din Germania au încetinit, iar cele din Franţa s-au intensificat.

    Economia Germaniei a încetinit peste aşteptări în primul trimestru, la o creştere de 0,3%, în timp ce PIB-ul Franţei a înregistrat un avans de 0,6%, cel mai rapid din ultimii doi ani, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de institutele de statistică din cele două ţări.

  • Euro s-a depreciat constant faţă de dolar, reflectând divergenţa între economia SUA şi cea a zonei euro

    De la peste 1,35 dolari/euro la începutul lui iulie 2014, euro s-a depreciat constant faţă de dolar în fiecare dintre lunile următoare, reflectând atât divergenţa între economia SUA, în plină redresare, şi cea a zonei euro, ajunsă aproape de pragul recesiunii, cât şi divergenţa corespunzătoare între politicile monetare promovate de Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană. Fed tocmai se pregătea să încheie ultimul său program de stimulare monetară a economiei, în timp ce BCE se pregătea să lanseze în septembrie prima rundă de finanţări ieftine pentru bănci şi încă rezista cântecelor de sirenă ale pieţelor financiare care îi cereau să urmeze exemplul Fed şi să apeleze şi ea la tiparniţa de bani, spre a da un impuls mai consistent economiei din zona euro.

    După cum ştim, principala piedică în calea pornirii tiparniţei a fost rezistenţa Germaniei, care s-a temut mereu că o astfel de soluţie ar face toate statele cu probleme fiscale din zona euro să arunce la gunoi politicile de austeritate şi să se răsfeţe nemeritat pe nişte bani fictivi. Nici măcar argumentul stagnării economiei din zona euro n-a fost de ajuns spre a face BCE să treacă peste obiecţiile nemţeşti; decisiv însă a fost efortul coordonat de SUA de ieftinire treptată a petrolului în a doua jumătate a anului trecut, care n-a creat numai probleme economiei ruseşti, ci a reuşit să împingă în teritoriu negativ şi inflaţia din zona euro. Aceasta a permis compunerea în timp a unui argument tot mai convingător privind necesitatea ca BCE să pornească tiparniţa monetară spre a combate pericolul deflaţiei (ne amintim că nu mai departe de primăvara trecută, când preţul barilului era încă sus, iar războiul rece al Occidentului cu Rusia era abia la început, fostul bancher central polonez Leszek Balcerowicz încă putea spune cu temei la Bucureşti că pericolul deflaţiei este o poveste fabricată de guvernele ostile reformelor şi de speculatorii financiari).

    Aşa încât pieţele financiare au asimilat deja încă de anul trecut certitudinea că BCE va lansa până la urmă un program de cumpărare de obligaţiuni după modelul Fed (relaxare monetară cantitativă – QE, quantitative easing), singura discuţie fiind despre momentul când această lansare va avea loc. Acest efect de asimilare anticipată a silit BCE ca atunci când a făcut anunţul privind QE, luna trecută, să încerce să ia prin surprindere pieţele aruncând în joc o sumă mult peste aşteptările lor, respectiv 1.100 mld. euro faţă de o estimare în jur de 500 mil. euro. Iar consecinţa a fost că toate efectele pe care economiştii băncilor le aşteptau după lansarea QE, în privinţa deprecierii euro şi a scăderii randamentelor la obligaţiunile de stat din zona euro, să fie net depăşite în amploare. Spre exemplu, Danske Bank a admis că a subestimat efectul de „cartof fierbinte“ al QE (combinaţia dintre lichiditatea în exces din piaţă şi randamente negative la depozite, care împinge capitalurile volatile să iasă de pe euro şi să caute alte active cu riscuri mai mari, dar şi cu randamente mai bune), ajustându-şi în doar câteva zile previziunile privind cursul euro peste 6 luni de la 1,10 la 1,05 dolari.

    Efectul de „cartof fierbinte“ este ceea ce am văzut deja în ultimii ani la fiecare rundă de QE derulată de Fed: pe rând, aurul, monedele exotice, monedele economiilor emergente sau pieţele lor de acţiuni au fost luate cu asalt sau părăsite brutal, cu efecte nocive asupra economiilor respective (un exemplu a fost bula francului elveţian, stopată în 2011 de către banca centrală prin plafonarea aprecierii lui). Acesta e şi motivul pentru care încă de la finele lui 2013, Christine Lagarde, şefa FMI, avertiza guvernele din economiile emergente că e posibil ca apropierea de sfârşit a ultimei runde de QE a Fed (încheiată în octombrie 2014), să agite din nou capitalurile volatile şi să facă astfel necesară instituirea unor controale valutare. Anul 2014 a trecut însă cu bine, pentru că Fed şi-a dozat foarte exact mişcările de închidere a robinetului de bani, în funcţie de statisticile privind mersul economiei americane, şi a anunţat regulat şi din timp pieţele în privinţa a ceea ce va urma, tocmai spre a evita să fie iarăşi şantajată de acestea spre a lansa o nouă rundă de QE, aşa cum s-a întâmplat în vara turbulentă a lui 2011.

  • Deprecierea leului afectează mai mult preţurile suportate de români decât aprecierea

    Efectul modificării cursului de schimb asupra preţurilor s-a diminuat în ultimii ani, odată cu adoptarea strategiei de ţintire directă a inflaţiei de către BNR, conform unui studiu publicat de banca centrală.

    Totodată, asimetria în relaţia dintre fluctuaţia cursului de schimb şi inflaţie s-a redus în ultimul timp, în anii trecuţi deprecierea având un impact mult mai mare decât aprecierea.

    Rata anuală a inflaţiei a ajuns la sfârşitul lunii noiembrie la 1,26%. În ceea ce priveşte evoluţia cursului, pe parcursul primelor 11 luni din acest an, moneda naţională s-a apreciat cu 1,34% faţă de euro, dar de la începutul lunii iulie până pe 17 decembrie leul s-a depreciat cu aproape 2%. Numai pe parcursul lunii decembrie deprecierea leului a depăşit 1%.

    Citeşte mai multe despre impactul cursului de schimb asupra preţurilor pe www.zf.ro.

  • Tradeville: Prăbuşirea rublei nu va avea efecte semnificative asupra României

    “Nici variabilele cu care este corelată deprecierea monedei ruseşti – declinul cotaţiilor petrolului şi aprecierea dolarului american – nu se conturează ca elemente destabilizatoare ale economiei româneşti. În ceea ce priveşte declinul abrupt al cotaţiilor petrolului, preţurile combustibililor locali sunt, de regulă, relativ inelastice, mai ales atunci când cotaţiile internaţionale scad. Aprecierea dolarului american nu are efecte, în condiţiile în care România nu este o economie emergenta cu deficite impresionante ale contului curent şi, mai mult, nu a experimentat în ultimii ani vreo euforie a unor intrări masive de capital străin care să rişte o decontare violentă într-un mediu al unui dolar american tot mai puternic”, apreciază Nichişoiu, care ocupă poziţia de global macro strategist la Tradeville.

    Moneda rusă s-a depreciat cu 50% faţă de nivelul de la sfârşitul lunii iunie, iar preţul petrolului Brent a coborât sub 60 de dolari pe baril, cel mai jos nivel din 2009 până în prezent, după ce Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a anunţat că nu va reduce producţia, în pofida cererii slabe.

    În acest context, în noaptea de luni spre marţi, banca centrală a Rusiei a crescut dobânda de politică monetară de la 10,5% la 17%. În aceste condiţii, indicele bursier RTS a coborât la cel mai scăzut nivel din martie 2009.

    “Pentru rublă, pe termen mai lung, perspectivele rămân sumbre. Deprecierea acesteia ar putea să ia o pauză dacă petrolul se stabilizează, iar dolarul american se corectează negativ. Însă, atât declinul cotaţiilor petrolului, cât şi aprecierea dolarului american reprezintă fenomene structurale, cu un trend dificil de inversat”, a arătat Nichişoiu.

    Deprecierea rublei s-a transformat într-o criză valutară la începutul acestei săptămâni, când, deşi banca centrală a ridicat substanţial dobânda cheie la 17%, rubla a pierdut în numai câteva ore aproape o treime din valoare în raport cu dolarul american.

    “Foarte probabil, banca centrală va interveni direct în piaţa valutară şi/sau va majoră dobânzile din nou, dar evoluţia viitoare a rublei va ţine mai degrabă de contextul global-macro, în general, şi de cotaţiile petrolului, în particular. Determinanţii interni ai deprecierii sunt nesemnificativi. Motivaţia investitorilor de a retrage capitaluri din Rusia pe filiere pur geopolitice este probabil să se fi diminuat puternic în ultimele câteva luni. Influenţa administraţiei politice de la Kremlin în activitatea economică nu s-a simţit aproape deloc în acest an. De asemenea, banca centrală a Rusiei, sub conducerea Elvirei Nabiullina, a luat decizii coerente şi prudente”, a continuat analistul Tradeville.

    El notează, în schimb, că rubla este lovită de factori externi puternici, în primul rând cotaţiile petrolului, cu care moneda este corelată direct şi puternic, şi care au pierdut aproape jumătate din valoare în ultimele luni.

    “În SUA, Rezervă Federală se apropie de prima creştere a dobânzii cheie după 2006, iar această perspectivă antrenează o apreciere puternică şi generalizată a dolarului american – o premisă, din nou, negativă pentru valutele emergente, inclusiv pentru rublă”, a conchis Nichişoiu.

    Dolarul s-a apreciat şi miercuri în raport cu moneda unică europeană, cu 0,3%, iar cursul a coborât la 1,25 dolari/euro.

    Cei mai bogaţi 20 de oameni din Rusia au pierdut 10 miliarde de dolari luni şi marţi, în urma declinului rublei şi a scăderii acţiunilor la bursă, iar de la începutul anului aceştia au rămas fără 62 de miliarde de dolari, potrivit datelor Bloomberg.

    În luna martie, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au decis să limiteze accesul companiilor din Rusia la finanţare, după anexarea Peninsulei Crimeea.

  • Banca Rusiei a cheltuit peste 10 miliarde de dolari pentru a opri deprecierea rublei

    Între 12 şi 15 decembrie, Banca Rusiei a cheltuit 4,3 miliarde de dolari din rezervele naţionale în valută, dintre care aproape 2 miliarde luni, după ce moneda s-a depreciat cu 10%. Cu toate acestea, rubla s-a depreciat cu peste 30% faţă de dolar în ultima lună.

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

  • Efectele căderii rublei. Cum vor resimţi economiile statelor europene criza de la Moscova

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea şedinţei, şi era tranzacţionată la 59,99 unităţi pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunţate de banca centrală.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

    Problemele Rusiei vor afecta însă şi alte state, dată fiind valoarea schimburilor comerciale existente. Astfel, companiile din Austria, Finlanda şi Polonia au cea mai mare expunere faţă de Rusia, încasările medii provenite de aici fiind de 7,4%, 6,2 % respectiv 5,6%, notează cei de la Business Insider. Companii din state precum Olanda, Marea Britanie, Germania şi Franţa încasează din Rusia între 3,5% şi 5,5% din totalul veniturilor.

    De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro şi cu 45% faţă de dolar, din cauza impactului sancţiunilor occidentale asupra economiei Rusiei şi a scăderii cotaţiei petrolului. La jumătatea tranzacţiilor de luni, rubla era tranzacţionată la 75,42 unităţi pentru un euro şi la 60,66 unităţi pentru un dolar. În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei.