BusinessMagazin

Tag: deloitte

  • Deloitte se aşteaptă la 100 de tranzacţii pe piaţa de fuziuni şi achiziţii în 2019, în timp ce vânzările de credite neperformante vor continua să scadă

    Compania de consultanţă Deloitte anunţă că piaţa de fuziuni şi achiziţii va înregistra circa 100 de tranzacţii în 2019 şi va continua să reflecte trendul din ultimii zece ani.

    De asemenea, valoarea medie a tranzacţiilor pentru anul 2019 este estimată de Deloitte România între 40 şi 50 de milioane de euro, peste media de 40 de milioane de euro din ultimul deceniu.

    „În ciuda contextului fiscal aspru de la începutul lui 2019, nu anticipăm consecinţe majore asupra pieţei de fuziuni şi achiziţii în prima jumătate a acestui an, ci mai degrabă spre sfârşitul anului, când, în funcţie de contextul macroeconomic, fereastra de oportunitate s-ar putea închide. Ne aşteptăm ca sectoarele cele mai dinamice ale pieţei de M&A în 2019 să fie tehnologia, retailul, industria farmaceutică şi serviciile medicale, bunurile de larg consum şi imobiliarele”, a spus Ioana Filipescu, Partener Consultanţă în Fuziuni şi Achiziţii, Deloitte România.

    Legat de piaţa de M&A în 2018, Deloitte a estimat-o între 3,8 mld. euro şi 4,3 mld. euro, incluzând tranzacţiile cu valoare nedeclarată.

    Piaţa a fost mai puţin transparentă decât în anii precedenţi, cu o scădere semnificativă a numărului de tranzacţii cu valori comunicate, transmite Deloitte.

    Piaţa tranzacţiilor cu valori declarate a continuat să fie dominată în 2018 de investitorii strategici, care au fost implicaţi în 56% din tranzacţii, în timp ce firmele de private equity s-au regăsit în 39% din volumul tranzacţiilor cu valori declarate.

    În ceea ce priveşte tranzacţiile M&A declarate din perioada 2016-2018, valoarea totală a companiilor din România a fost evaluată la o medie de 8,5 x EBITDA, uşor peste valorile medii înregistrate în Europa Centrală si de Est, de 7,8 x EBITDA, potrivit unei analize realizate de Deloitte România bazată pe datele Mergermarket.

    „În ultimii trei ani, domeniile din România cu cei mai mari multipli cheie în evaluare au fost bunurile de larg consum, industria farmaceutică şi a serviciilor medicale şi domeniul TMT – tehnologie, media şi telecomunicaţii -, la polul opus fiind construcţiile şi retailul”, a adăugat Marius Vasilescu, Director Consultanţă Financiară, Deloitte România.

    Băncile din România au vândut portofolii de credite neperformante (NPL) cu o valoare nominală de 1 miliard de euro în 2018, conform estimărilor Deloitte România, semnificativ sub nivelul din 2017, de 2,1 miliarde de euro.

    „Scăderea semnificativă a volumului tranzacţiilor cu NPL din 2018 este rezultatul reducerii volumului de credite neperformante şi al schimbărilor legislative. În continuare, ne aşteptăm la o diminuare a volumului tranzacţiilor cu portofolii de NPL în 2019, având în vedere contextul actual, deşi băncile au un stoc bilanţier de credite neperformante estimat la 3-4 miliarde de euro, precum şi un volum similar în afara bilanţului“, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Servicii Suport în Tranzacţii, Deloitte România.

    În 2018, echipa de Consultanţă Financiară a Deloitte România a fost implicată în peste 100 de proiecte complexe prin intermediul tuturor tipurilor de servicii, care includ consultanţă ţn fuziuni şi achiziţii, investigarea fraudelor, evaluare, economie şi modelare financiară, precum şi suport în tranzacţii şi reorganizare. Cu o echipă de 60 de specialişti dedicaţi, departamentul de Consultanţă Financiară al Deloitte este unul dintre cei mai importanţi jucători din acest domeniu din România, oferind servicii către clienţi locali şi multinaţionali, atât din sectorul privat, cât şi public.

     

     

     

  • Alexandru Reff, country managing partner / Deloitte România şi Moldova: “Leadershipul este ineficient fără competenţă, însă devine de-a dreptul nociv în absenţa caracterului”

    Carte
    de vizită
    ¶ Şi-a început cariera în Deloitte în 1997 ca avocat, fiind apoi partener coordonator al departamentului de servicii fiscale şi juridice
    ¶ Este fondator al Reff & Asociaţii, societatea de avocaţi care reprezintă reţeaua internaţională de avocaţi Deloitte Legal în România
    ¶ Este de părere că leadershipul nu ţine de autoritate formală, ci de o trăire autentică şi acţiune energică şi consecventă

  • Deloitte: Salariul minim brut din România depăşeşte media ECE şi are cea mai ridicată rată de taxare

    Analiza Deloitte România, realizată pe baza calculelor furnizate de firmele membre din reţeaua Deloitte, include România, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia.

    „Ca urmare a transferului contribuţiilor de asigurări sociale în sarcina angajatului şi a majorărilor salariului minim brut, inclusiv cea anunţată pentru 1 decembrie 2018, România a ajuns să depăşească media salariului minim brut din regiune, de 421 de euro, surclasând cinci state. În schimb, celelalte 10 ţări au rate de taxare efective mai reduse, media fiind de 21%, faţă de 41,5% în România”, declară Raluca Bontaş, Partener al Servicii dedicate angajatorilor globali din cadrul Deloitte România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lars Wiechen, partener coordonator consultanţă financiară, Deloitte România: “Stoicismul şi arta fericirii în mediul profesional”

    Dorinţa. În termeni simpli, disciplina dorinţei ne învaţă ce este rezonabil să ne dorim şi ce nu. Aceasta porneşte de la a înţelege că unele lucruri ne stau în putere, iar altele, nu (dihotomia controlului). Oamenii îşi doresc cu ardoare recunoaştere, statut social, bogăţie şi promovare fără a realiza că aceste dorinţe sunt în afara sferei lor de control. Stoicii fac referire la aceste condiţii ca indiferente. Spre exemplu, să spunem că urmează să fiţi promovat şi consideraţi în mod rezonabil că veţi avansa datorită anilor de experienţă, a performanţei impecabile şi a bunelor relaţii cu clienţii, colegii de muncă şi superiorii dumneavoastră.

    Probabil aţi avut multe nopţi nedormite înainte de ziua deciziei şi momentul în care teama de a nu fi promovat devine o realitate marchează o prăbuşire a întregii lumi construite pe ideea de a avansa. O abordare stoică, în schimb, vă va permite un somn liniştit, pregătit fiind indiferent de rezultat şi ştiind că aţi făcut tot ceea ce v-a stat în putere. Promovarea depinde de prea multe variabile, precum persoanele cu care concuraţi pentru noul post, percepţia şefului dumneavoastră sau politica de la birou. Şi, deşi sună neplăcut, universul nu se pliază pe dorinţele noastre şi nu o va face niciodată. Paroxismul acestei atitudini stoice este acceptarea voluntară, numită şi amor fati. Bineînţeles că puteţi influenţa deciziile legate de promovarea dumneavoastră prin implicarea la birou şi încercarea de a-i impresiona pe cei din jur, dar niciodată nu le veţi controla alegerile. Gândiţi-vă la lucrurile pe care le faceţi pentru a obţine aprobarea acestor oameni. Nu le faceţi din plăcere, ci ele reprezintă un mod de a vă satisface propriile ambiţii. În cuvintele lui Epictet: „Dacă trebuie vreodată să îţi transformi voinţa dincolo de controlul tău pentru a impresiona pe cineva, fii sigur că ţi-ai distrus întregul scop în viaţă“ (Enchiridion, 23).

    Acţiunea. Disciplina acţiunii ne învaţă cum să ne comportăm în lume, acţionând prin prisma unei griji faţă de ceilalţi. Aceasta presupune că trebuie să facem ce este corect în privinţa relaţiilor şi comunităţilor noastre, înţelegând că suntem doar o mică parte a unei structuri mult mai mari. În acest sens, ar trebui să fiţi înţelept, pragmatic şi drept când interacţionaţi cu ceilalţi. În acelaşi timp, fiţi conştient că nu toate acţiunile vor avea întotdeauna rezultatul aşteptat (amor fati). Poate aţi sacrificat mult timp lucrând la un proiect important, dar clientul dumneavoastră se retrage brusc din pricina unei lipse de fonduri de la compania-mamă. S-ar putea să fiţi dezamăgit gândindu-vă la acest eveniment şi la consecinţe, dar este evident că decizia clientului a fost în afara controlului dumneavoastră. Merită oare să demisionaţi sau să depuneţi mai puţin efort în proiectele următoare? Sigur că nu! Un stoic acceptă că lucrurile nu se întâmplă întotdeauna conform aşteptărilor. Scopul final nu ar trebui să însemne laudă sau glorificare, ci a face ceea ce credeţi că e corect. Bucuraţi-vă în mod altruist de acţiunile drepte şi nu neapărat de ceea ce rezultă din ele. Încercaţi o detaşare de ceea ce doriţi să se întâmple şi nu vă lăsaţi copleşit de frustrare şi de circumstanţe externe. Aşa cum spune Marcus Aurelius: „Bunăstarea celor obsedaţi de glorie se leagă de modul în care sunt priviţi de ceilalţi, bunăstarea celor care iubesc plăcerea se leagă de sentimente, dar numai cei care au parte de o înţelegere adevărată caută bunăstarea în acţiunile lor“ (Marcus Aurelius, Meditaţii 6.51).

    Acceptarea. Tocmai când credeaţi că stoicismul nu poate cuprinde alte aspecte ale vieţii în principiile sale, iată că există şi disciplina acceptării. Odată înţelese dorinţa şi acţiunea, acum intrăm în zona gândirii. Disciplina acceptării ne învaţă ce este rezonabil sau nu să gândim, ne ajută să vedem lucrurile aşa cum sunt, dincolo de dihotomia bine-rău care nu reflectă întotdeauna realitatea complexă pe care o navigăm.
    De câte ori vi s-a întâmplat să răspundeţi impulsiv la un e-mail pe care l-aţi perceput ca fiind agresiv? După ce aţi reflectat asupra faptului, de câte ori aţi regretat că aţi răspuns impulsiv? Un stoic va face întotdeauna un pas înapoi şi va examina primele sale impresii asupra unei situaţii, lăsând loc raţiunii şi evitând reacţii emoţionale pripite. E-mailul agresiv este un fapt în afara controlului dumneavoastră, deci nu reprezintă un motiv de grijă.
    Reacţia dumneavoastră este cea care stabileşte de fapt dacă a avut loc un rău. „Când eşti distras de un factor extern, acesta nu este singurul care te deranjează, ci şi modul în care te gândeşti la acesta. Şi poţi scăpa de aceste gânduri într-o clipă“ (Marcus Aurelius, Meditaţii, 8.47).
    Este suficient să analizăm o singură disciplină (ca să nu mai vorbim de toate trei) pentru a înţelege că stoicismul nu este simplu de aplicat în viaţa cotidiană. Totuşi, beneficiile pragmatismului său sunt incontestabile, aceste principii ghidându-ne gândurile şi acţiunile spre o viaţă profesională mai liniştită şi împlinită.
    Cel mai încurajator aspect este responsabilizarea individuală prin preluarea controlului asupra emoţiilor, gândurilor şi acţiunilor proprii, indiferent de circumstanţe externe. „Judecaţi obiectiv, în prezent – acţionaţi fără egoism – în prezent – acceptaţi toate evenimentele din prezent – în acest moment. Doar de asta avem nevoie“ (Marcus Aurelius, 9.6).

  • Deloitte: Angajaţii vor mai multă implicare socială din partea companiilor

    Factorii acestei schimbări sunt cerinţa angajaţilor ca organizaţia să aibă un rol social mai puternic, necesitatea unei conduceri simfonice a organizaţiei bazate pe colaborare, avansul noilor tehnologii care elimină unele dintre locurile de muncă tradiţionale, dar creează altele, precum şi apariţia unor modele diferite de carieră tot mai puţin dependente de angajatori.

    Doar 18% dintre respondenţi spun că impactul companiei asupra societăţii este o prioritate majoră în strategia organizaţiei; doar 42% spun că organizaţiile lor sunt formate în principal din angajaţi salariaţi şi estimează că dependenţa de contractanţi, lucrători independenţi şi alte forme de colaborare va creşte dramatic în următorii ani, în vreme ce numai 16% au stabilit politici pentru a gestiona această varietate de tipuri de lucrători.

    „Tendinţele din zona capitalului uman arată o schimbare de paradigmă: trecerea de la mediul de afaceri tradiţional orientat doar spre zona economică către unul orientat să creeze impact în societate ca ansamblu prin intermediul unui nou tip de întreprindere, respectiv întreprinderea socială (social enterprise). Asta înseamnă că organizaţiile nu mai sunt evaluate doar pentru performanţa lor financiară şi impactul lor direct în economie, ci în funcţie de impactul lor asupra mediului în care operează şi a membrilor lor, deci asupra societăţii în general. În ultimul timp, pe fondul pierderii încrederii în liderii politici, oamenii au început să considere că mediul de afaceri privat este motorul schimbării în societate. De aceea organizaţiile trebuie să fie receptive la toate vocile societăţii şi să investească în ecosistemul social mai larg, să devină modele de responsabilitate socială. Companiile trebuie să insufle propriilor angajati sentimentul de scop colectiv, de misiune superioară, pentru că în joc se află reputaţia şi, în cele din urmă, succesul sau eşecul lor”, afirmă Raluca Bontaş, partener global employer services, Deloitte România.

    85% dintre cei intervievaţi consideră necesară o conducere simfonică, un nou model de leadership care presupune un nivel fără precedent de colaborare interdisciplinară şi o viziune comună a executivilor dintr-o organizaţie. Pentru a face acest lucru, directorii executivi joacă împreună ca o echipă, conducând, de asemenea, propriile echipe, toate în armonie.

    Sondajul din 2018 a inclus răspunsurile a peste 11.000 de directori executivi şi de resurse umane la nivel global, fiind cel mai amplu studiu de acest fel realizat de Deloitte.

    Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă, servicii juridice, consultanţă financiară şi managementul riscului, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii adiacente către clienţi din sectorul public şi privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienţi Deloitte.

  • Deloitte: Angajaţii vor mai multă implicare socială din partea companiilor

    Factorii acestei schimbări sunt cerinţa angajaţilor ca organizaţia să aibă un rol social mai puternic, necesitatea unei conduceri simfonice a organizaţiei bazate pe colaborare, avansul noilor tehnologii care elimină unele dintre locurile de muncă tradiţionale, dar creează altele, precum şi apariţia unor modele diferite de carieră tot mai puţin dependente de angajatori.

    Doar 18% dintre respondenţi spun că impactul companiei asupra societăţii este o prioritate majoră în strategia organizaţiei; doar 42% spun că organizaţiile lor sunt formate în principal din angajaţi salariaţi şi estimează că dependenţa de contractanţi, lucrători independenţi şi alte forme de colaborare va creşte dramatic în următorii ani, în vreme ce numai 16% au stabilit politici pentru a gestiona această varietate de tipuri de lucrători.

    „Tendinţele din zona capitalului uman arată o schimbare de paradigmă: trecerea de la mediul de afaceri tradiţional orientat doar spre zona economică către unul orientat să creeze impact în societate ca ansamblu prin intermediul unui nou tip de întreprindere, respectiv întreprinderea socială (social enterprise). Asta înseamnă că organizaţiile nu mai sunt evaluate doar pentru performanţa lor financiară şi impactul lor direct în economie, ci în funcţie de impactul lor asupra mediului în care operează şi a membrilor lor, deci asupra societăţii în general. În ultimul timp, pe fondul pierderii încrederii în liderii politici, oamenii au început să considere că mediul de afaceri privat este motorul schimbării în societate. De aceea organizaţiile trebuie să fie receptive la toate vocile societăţii şi să investească în ecosistemul social mai larg, să devină modele de responsabilitate socială. Companiile trebuie să insufle propriilor angajati sentimentul de scop colectiv, de misiune superioară, pentru că în joc se află reputaţia şi, în cele din urmă, succesul sau eşecul lor”, afirmă Raluca Bontaş, partener global employer services, Deloitte România.

    85% dintre cei intervievaţi consideră necesară o conducere simfonică, un nou model de leadership care presupune un nivel fără precedent de colaborare interdisciplinară şi o viziune comună a executivilor dintr-o organizaţie. Pentru a face acest lucru, directorii executivi joacă împreună ca o echipă, conducând, de asemenea, propriile echipe, toate în armonie.

    Sondajul din 2018 a inclus răspunsurile a peste 11.000 de directori executivi şi de resurse umane la nivel global, fiind cel mai amplu studiu de acest fel realizat de Deloitte.

    Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă, servicii juridice, consultanţă financiară şi managementul riscului, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii adiacente către clienţi din sectorul public şi privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienţi Deloitte.

  • ATENŢIE majoră: Românii vor scoate şi mai mulţi bani din buzunar. ANAF vrea să impoziteze încă o sursă de venit a românilor

    Există magazine în România care acceptă plata în bitcoin şi companii care au făcut investiţii masive în criptomonede, iar acestea pot avea surprize atunci când vor face declaraţiile fiscale. ANAF nu ştie cum să le impoziteze şi mai degrabă se uită către BNR (Banca Naţională a României) sau ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară), a spus Daniel Petre, director impozitare indirectă la Deloitte România, în cadrul unui eveniment al Deloitte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deloitte: Piaţa de M&A, la peste 800 de milioane de euro în trimestrul III

    Potrivit estimărilor Deloitte, valoarea totală a pieţei, inclusiv tranzacţiile care nu au avut o valoare comunicată, a fost între 1,4 şi 1,6 miliarde de euro, cu aproximativ 15% mai mult decât în trimestrul al treilea din 2017.

    „Suntem martorii unei efervescenţe în piaţa tranzacţiilor, atât pe plan local, cât şi pe plan internaţional, cu impact asupra subsidiarelor din România. Tranzacţiile încheiate în trimestrul III sunt îndeosebi cele începute în primele luni ale anului 2018 pe baza cifrelor din 2017 care au fost foarte bune în toate domeniile”, a spus Ioana Filipescu, Partener Corporate Finance, Deloitte România.

    Numărul de tranzacţii monitorizate în trimestrul al treilea a fost de 27, din care numai o treime au avut valoarea ce a fost anunţată oficial sau ce poate fi calculată pe baza datelor publice. Continuă astfel tendinţa acestui an de a nu anunţa valoarea tranzacţiilor. În perioada similară din 2017 au fost anunţate în total 28 de tranzacţii.

    Cele mai mari tranzacţii anunţate în trimestrul al treilea al anului 2018 au fost achiziţia de către Advent International a grupului Zentiva, inclusiv Zentiva SA România, fostul Sicomed (valoare calculată la 287 de milioane de euro, aplicând multiplul EBITDA al tranzacţiei la rezultatele Zentiva SA din 2017); vânzarea Agricost către grupul Al Dahra, cea mai mare tranzacţie din agricultură în România (valoare: 200 de milioane de euro); achiziţia unui pachet de 7,5% din UiPath de către un consorţiu de investitori condus de Sequoia Capital, la o evaluare de 2,6 miliarde de euro (valoare: 194 de milioane de euro); achiziţia de către fraţii Pavăl a proiectului de birouri The Bridge de la Forte Partners  (valoare necomunicată); vânzarea de către fondul de investiţii Abris a firmei de curierat Urgent Cargus către fondul de investiţii Mid Europa, cea mai mare tranzacţie din acest domeniu de până acum (valoare necomunicată).

    „Activitatea din piaţa de fuziuni şi achiziţii rămâne intensă. Observăm un interes în creştere atât din partea investitorilor strategici, cât şi din partea celor financiari, care doresc să investească sume de peste 100 de milioane de euro per tranzacţie. Cu 12 tranzacţii de peste 100 de milioane de euro în primele nouă luni, sunt şanse mari ca până la sfârşitul anului să depăşim recordul de mari tranzacţii stabilit anul trecut”, a concluzionat Ioana Filipescu.

  • Din culisele unei tranzacţii de zeci de milioane de euro

    La începutul lunii iulie, compania de consultanţă şi audit Deloitte România a confirmat implicarea în tranzacţia prin care antreprenorul Cristian Ludovic Pop a vândut retailerul Animax către fondul de investiţii TRG management. Compania, care deţine aproape 80 de magazine şi afaceri de circa 120 de milioane de lei (peste 25 milioane euro) în 2017, este lider pe piaţa românească a comerţului specializat pentru animale, estimată la o valoare de 330 de milioane de euro. Potrivit datelor ZF, valoarea tranzacţiei s-a ridicat la aproximativ 20 de milioane de euro.

    TRG management (The Rohatyn Group), care îşi coordonează operaţiunile din 14 birouri globale şi acoperă Europa de Est prin intermediul biroului din Londra, a fost fondat în New York în 2002 de către Nicolas Rohatyn, ca vehicul de investiţii în pieţe emergente, şi a fuzionat cu CVCI în 2013, având împreună o bază de active de peste 7 miliarde de dolari. Fondul investeşte în companii mid-market, lideri de piaţă, care pot deveni platforme de dezvoltare regională. Unul dintre pilonii strategiei de investiţii îl reprezintă companiile care s-au maturizat în pieţe emergente, stabile şi care beneficiază de creştere accelerată.

    Decizia de vânzare a Animax către fondul de investiţii TRG management a venit într-o perioadă bună, în condiţiile în care businessul a crescut constant din 2008 până în 2017. Avansul a fost susţinut în special de expansiune, însă şi de faptul că în ultimii ani tot mai mulţi români au decis să îşi cumpere un animal de companie. Mai mult, în perioada 2015-2016 economia a avut o evoluţie pozitivă, la fel şi consumul. Astfel, retailul – indiferent de tipul acestuia – este unul dintre cele mai căutate domenii dat fiind că este legat de consumul privat, care creşte de doi ani cu circa 10%.

    „Am pornit Animax în anii 1998 şi timp de 20 ani am investit multă muncă şi emoţie în dezvoltarea afacerii”, descrie Cristian Pop, fondatorul Animax, începuturile afacerii. „În 2016, Animax devenise deja un business matur, pregătit pentru următoarea fază de dezvoltare, în care rolul şi contribuţia mea se diminuau. Probabil că aşa se vedea şi din exterior, întrucât începusem să primesc oferte din partea unor fonduri de investiţii interesate de achiziţia Animax. Aşa s-au născut ideea de vânzare şi discuţiile avansate cu unii dintre potenţialii investitori, însă în condiţii de exclusivitate solicitate de fiecare dintre ei”, povesteşte el. 

      Antreprenorul spune că primul lucru pe care l-a înţeles a fost că, în negocierile bilaterale, potenţialul de preţ şi condiţiile oferite iniţial sunt dificil de menţinut, iar negocierile devin inevitabil dificile pentru vânzător. 

      „Înainte de a fi trecut prin această experienţă, nu mi-aş fi putut imagina complexitatea unei tranzacţii. Este mult mai complex decât reiese din discuţiile iniţiale”, subliniază Pop. „Atunci când am început procesul de M&A (mergers & acquisitions – n.red.) eram convins că ştiu cum se face asta şi mă pot descurca fără ajutor extern, doar cu echipa de management din Animax. Acum însă, sunt bucuros că la momentul potrivit mi-am schimbat atitudinea şi am ales să lucrez cu profesionişti din acest domeniu. Ei au condus procesul şi au oferit susţinere colegilor mei din echipa de management, condusă de Adriana Mateescu, până la finalizarea cu succes a transferului companiei către noul acţionar.”
     
    Un proces clasic de M&A

    În primul semestru al acestui an, piaţa de fuziuni şi achiziţii din România s-a situat la o valoare cuprinsă între 1,6 şi 1,8 miliarde de euro, numai la nivelul trimestrului II fiind realizate tranzacţii de 391 de milioane de euro, în creştere cu 51,5% fată de primele trei luni din 2018, potrivit unei analize a Deloitte. 

    „Din punctul nostru de vedere, vânzarea Animax s-a realizat printr-un proces foarte eficient. Parcurgând toate etapele unui proces M&A clasic, tranzacţia s-a încheiat în mai puţin de un an de la semnarea mandatului”, spune Ioana Filipescu, partener la Deloitte România. „Ingredientele au fost, în primul rând, un business sănătos, o companie bine organizată şi gestionată, o piaţă cu fundamente solide de creştere, iar, din partea noastră, implicarea unei echipe experimentate de M&A. În finalizarea cu succes a acestui mandat, meritul le revine în primul rând colegilor mei Iulia Bratu, deputy director, Cosmin Comşa, senior associate, şi Vlad Adam, associate”, adaugă Filipescu.

    Partenerul firmei Deloitte notează că abordarea companiei este de „a ne implica în tranzacţiile în care credem, preponderent consiliind antreprenorii români”.

    Iulia Bratu, deputy director la Deloitte România, explică faptul că momentul a fost unul bine ales şi oferă astfel o tranzacţie reuşită: „Structurarea procesului şi gestionarea competiţiei au fost esenţiale pentru reuşita tranzacţiei şi maximizarea valorii. O contribuţie semnificativă a avut-o comunicarea excelentă pe care am avut-o atât cu Cristi, cât şi cu managementul Animax, iar din perspectiva echipei M&A implicate aş puncta în mod particular complementaritatea naturală a echipei”. Ce sfaturi are consultantul de la Deloitte pentru antreprenorii români care se gândesc la un exit? „Un proces M&A este foarte complex şi depinde de o varietate de factori specifici fiecărei situaţii. Ce putem spune însă cu siguranţă este că, indiferent de situaţie, valoarea adăugată a unui consultant M&A experimentat se face remarcată la nivelul maximizării preţului şi minimizării riscurilor pentru vânzător. În unele cazuri, decizia de a fi asistat de consultanţi de M&A profesionişti poate fi decisivă pentru finalizarea cu succes a tranzacţiei.”

    Compania de consultanţă Deloitte a mai fost implicată într-o serie de tranzacţii pe piaţa din România în 2018, printre care vânzarea Fabryo, lider de piaţă în industria de vopsea decorativă în România, către AkzoNobel, al doilea cel mai mare producător global de vopsea şi substanţe chimice; vânzarea distribuitorului de produse farmaceutice Farmexim, şi a lanţului de retail farmaceutic Help Net, către Phoenix Group, lider european în distribuţia farmaceutică; vânzarea furnizorului de servicii financiare şi leasing IKB Leasing către BNP Paribas.

  • O nouă revoluţie fiscală: Cum vrea să se modifice Codul fiscal

    Guvernanţii trebuie să înceteze cu „inovaţiile” din domeniul fiscalităţii, pen­­tru că România de­vine din ce în ce mai puţin atractivă pentru investitorii străini. În plus, transpunerea unor direc­tive eu­ro­pene prea rapid în legis­laţia locală şi paragrafele contra­dictorii din unele pro­puneri de măsuri fiscale tul­bură, din nou, mediul de business, care a bene­fi­ciat de câteva luni de stabilitate le­gis­lativă, spun consultanţii de la Deloitte.
     
    „Legislaţia care a fost dată în ultimii doi ani în materie fiscală încă nu s-a aşezat şi, din păcate, sunt unele prevederi care încă nu s-au clarificat. În contextul constrângerilor bugetare, al instabilităţii politice şi legislative din ultimii doi ani, interesul investitorilor străini pentru România începe să scadă. Iar acest lucru este cel mai vizibil în dobânzile la care România a început să se împrumute.
     
    Dacă, pe termen scurt, anul trecut ne împrumutam cu mai puţin de 1%, acum acestea au ajuns la 3%, iar pe termen lung s-au dublat de la un an la altul, până la 5%”, a explicat Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice în cadrul Deloitte, în cadrul unui eveniment organizat ieri de companie pe tema propunerilor pe care mediul de afaceri le-a discutat cu autorităţile publice pentru modificările codului fiscal care ar urma să fie adoptate în următoare perioadă.