BusinessMagazin

Tag: depozitare

  • 15 milioane de euro investite în terminalul de cereale Canopus Star din Portul Constanţa

    Cargill şi Transport Trade Services (TTS) au finalizat proiectul de investiţii de 15 milioane de euro în terminalul pentru cereale Canopus Star din Portul Constanţa. Investiţia, lansată în iulie 2013, creşte capacitatea operaţională a terminalului pentru cereale de la 50.000 de tone la 110.000 tone.

    Parteneriatul dintre Cargill şi TTS a fost iniţiat în 2008. Investiţia de 15 milioane de euro transformă terminalul într-o structură operaţională de înaltă performanţă, poziţionându-l drept un punct de reper în ceea ce priveşte operarea cerealelor în Portul Constanţa.

    Vasile Varvaroi, director general al Cargill în România, a indicat că „dublarea capacităţii de depozitare a terminalului de cereale Canopus permite o întărire a poziţiei strategice a României în comerţul internaţional cu cereale. Totodată, funcţionarea acestui terminal sporeşte capacitatea de depozitare a recoltei”.

    Finalizarea investiţiei comune Cargill şi TTS în Canopus Star asigură noi parametri de operare pentru un circuit flexibil al intrărilor şi ieşirilor din depozit. Toate etapele necesare livrării finale a produselor agricole destinate exportului sunt parcurse cu precizie.

    Mircea Mihăilescu, preşedintele grupului TTS, a declarat: „Proiectul de investiţii de la Constanţa a reprezentat un obiectiv strategic pentru TTS, asigurând o fluiditate sporită proceselor susţinute de capacităţile noastre logistice”.

    Cargill furnizează produse alimentare, produse financiare şi industriale şi servicii în întreaga lume.Cargill are 143.000 de angajaţi în 67 de ţări. Compania este prezentă în România din 1996, are sediul în Bucureşti şi are, în prezent, aproximativ 600 de angajaţi în 17 locaţii din ţară. Compania activează în domeniul cerealelor, seminţelor oleaginoase şi hranei pentru animale.

    TTS este o companie de transport marfă,  activă pe piaţa transporturilor multimodale din Europa de Est. TTS a fost fondată în 1996, cu sediul la Bucureşti şi, împreună cu filialele sale, are 1280 de angajaţi, activând în următoarele domenii: transportul pe Dunăre de bunuri vrac şi pachetizate; manipularea de mărfuri în porturile dunărene în propriile terminale – Galaţi, Brăila, Olteniţa, Giurgiu, Bechet şi Turnu Severin; manipularea de mărfuri la Constanţa în propriile terminale şi cu macarale plutitoare în orice locaţie din port.

    IFC (International Finance Corporation), membru al grupului Banca Mondială, are 10% din acţiunile companiei cu o cotă de 10%, asigurând capital grupului pentru a îşi continua extinderea operaţiunilor intermodale în regiunea Dunării şi a Mării Negre.

  • Un creator de modă spaniol a inventat conceptul de “spray care te îmbracă”

    “Spray-ul care te îmbracă” se pulverizează direct pe piele şi, în termen de câteva secunde, se transformă într-un material textil. Hainele create astfel se dau jos uşor, fără a irita pielea, şi se pot spăla pentru a fi refolosite, relatează BBC.co.uk.

    Manel Torres, prin firma sa Fabrican, a patentat invenţia în anul 2000. Specialiştii sunt de părere că materialul compozit poate avea o utilitate chiar mai mare în zona medicală, unde pacienţii îşi pot crea singuri bandaje sterile în doar câteva secunde.

  • Whiteland Logistics s-a relocat intr-un depozit nou la Timisoara

    Noul depozit Whiteland Logistics de clasa A are o suprafata totala de 1700 m2 din care 1120 m2 la temperatura de refrigerare si 580 m2 la temperatura ambientala. Depozitul dispune de rampe de incarcare/descarcare pentru camioane si van-uri. Aceasta schimbare a depozitului face parte din strategia Whiteland Logistics de dezvoltare a
    operatiunilor logistice pe partea de vest a tarii, de optimizare a timpilor de livrare pentru distributia in zona respectiva si de asemenea de scurtare a timpilor de livrare pentru produsele care sosesc din afara tarii. Whiteland Logistics este o companie specializata in logistica la temperatura controlata pentru produse alimentare, cu o experienta de peste 19 ani pe piata romaneasca. Are un depozit central la Bucuresti si alte 11 depozite in orase principale din tara.

    Whiteland Logistics ofera servicii integrate de logistica: transport international si national,warehousing, distributie atat la nivel national cat si european, precum si servicii cu valoare
    adaugata (etichetari, coimpachetari, etc). Compania a avut o cifra de afaceri de 6,9 mil euro in 2012. Incepand din iulie 2011, Whiteland Logistics a devenit partener cu Nagel Group, lider german in logistica la temperatura controlata pentru produse alimentare.

  • Oscar Downstream schimbă strategia şi iese la cumpărături

    DELIA ARSENIE FOLOSEŞTE TERMENII „PREŢIOS ŞI STRATEGIC” ATUNCI CÂND VORBEŞTE DESPRE CEA MAI NOUĂ ACHIZIŢIE A GRUPULUI OSCAR DOWNSTREAM, la conducerea căruia a venit din vara lui 2011. În urmă cu două luni, Oscar a cumpărat fabrica de biodiesel construită de compania americană Procera la Fundulea. Procera Agrochemicals România a fost înfiinţată în 2001, ca producător şi vânzător de pesticide, şi a încercat să îşi diversifice portofoliul începand cu anul 2005, când a investit peste 12 milioane euro pentru fabrica de biodiesel cu o capacitate de producţie de 35.000 de tone anual. „Pentru fabrica de biodiesel căutăm acum un partener cu care să dezvoltăm producţia, biodieselul neexistând deocamdată în portofoliul nostru. În primă fază, ne vom folosi de capacitatea de depozitare şi de locaţia strategică de pe autostrada Bucureşti-Constanţa„, explică Delia Arsenie achiziţia.

    Depozitul de la Fundulea are o capacitate de 5.800 metri cubi şi face parte dintr-un plan de investiţii întins pe cinci ani care vizează atingerea unei capacităţi de 50.000 de metri cubi în depozite proprii. „Primul obiectiv din acest plan a fost atins cu această achiziţie„, explică CEO-ul, următorul pas fiind construcţia a alte trei depozite, la Braşov, Arad şi Cluj. Depozitul de la Fundulea va deveni funcţional între 1 şi 15 august 2013, va necesita încă 22 de angajaţi (în 2 schimburi) şi va deveni centrul operaţional pentru flota companiei (toată flota de 28 de autocisterne a Oscar Downstream se va muta acolo). Cu acest depozit, compania vizează optimizarea costurilor de logistică – în momentul de faţă 60-65% din storage-ul Oscar Downstream este în prestaţie. Raţiunea din spatele extinderii este că o bună organizare a propriilor depozite duce la o mai bună utilizare a flotei proprii, a costurilor şi a poziţiei pe piaţă.

    Importanţa depozitelor proprii este o miză pentru toate companiile care activează în domeniu. Grupul Rompetrol are o capacitate totală de depozitare de 61.000 metri cubi în cele şase depozite ale sale (Mogoşoaia, Ilfov; Zărneşti, Braşov; Vladimirescu, Arad; Vatra Dornei, Suceava; Şimleul Silvaniei, Sălaj; Craiova, Dolj), plus spaţiu de stocare în rafinăriile Vega şi Petromidia (105.000 mc). OMV Petrom are depozite la rafinăria Brazi (8.120 mc), dar şi în localităţile Cristian, Braşov (14.000 mc), Constanţa (7.200 mc), Timişoara (19.000 mc), Hunedoara, Deva (9.600 mc), Craiova (11.000 mc), Mehedinţi (3.000 mc), Satu Mare (6500 mc), Sălaj, Zalău (15.000 mc), Cluj Napoca (2.000 mc), Jilava, Ilfov (30.000 mc), Suceava 1.385 mc) şi Iaşi (900 mc). Cel mai mare depozit al Lukoil România este la rafinăria Petrotel (cu o capacitate de 80.000 mc), fiind urmat de cel de la Galaţi (10.500 mc), apoi de Braşov (6.000 mc), Arad (5.000 mc), Vâlcea (4.700 mc), Cluj (4.500 mc), Iaşi (3.800 mc), Constanţa – Oil Terminal (2.900 mc), Timiş (2.800 mc) şi Bistriţa-Năsăud (2.100 mc). Cea mai nouă investiţie pe această piaţă, de 10 milioane de euro, a fost făcută de Mol România, care a deschis în luna mai depozitul de la Giurgiu, cu o capacitate de 7.000 mc. Mol mai deţine un depozit la Tileagd, Bihor (5.000 mc). 

    TOT ÎN ACEST AN, Oscar Downstream va începe construcţia unui alt depozit în proprietate la Braşov (Şercaia), cu capacitate de aproximativ 6.500 de metri cubi, care urmează a stoca atât motorină, cât şi alte produse petroliere, în funcţie de cerere. În următorii doi ani, urmează construcţia depozitelor de la Arad şi Cluj, pe terenuri care au fost deja achiziţionate. Terenul necesar pentru construcţia unui depozit de produse petroliere trebuie să aibă obligatoriu acces la linia ferată şi o suprafaţă între 20.000 şi 25.000 mp.

    Compania are deja în proprietate un depozit la Craiova (3.000 mc), iar pentru restul ţării închiriază spaţiu (în prestaţie de servicii – clientul foloseşte câtă capacitate are nevoie şi se achită o taxă la nivelul prestaţiei avute) în depozite din Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Oradea şi Oneşti. „Costul de depozitare în prestaţie este în sine un motiv suficient pentru a investi în depozite, ceea ce face ca depozitarea să fie un atu important în activitatea de distribuţie, ţinta fiind de a avea propriile capacităţi de depozitare„, explică Delia Arsenie, motivând şi prin faptul că investiţia într-un depozit se recuperează în 6-7 ani, generând nu numai independenţă, ci şi venituri din prestaţii (închiriere) către alţi clienţi.

  • Cel mai mare cimitir de cauciucuri din lume, vizibil din spaţiu – GALERIE FOTO

    O soluţie pentru reciclare este folosirea granulelor din cauciuc la asfaltarea drumurilor: în Statele Unite peste 30.000 de kilometri de drumuri sunt acoperite cu asfalt amestecat cu deşuri de cauciuc, o tehnică în măsură să reducă zgomotul cu 25%.

  • Invenţie românească candidată la Premiul Nobel

    “Oilfest” are o gamă foarte largă de aplicaţii şi cuprinde domenii cheie precum: agricultura, industria petrochimică, transporturile navale şi terestre etc. Numai în România, acest produs ar putea fi redate agriculturii circa 600.000 de hectare de pământ infestat, care valorează circa 60 miliarde euro, şi ecologizate 24 de lacuri infestate, aflate lângă rafinării, evaluate la 400 milioane euro, conform unei analize făcute de Institutul Naţional de  Statistică, a spus  inventatorul Mihai Borceanu, CEO al SC Oilfest Company SRL.

     „România trebuie să se impună pe această piaţă, iar Oilfest reprezintă un bun instrument în slujba mediului de afaceri românesc”, a mai adăugat  Borceanu în cadrul unui eveniment de prezentare a produsului.

     

  • Percheziţii în Bucureşti şi trei judeţe, la contrabandişti de ţigări

     Percheziţiile au loc la 29 de adrese din judeţul Ialomiţa, cinci din judeţul Călăraşi, două din Ilfov şi două din Bucureşti, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Anchetatorii au mandate de aducere pentru 25 de persoane, acestea urmând să fie duse pentru audieri la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ialomiţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Warren Buffett: Aurul nu are nicio utilitate. Oricine ar vedea asta de pe Marte s-ar scărpina în cap a mirare

    “Aurul este scos din pământ în Africa sau în altă parte. Apoi îl topim, săpăm altă groapă, îl îngropăm din nou şi plătim oameni să îl păzească. Nu are nicio utilitate. Oricine ar vedea asta de pe Marte s-ar scărpina în cap a mirare”, a spus Buffett. Doar pentru că este rar, iar unii oameni îl consideră valoros, nu înseamnă că aurul este o investiţie, mai ales pentru persoane ca Buffett. Întrebat în 2009 unde crede că va ajunge preţul aurului în cinci ani şi dacă este interesant pentru investiţii, miliardarul a spus: “Nu am nicio părere despre unde va ajunge, dar pot spune că nu va face nimic în această perioadă decât să-ţi stea în faţă. Pe de altă parte, Coca-Cola va face bani şi cred că Wells Fargo va face mulţi bani. Este mult mai bine să ai o gâscă care face ouă decât una care doar stă şi consumă asigurare şi depozitare şi altele asemenea”.

    La momentul respectiv, aurul se situa la circa 900 de dolari pe uncie şi a avansat cu aproape 50%. În această perioadă, acţiunile Coca-Cola au crescut cu 100%, iar cele ale Wells Fargo cu 200%, fără să fie luate în calcul alte beneficii, precum dividendele.

    În numai câteva zile din aprilie, uncia de aur a pierdut sute de dolari din valoare. Metalul preţios a înregistrat o scădere de peste 200 de dolari în zilele de 12 şi 15 aprilie. Scăderea este cea mai mare începând din 1974, când în SUA au început tranzacţiile cu contracte futures pe aur.

  • Cum se fac zeci de mii de euro dintr-un business pentru uituci

    UN CHIRIAŞ UITUC ŞI ÎMPRĂŞTIAT ESTE CEL CARE I-A DAT IRINEI CARAIVAN IDEEA AFACERII MYKEY. “S-a încuiat pe dinafară de câteva ori în decurs de un an. Prima dată n-a fost o problemă, i-am dus cheia de rezervă, deşi era o oră destul de târzie. A doua oară însă eram în vacanţă în afara României, aşa că a chemat o firmă care a forţat uşa ce a trebuit apoi înlocuită”, povesteşte ea. Chiriaşul a rămas pentru a treia oară fără cheie după doar câteva luni, iar uşa a trebuit din nou schimbată, pentru că viitoarea antreprenoare, web designer de meserie, nu a putut ajunge cu cheia de rezervă la apartament nici de această dată. “A fost picătura care a umplut paharul, pentru că toate reparaţiile se întâmplau pe banii mei şi nu erau deloc cheltuieli mărunte”, spune Caraivan.

    A început atunci să caute pe internet un serviciu pentru astfel de întâmplări neprevăzute şi totodată neplăcute, unde să poată fi lăsate cheile de rezervă şi livrate la domiciliu în situaţii de urgenţă. N-a găsit, aşa că s-a decis să pornească împreună cu Andrei Dumitrescu Safe Key, compania din spatele serviciului de depozitare şi livrare de urgenţă a cheilor MyKey. Modelul de business l-a regăsit în SUA şi Marea Britanie, unde companiile de profil, deşi puţine şi destul de micuţe, fac bani frumoşi pe seama clienţilor care îşi rătăcesc cheile sau vor doar să se ferească de o astfel de situaţie. Compania britanică SpareKeys, de exemplu, are acum jumătate de milion de clienţi (în calcul fiind luaţi şi angajaţii companiilor care folosesc serviciul), cifră estimată să ajungă de patru ori mai mare la final de 2013, când încasările vor depăşi 2 milioane de lire sterline (2,34 milioane de euro). Poate pare puţin, dar pentru un business antreprenorial pornit cu o investiţie destul de scăzută şi cu profitabilitate foarte mare suma nu este deloc de neglijat. A fost nevoie de şase luni şi o investiţie de aproape 100.000 de euro ca ideea MyKey să se concretizeze. Serviciul asigură depozitarea cheilor de rezervă de la casă, maşină sau birou şi livrarea acestora într-o oră de la solicitarea lor, oriunde în Bucureşti, indiferent că e zi sau noapte. După semnarea unui contract în care adresa lipseşte dintre datele de identificare, cheile sunt depozitate într-un plic securizat şi sigilat, iar clienţii le pot solicita oricând, fiind însă supuşi unui proces de verificare bazat pe întrebări secrete înainte de livrare. Predarea cheilor se face într-un seif al cărui cod îl primeşte utilizatorul după ce a trecut prin acest proces, iar întâlnirea este de preferat să aibă loc la cel puţin 100 de metri distanţă de locuinţa pe care o deschide cheia cu pricina.

    “MyKey nu va cunoaşte niciodată adresa de unde sunt cheile, ceea ce le transformă în obiecte fără valoare păstrate însă ca şi cum ar fi bunuri pe care altfel le-ai ţine într-o casetă de valori”, explică Andrei Dumitrescu, făcând referire la sistemele de securitate care au înghiţit o bună parte din investiţia iniţială în companie. Locul unde sunt depozitate cheile are uşă antiefracţie, cameră securizată, accesul se face doar pe bază de cartele magnetice şi perimetrul este în permanenţă supravegheat video. Iar pe deasupra, în caz de intrare prin efracţie, porneşte alarma cu prioritate 0 la poliţie şi pompieri, dar intervine de asemenea şi o firmă de pază.

    ABONAMENTUL ANUAL PENTRU MYKEY ESTE DE 150 DE LEI PENTRU UN SET CARE POATE CONŢINE PÂNĂ LA PATRU CHEI ASOCIATE LOCUINŢEI – de la uşă, de la intrarea în bloc şi de la boxă sau cutia poştală, de exemplu – ori automobilului sau altui mijloc de transport. Pentru ambele seturi în limita a şase chei, tariful creşte la 250 de lei pe an şi “dacă se solicită depozitarea unui număr mai mare de chei de rezervă, există varianta pachetelor personalizate”, spune Irina Caraivan, costuri la care se adaugă şi cele de livrare, de 50 de lei fiecare dacă se solicită cheile mai des de o dată pe an. Segmentul rezidenţial este momentan obiectivul principal pentru MyKey. Dintr-un total de aproximativ 850.000 de locuinţe aflate în Bucureşti, compania estimează să atingă o cotă de piaţă de cel puţin 1% în următorul an, ceea ce s-ar traduce în afaceri de minimum un sfert de milion de euro, în situaţia în care toate aceste abonamente ar fi în varianta cea mai ieftină şi niciunul dintre proprietari nu ar solicita vreodată cheile de rezervă. Cei care au totuşi nevoie de chei ar plăti totuşi un preţ mai mic decât dacă ar ajunge în situaţia de a înlocui uşile chiar şi de două ori într-un an, susţin cei doi antreprenori. “O uşă metalică are un cost de cel puţin câteva sute de lei, dar ajunge şi la peste 1.000 de lei dacă e mai bună calitativ. Asta înseamnă că şi dacă îşi pierd cheile doar o dată la patru-cinci ani, consumatorii tot ies mai câştigaţi cu un abonament”, explică Andrei Dumitrescu.

    Teritoriul este totuşi neexplorat, iar piaţa practic inexistentă, ceea ce înseamnă că antreprenorii din spatele Safe Key trebuie să se lupte în primul rând cu argumentul că pentru asemenea situaţii cărora li se adresează serviciul există familie sau prieteni dispuşi să vină cu cheile chiar şi în toiul nopţii. Odată depăşită această barieră, planurile sunt deja conturate. MyKey va fi extins şi în segmentul de business, cu pachete destinate flotelor de maşini, clădirilor de birouri, complexurilor rezidenţiale şi chiar hotelurilor care nu folosesc încă sistemul cheilor magnetice. “Şi, de ce nu, luăm în calcul şi extinderea în alte oraşe din ţară”, dezvăluie Irina Caraivan.

  • Zeci de mii de firme româneşti intrate în insolvenţă de la începutul crizei

    Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă de la declanşarea crizei, în 2008, a ajuns la aproape 90.000, dintre care 16.404 firme au intrat în incapacitate de plată în 2012, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, informează Mediafax. Astfel, anul trecut numărul insolvenţelor s-a diminuat uşor faţă de 2011, când 16.916 firme nu au mai avut bani să-şi plătească datoriile. Datele centralizate de Mediafax arată că în ultimii cinci ani, respectiv de la declanşarea crizei economice, 88.912 de firme au intrat în incapacitate de plată, reprezentând aproape 9% din numărul total de firme active la finele anului trecut. Insolvenţele au crescut până în 2010 constant începând din 2008, an în care au fost înregistrate 14.000 de astfel de dosare. În 2009, 19.900 de firme au intrat în incapacitate de plată, iar numărul acestora a crescut la 21.700 în 2010. După acest moment s-a consemnat o stabilizare a situaţiei, având în vedere că în 2011 şi 2012 s-a înregistrat un număr comparabil de insolvenţe. Pe tot parcursul acestei perioade topul domeniilor afectate de insolvenţe s-a menţinut, comerţul, distribuţia, transporturile, construcţiile şi industria prelucrătoare ocupând primele locuri după numărul de firme intrate în dificultate.