BusinessMagazin

Tag: depozitare

  • În căutarea gustului moldovenesc

    La combinatul Cricova, zilnic, patru femei răsucesc manual sticlele pentru a se aduna depunerile pe capace, iar ulterior spumantul este scos şi îmbuteliat. Fondat în 1952, combinatul este cel mai mare producător de vinuri spumante conform metodei tradiţionale din Moldova. Maturarea vinurilor are loc în beciurile subterane, unice în lume, pentru care ţara a ajuns şi în Cartea Recordurilor.

    Cricova este cea mai cunoscută vinărie şi cramă din ţară, declarată prin lege patrimoniu cultural naţional. Se întinde pe circa 120 de kilometri de tuneluri subterane din var natural suficient de largi încât fiecare zonă a oraşului subteran să poată fi explorată în voie − fiecare stradă a oraşului subteran fiind denumită după tipul de vin care se depozitează acolo. La cel mai adânc punct, tunelurile vechi (de 1.000 de ani!) ajung la adâncimea de 100 de metri faţă de suprafaţa pământului.

    În cazele (spaţiile de depozitare a vinului) de la Cricova se găsesc unele dintre cele mai renumite colecţii de vinuri din lume, aparţinând unor nume marcante precum Angela Merkel, José Manuel Barroso, Vladimir Putin, Petro Poroşenko, Klaus Iohannis, Traian Băsescu, Donald Tusk, John Kerry sau alteţele lor regale principesa Margareta şi principele Radu. Vizitatorii mai pot citi acolo şi scrisoarea lăsată în urmă de cosmonautul sovietic Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu, despre care se spune că atunci când a vizitat Cricova a rătăcit o săptămână în tuneluri.

    Mult mai întinse sunt însă galeriile subterane săpate în calcar de la Mileştii Mici, aflate la 10 km de capitală, cu o lungime totală de peste 200 de kilometri şi o adâncime de până la 80 de metri. În galerii se circulă cu maşina, cu bicicleta sau pe jos, cu respectarea regulilor de circulaţie. Aici se află cea mai mare colecţie de vinuri din lume: denumită Colecţia de Aur, include peste
    1,5 milioane de sticle şi a fost înscrisă în Cartea Guinness în 2005.

    Complexul Turistic Purcari este cel mai vechi domeniu al vinului din Republica Moldova, un patrimoniu datând din 1827. Vinăria are o istorie lungă de producţie a celor mai iconice vinuri locale, precum Negru de Purcari şi Roşu de Purcari. Aflat în satul Purcari, din judeţul Ştefan Vodă, este una dintre cele mai prestigioase zone care produc vinuri. Purcari are cea mai mare extindere în afara ţării, în contextul în care compania trimite vinurile de aici în şapte ţări. Cea mai mare parte a vânzărilor merge către România (40%), următoarele ţări ca pondere în totalul vânzărilor fiind Republica Moldova (23%), Polonia (11%), Cehia şi Slovacia (7%), Asia (5%) şi Ucraina (3%). Vinurile Purcari sunt un exemplu de lux accesibil şi sunt printre cele mai premiate din Europa. Purcari a fost cea mai premiată vinărie din Europa Centrală şi de Est la Decanter, în timp ce la Jocurile Olimpice ale Vinului (fiindcă se pare că există o astfel de competiţie) din 2018, vinurile produse de Purcari au primit 43 de medalii.

    Lista producătorilor moldoveni de vin nu se opreşte aici. Chateau Vartely se află în apropierea Orheiului, la 45 de minute de Chişinău. Vinăria produce o serie de vinuri fine şi cuprinde mai multe săli de degustare, precum şi un complex hotelier realizat din trei vile, fiecare construită în concordanţă cu tradiţiile moldoveneşti din cele trei regiuni vitivinicole istorice, Valul lui Traian (sau regiunea de sud-vest), Ştefan Vodă (sud-est) şi Codru (centru), destinate producerii vinurilor cu indicaţie geografică protejată.

    Asconi Winery este o afacere de familie care fructifică vinul oferit de cele 530 de hectare de viţă de vie într-o vinărie de ultimă generaţie. În complexul turistic se află un sătuc de cabane din chirpici acoperite cu stuf, camere de degustare, restaurant, loc de joacă pentru copii şi nelipsitele peisaje. Asconi produce vinuri special pentru fiecare piaţă în care operează.

    Castel Mimi este un complex cultural unic localizat în satul Bulboaca, judeţul Anenii Noi, şi se află pe lista celor mai frumoase 15 capodopere arhitecturale ale vinului din întreaga lume, fiind recunoscut drept cartea de vizită a Moldovei. Fondat în 1893, conacul familiei Mimi, mai exact al politicianului basarabean Constantin Mimi, care a studiat viticultura şi vinificaţia în Franţa, la Şcoala Superioară de Agronomie din Montpellier, a fost din origine consacrat vinificaţiei, iar din 2011 a fost transformat într-o staţiune a vinului care include restaurant, hotel, piscină, magazin de vinuri şi suveniruri, săli de degustare şi nu numai. Mai este numit şi primul castel vinicol din Moldova. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare şi este una dintre cele mai importante atracţii turistice din ţară. În cadrul domeniului se pot observa reminiscenţe ale perioadei comuniste, precum tancurile de fermentare din linia de producţie încă funcţionale lăsate în urmă de sovietici sau gresia cu care au acoperit tot castelul (metodă cu ajutorul căreia ruşii au conservat edificiul fără să vrea), care se mai poate observa doar în tunelurile subterane în care se depozitează vin sau se organizează petreceri sau concerte.

    Dar acestea sunt doar câteva dintre podgoriile, vinăriile, pivniţele, cramele şi galeriile subterane de pe cuprinsul vecinilor moldoveni.

    Înapoi în URSS (doar cu imaginaţia)

    Cum vinul merge mână în mână cu istoria, incursiunea în lumea moldovenească reprezintă şi o veritabilă întoarcere la rădăcini. Periplul la vecinii moldoveni a început într-o notă – să-i spunem – comunistă, la restaurantul Propaganda şi s-a încheiat în aceeaşi manieră odată cu trecerea graniţei în Tiraspol, Transnistria, capitala şi centrul administrativ al regiunii separatiste nerecunoscute Republica Moldovenească Nistreană.

    Cei care merg în Tiraspol pot vizita şi distileria Kvint, fondată în 1897. Este cea mai veche întreprindere din regiune care încă funcţionează, cunoscută în întreaga lume pentru divinul (în Moldova, corespondentul coniacului) de înaltă calitate produs prin tehnologii clasice franceze.

    De asemenea, vizitatorii pot vedea statuia lui Vladimir Lenin care încă străjuieşte piaţa din faţa parlamentului basarabeam, precum şi tancuri rămase din timpul celui de-al doilea război mondial, fantome ale trecutului sovietic.

    De neratat este şi Epoca de Piatră de lângă Brăneşti, un complex turistic aflat într-o fostă carieră de calcar, achiziţionată de Vinăria Brăneşti, iar la 5 kilometri mai departe se află complexul arheologic Orheiul Vechi, la 60 km de Chişinău, rezervaţie naturală care prezintă urme şi vestigii ale civilizaţiilor antice. Această zonă este presărată cu sute de mănăstiri rupestre.

    Trebuie să mărturisesc că am primit cu scepticism invitaţia de a vizita Republica Moldova, însă pot spune că s-a dovedit a fi o porţie bună de istorie, cultură şi gastronomie. Moldova reprezintă un prilej de rememorare, cu acurateţe şi melancolie, a perioadei copilăriei, în care conexiunea cu natura şi rădăcinile este mai puternică decât oricând, a perioadei în care tradiţiile şi obiceiurile, care tind să rămână doar o amintire a trecutului, sunt atât de puternic prezente în viaţa comunităţii.

  • Amenzi de 350 de mii de lei pentru neregulile descoperite pe litoral

    Medicii veterinari oficiali care activează în cadrul Comandamentului Sezon Estival 2019 au verificat 239 de unităţi alimentare.

    Controalele au vizat167 de unităţi de alimentaţie publică, 3 pizzerii, 5 cantine, 2 cofetării/patiserii, 14 laboratoare de cofetărie/patiserie, 42 de magazine alimentare, 2 supermarket-uri, 1 depozit alimentar, 2 unităţi de procesare lapte şi o unitate de produse congelate, potrivit unui comunicat ANSVSA remis luni, MEDIAFAX.

    În urma acestor controale s-au constatat neconformităţi cu privire la manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar; ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, în vederea depozitării şi valorificării, precum şi comercializarea acestora neetichetate potrivit legislaţiei în vigoare; condiţii necorespunzătoare de igienă în spaţiile de producţie; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; nemenţinerea 48 de ore a probelor de preparate culinare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apa Calipso investeşte 8 milioane de lei pentru extinderea capacităţii de producţie şi depozitare

    Apa Calipso a închis 2018 cu o cifră de afaceri cu peste 5% mai mare ca în anul precedent. Creşterea a venit pe fondul investiţiilor realizate în ultimii 3 ani.
     
    “În 2018 am investit în modernizarea şi eficientizarea capacităţii de producţie. În contextul creşterii alarmante a nivelului de poluare, ne-am focusat pe reducerea amprentei de carbon şi am făcut investiţii în tehnologii care ne-au ajutat să reducem consumul de plastic cu aproximativ 70 tone anual. Ne dorim o creştere conştientă, fără efecte negative asupra mediului înconjurător”, a spus Daciana Siderache, director general Apa Calipso.
     
    Compania Apa Calipso a fost înfiinţată în anul 1991, având acum peste 170 de angajaţi, şi a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de aproximativ 64 de milioane de lei. Apa de izvor Calipso este extrasă dintr-un izvor situat la mare adâncime, în Codrii Vlăsiei.

  • Apa Calipso investeşte 8 milioane de lei pentru extinderea capacităţii de producţie şi depozitare

    Apa Calipso a închis 2018 cu o cifră de afaceri cu peste 5% mai mare ca în anul precedent. Creşterea a venit pe fondul investiţiilor realizate în ultimii 3 ani.
     
    “În 2018 am investit în modernizarea şi eficientizarea capacităţii de producţie. În contextul creşterii alarmante a nivelului de poluare, ne-am focusat pe reducerea amprentei de carbon şi am făcut investiţii în tehnologii care ne-au ajutat să reducem consumul de plastic cu aproximativ 70 tone anual. Ne dorim o creştere conştientă, fără efecte negative asupra mediului înconjurător”, a spus Daciana Siderache, director general Apa Calipso.
     
    Compania Apa Calipso a fost înfiinţată în anul 1991, având acum peste 170 de angajaţi, şi a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de aproximativ 64 de milioane de lei. Apa de izvor Calipso este extrasă dintr-un izvor situat la mare adâncime, în Codrii Vlăsiei.

  • Cum să creezi o operă de artă din hârtie

    Acesteia îi place să se joace cu foile de hârtie, care, în opinia sa ascund numeroase posibilităţi de exprimare, reuşind să taie cu mare precizie tot felul de forme de animale şi plante, foarte detaliate. Printre cele mai spectaculoase creaţii ale sale se numără şerpi, pisici, păsări, peşti sau flori, iar alegerea acestei modalităţi de expresie artistică, spune Pippa Dyrlaga, se datorează costului redus al materialelor şi uşurinţei depozitării lucrărilor, elemente foarte importante la începutul carierei sale, de pe vremea studenţiei. 

  • Un bărbat a folosit, fără să ştie, un artefact vechi de 4.000 de ani pentru a-şi depozita periuţa de dinţi

    Vasul din ceramică decorat cu imaginea unei antilope i-a atras atenţia lui Karl Martin în timp ce se afla la un târg de vechituri, scrie Fox News. „Mi-a plăcut din prima clipă”, a declarat Martin.
     
    Vasul datează din perioada civilizaţiei de pe Valea Indusului, ce s-a dezvoltat în regiunea nord-vestică a sudului Asiei, în perioada Epocii Bronzului. Aceste popoare, alături de străvechii egipteni şi mesopotamieni, reprezintă cele mai importante civilizaţii ale Lumii Vechi.
     
    Întreaga poveste a obiectului nu a fost cunoscută de către Martin. „Am folosit vasul pentru a-mi ţine periuţa şi pasta de dinţi, are chiar câteva pete de pastă de dinţi pe el”, afirmă Martin. Câţiva ani mai târziu, în timp ce ajuta la descărcarea unor obiecte ce trebuiau vândute în cadrul unei licitaţii, Martin a observat câteva obiecte similare cu cel din baia sa.
     

  • INS: Numărul locurilor de muncă vacante a crescut, în trimestrul II 2018, la 61.400

    „În trimestrul II 2018, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,25%, în creştere cu 0,05 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2017, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,08 puncte procentuale”, arată un comunicat al INS.

    Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,88%), în administraţia publică (2,59%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,05%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (17,5 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,46%.

    Sectorul bugetar a însumat circa 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7.100 de locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6.900 de locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2.700 mii locuri vacante în învăţământ.

    La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,14%, respectiv 70 de posturi).

    Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activităţile de transport şi depozitare (+0,25 puncte procentuale), urmate de cele din industria prelucrătoare (+0,2 puncte procentuale).

    În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante s-au observat creşteri mai relevante ale indicatorului în aceleaşi activităţi economice, astfel: +2.400 locuri vacante în industria prelucrătoare, respectiv +700 în transport şi depozitare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Sunimprof Rottaprint: Cererea pentru etichetele pe suport reciclabil a crescut cu 300% în primele şase luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2017

    Sunimprof Rottaprint realizează etichete autoadezive pe liner PET din anul 2012. Această tehnologie creşte productivitatea procesului de etichetare, deoarece linerul PET este mai subţire şi mai rezistent comparativ cu hârtia siliconată, folosită ca suport obişnuit. De asemenea, spaţiul necesar pentru transportul şi depozitarea rolelor de etichete – scade cu cel puţin 10%, având în vedere dimensiunea mai mică a materialului.

    Conform reprezentanţilor companiei, acest tip de etichete poate fi utilizat în orice industrie, inclusiv pentru utilajele clasice de etichetare. Preţul unei etichete pe suport liner PET este acelaşi ca al unei etichete pe suport obişnuit. 

    „Produsele eco-friendly sunt o prioritate pentru noi şi căutăm opţiuni pentru a putea recicla o mare parte din deşeul pe care îl producem. La nivelul pieţei, există tendinţa de a găsi soluţii pentru a impacta cât mai puţin mediul în care trăim şi aici ne putem gândi la tot lanţul de producţie: realizarea materialelor, livrarea acestora la client, rezidurile care rămân după tipărirea etichetelor şi după aplicarea acestora pe produs. Furnizorii noştri dezvoltă mereu astfel de materiale, aliniindu-se tendinţelor globale”, a declarat Cristi Nechita-Rotta, director general Sunimprof Rottaprint.

     

     

  • Sectorul imobiliar logistic, din nou în prim-plan

    Spaţiile logistice au ajuns la finalul anului trecut la grade maxime de ocupare, efervescenţa sectorului logistic şi interesul tot mai mare al chiriaşilor venind într-un context în care consumul a crescut în mod constant. Acest plus se reflectă în cifra de afaceri realizată în comerţul cu amănuntul, adică în sectoare-cheie precum mobilă, modă, electrocasnice sau farma; acestea sunt de altfel şi domeniile din care provin companiile care închiriază cele mai extinse suprafeţe pentru depozitare şi care stau în spatele celor mai multe tranzacţii de închiriere.

    Astfel, dezvoltatorii de clădiri industriale sau logistice îşi ocupă spaţiile integral chiar şi înainte de inaugurare, cele mai multe cereri venind din partea reţelelor de comerţ modern.

    Segmentul logistic nu este afectat major de avansul încet al infrastructurii, consumul fiind cel care determină stabilirea de noi locaţii logistice şi de distribuţie; infrastructura poate aduce doar reconfigurări şi optimizări ale reţelelor de distribuţie pe baza timpului de transport necesar pentru a deservi anumite locaţii, potrivit lui Costin Bănică, head of industrial agency în cadrul JLL România.

    În ceea ce priveşte segmentul de producţie, el este de părere că dezvoltarea redusă a infrastructurii reprezintă un punct cheie pentru companiile care se uită la România pentru potenţiale investiţii. „În continuare, aproape toată cererea de noi spaţii de producţie este îndreptată către zona Transilvaniei, care oferă acces rapid către Uniunea Europeană.” Din punctul său de vedere, o dezvoltare accelerată a infrastructurii de legătură dintre judeţele la est de Arcul Carpatic cu Transilvania ar oferi mai multe oportunităţi comunităţilor din Moldova de a avea o şansă reală în a primi investiţii în zona de producţie.

    Interesul pentru oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Timişoara este în continuare crescut, notează managerul de la JLL România, dar există posibilitatea să apară mici dezvoltări speculative anexate proiectelor preînchiriate în oraşe secundare. „În plus, parte din proiectele care au fost anunţate au deja semnate contracte de închiriere, ai căror termeni agreaţi prevăd lansarea proiectelor până la finalul anului.”

    Pe de altă parte, luând în calcul volumul redus al spaţiilor industriale moderne şi interesul investitorilor pentru dezvoltarea de astfel de spaţii, oraşe precum Oradea, Sibiu, Craiova sau chiar Drobeta-Turnu Severin s-ar afla între primele zone în care Costin Bănică se aşteaptă la noi proiecte; investiţiile pot veni atât din zona de logistică cât şi din cea de producţie. „Oraşe precum Bacău, Craiova, Cluj sau Deva ar putea avea un cuvânt important de spus în contextul creşterii reţelelor de distribuţie în viitor. Fie că vorbim despre activităţi logistice, fie despre concentrarea furnizorilor de piese necesare producţiei, sunt locaţii care oferă mari oportunităţi şi deschidere către dezvoltare.”

    Oana Iliescu, managing director la Cushman & Wakefield Echinox, se aşteaptă ca următorul pol imobiliar pe acest segment să fie în jurul oraşului Cluj. „Constanţa ar putea urma pe termen mediu,  alături de Sibiu şi Braşov.”

    Piaţa va continua să se maturizeze, chiriaşii devenind din ce în ce mai sofisticaţi, mai concentraţi pe calitate, eficienţă şi sustenabilitate, remarcă Sînziana Pardhan, managing director la P3 în România.

    Potrivit ei, comerţul online, automatizarea, piaţa restrânsă a forţei de muncă şi schimbările din lanţul de distribuţie vor avea un impact asupra tipului şi specificaţiilor tehnice ale noilor depozite, în speţă asupra înălţimii construcţiei, raţiei spaţiilor de andocare, zonelor de birou sau celor sociale şi zonelor de parcare mai extinse.

    „Am văzut şi vom continua să vedem o creştere sănătoasă a sectorului, deoarece această creştere este determinată de fundamente economice solide, de macrotendinţele de la nivel global, aşa cum este comerţul online, şi de stocul încă redus de spaţii de depozitare moderne din România, raportat la Europa Centrală şi de Est”, observă managing directorul de la P3. La nivel mondial, comerţul electronic reprezintă cel mai important nou motor de creştere şi schimbare în sectorul de depozitare, a cărui influenţă va continua să se extindă în următorii câţiva ani, iar acesta ar trebui să aibă un impact pozitiv de lungă durată asupra sectorului, crede managerul de la P3. „România este încă o piaţă emergentă în ceea ce priveşte vânzările online şi, în afară de câţiva mari retaileri online care au depozite dedicate, cele mai multe nevoi de depozitare pentru activitatea de online sunt acoperite din spaţiul existent al retailerilor.” Pe măsură ce vânzările online încep să câştige o masă critică, tot mai mulţi retaileri îşi vor dedica spaţii separate acestui segment.

    În anul 2017, compania a achiziţionat 17 hectare de teren lângă parcul P3 Bucureşti, unde va dezvolta până la 100.000 de metri pătraţi de spaţii de depozitare noi, consolidându-şi astfel poziţia de cel mai mare parc logistic din ţară. Sînziana Pardhan spune că expansiunea în Bucureşti va continua, dar explorează în mod activ şi alte oportunităţi din afara Bucureştiului. „Distribuţia geografică actuală a stocului modern de depozitare (atât în cadrul oraşelor, cât şi în întreaga ţară) a fost în mare măsură determinată de disponibilitatea infrastructurii rutiere. Pe măsură ce infrastructura se extinde, aceasta facilitează apariţia unor noi huburi logistice şi industriale.”

    Şi chiar dacă îmbunătăţirea infrastructurii nu va spori cererea internă de logistică, care este determinată de consumul populaţiei, fenomenul poate influenţa deciziile chiriaşilor în ceea ce priveşte locaţiile alese, care se pot schimba pe măsură ce apar noi rute mai scurte şi mai eficiente. „O infrastructură îmbunătăţită poate, totuşi, să conducă la o creştere a cererii pentru spaţiile de producţie, precum şi logistica de tranzit, dacă ne vom ridica la nivelul de dezvoltare necesar pentru a deveni un hub regional”, argumentează ea.

  • Sectorul imobiliar logistic, din nou în prim-plan

    Spaţiile logistice au ajuns la finalul anului trecut la grade maxime de ocupare, efervescenţa sectorului logistic şi interesul tot mai mare al chiriaşilor venind într-un context în care consumul a crescut în mod constant. Acest plus se reflectă în cifra de afaceri realizată în comerţul cu amănuntul, adică în sectoare-cheie precum mobilă, modă, electrocasnice sau farma; acestea sunt de altfel şi domeniile din care provin companiile care închiriază cele mai extinse suprafeţe pentru depozitare şi care stau în spatele celor mai multe tranzacţii de închiriere.

    Astfel, dezvoltatorii de clădiri industriale sau logistice îşi ocupă spaţiile integral chiar şi înainte de inaugurare, cele mai multe cereri venind din partea reţelelor de comerţ modern.

    Segmentul logistic nu este afectat major de avansul încet al infrastructurii, consumul fiind cel care determină stabilirea de noi locaţii logistice şi de distribuţie; infrastructura poate aduce doar reconfigurări şi optimizări ale reţelelor de distribuţie pe baza timpului de transport necesar pentru a deservi anumite locaţii, potrivit lui Costin Bănică, head of industrial agency în cadrul JLL România.

    În ceea ce priveşte segmentul de producţie, el este de părere că dezvoltarea redusă a infrastructurii reprezintă un punct cheie pentru companiile care se uită la România pentru potenţiale investiţii. „În continuare, aproape toată cererea de noi spaţii de producţie este îndreptată către zona Transilvaniei, care oferă acces rapid către Uniunea Europeană.” Din punctul său de vedere, o dezvoltare accelerată a infrastructurii de legătură dintre judeţele la est de Arcul Carpatic cu Transilvania ar oferi mai multe oportunităţi comunităţilor din Moldova de a avea o şansă reală în a primi investiţii în zona de producţie.

    Interesul pentru oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Timişoara este în continuare crescut, notează managerul de la JLL România, dar există posibilitatea să apară mici dezvoltări speculative anexate proiectelor preînchiriate în oraşe secundare. „În plus, parte din proiectele care au fost anunţate au deja semnate contracte de închiriere, ai căror termeni agreaţi prevăd lansarea proiectelor până la finalul anului.”

    Pe de altă parte, luând în calcul volumul redus al spaţiilor industriale moderne şi interesul investitorilor pentru dezvoltarea de astfel de spaţii, oraşe precum Oradea, Sibiu, Craiova sau chiar Drobeta-Turnu Severin s-ar afla între primele zone în care Costin Bănică se aşteaptă la noi proiecte; investiţiile pot veni atât din zona de logistică cât şi din cea de producţie. „Oraşe precum Bacău, Craiova, Cluj sau Deva ar putea avea un cuvânt important de spus în contextul creşterii reţelelor de distribuţie în viitor. Fie că vorbim despre activităţi logistice, fie despre concentrarea furnizorilor de piese necesare producţiei, sunt locaţii care oferă mari oportunităţi şi deschidere către dezvoltare.”

    Oana Iliescu, managing director la Cushman & Wakefield Echinox, se aşteaptă ca următorul pol imobiliar pe acest segment să fie în jurul oraşului Cluj. „Constanţa ar putea urma pe termen mediu,  alături de Sibiu şi Braşov.”

    Piaţa va continua să se maturizeze, chiriaşii devenind din ce în ce mai sofisticaţi, mai concentraţi pe calitate, eficienţă şi sustenabilitate, remarcă Sînziana Pardhan, managing director la P3 în România.

    Potrivit ei, comerţul online, automatizarea, piaţa restrânsă a forţei de muncă şi schimbările din lanţul de distribuţie vor avea un impact asupra tipului şi specificaţiilor tehnice ale noilor depozite, în speţă asupra înălţimii construcţiei, raţiei spaţiilor de andocare, zonelor de birou sau celor sociale şi zonelor de parcare mai extinse.

    „Am văzut şi vom continua să vedem o creştere sănătoasă a sectorului, deoarece această creştere este determinată de fundamente economice solide, de macrotendinţele de la nivel global, aşa cum este comerţul online, şi de stocul încă redus de spaţii de depozitare moderne din România, raportat la Europa Centrală şi de Est”, observă managing directorul de la P3. La nivel mondial, comerţul electronic reprezintă cel mai important nou motor de creştere şi schimbare în sectorul de depozitare, a cărui influenţă va continua să se extindă în următorii câţiva ani, iar acesta ar trebui să aibă un impact pozitiv de lungă durată asupra sectorului, crede managerul de la P3. „România este încă o piaţă emergentă în ceea ce priveşte vânzările online şi, în afară de câţiva mari retaileri online care au depozite dedicate, cele mai multe nevoi de depozitare pentru activitatea de online sunt acoperite din spaţiul existent al retailerilor.” Pe măsură ce vânzările online încep să câştige o masă critică, tot mai mulţi retaileri îşi vor dedica spaţii separate acestui segment.

    În anul 2017, compania a achiziţionat 17 hectare de teren lângă parcul P3 Bucureşti, unde va dezvolta până la 100.000 de metri pătraţi de spaţii de depozitare noi, consolidându-şi astfel poziţia de cel mai mare parc logistic din ţară. Sînziana Pardhan spune că expansiunea în Bucureşti va continua, dar explorează în mod activ şi alte oportunităţi din afara Bucureştiului. „Distribuţia geografică actuală a stocului modern de depozitare (atât în cadrul oraşelor, cât şi în întreaga ţară) a fost în mare măsură determinată de disponibilitatea infrastructurii rutiere. Pe măsură ce infrastructura se extinde, aceasta facilitează apariţia unor noi huburi logistice şi industriale.”

    Şi chiar dacă îmbunătăţirea infrastructurii nu va spori cererea internă de logistică, care este determinată de consumul populaţiei, fenomenul poate influenţa deciziile chiriaşilor în ceea ce priveşte locaţiile alese, care se pot schimba pe măsură ce apar noi rute mai scurte şi mai eficiente. „O infrastructură îmbunătăţită poate, totuşi, să conducă la o creştere a cererii pentru spaţiile de producţie, precum şi logistica de tranzit, dacă ne vom ridica la nivelul de dezvoltare necesar pentru a deveni un hub regional”, argumentează ea.