BusinessMagazin

Tag: declansare

  • TEMERI tot mai mari legate de declanşarea unui nou CONFLICT MILITAR: “Nu putem trece din nou printr-un RĂZBOI”

    Moon Jae-In, preşedintele Coreei de Sud, a avut, joi, o întrevedere cu consilierul pentru securitate naţională Chung Eui-Yon. Acesta din urmă i-a transmis preşedintelui sud-coreean că se aşteaptă ca Phenianul să se angajeze în noi acţiuni provocatoare la jumătatea lunii octombrie, însă nu au fost oferite date cu privire la ce tip de acţiuni ar urma să efectueze Coreea de Nord.

    ”Din informarea lui Chung reiese că există îngrijorări cu privire la declanşarea unui conflict militar în urma unor incidente accidentale. Preşedintele Statelor Unite vorbeşte de opţiuni militare şi diplomatice, însă Coreea de Sud nu poate trece din nou printr-un război”, a afirmat Park Wan-Ju, purtătorul de cuvât al Partidului Democrat, formaţiunea de guvernământ din Coreea de Sud.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TEMERI tot mai mari legate de declanşarea unui nou CONFLICT MILITAR: “Nu putem trece din nou printr-un RĂZBOI”

    Moon Jae-In, preşedintele Coreei de Sud, a avut, joi, o întrevedere cu consilierul pentru securitate naţională Chung Eui-Yon. Acesta din urmă i-a transmis preşedintelui sud-coreean că se aşteaptă ca Phenianul să se angajeze în noi acţiuni provocatoare la jumătatea lunii octombrie, însă nu au fost oferite date cu privire la ce tip de acţiuni ar urma să efectueze Coreea de Nord.

    ”Din informarea lui Chung reiese că există îngrijorări cu privire la declanşarea unui conflict militar în urma unor incidente accidentale. Preşedintele Statelor Unite vorbeşte de opţiuni militare şi diplomatice, însă Coreea de Sud nu poate trece din nou printr-un război”, a afirmat Park Wan-Ju, purtătorul de cuvât al Partidului Democrat, formaţiunea de guvernământ din Coreea de Sud.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA, lovite din plin cu arme care par de domeniul SF. Efectele sunt DRAMATICE. ”S-a mers prea departe. Declanşăm riposta!”

    Atacurile au avut loc în timpul nopţii. Mai multe victime au afirmat că nu au observat nimic ieşit din comun, alţii insistă că au fost mai multe vibraţii şi sunete ciudate repetate. Fie că au auzit sau nu ceva, efectele atacurilor sonice au fost resimţite de diplomaţii americani. La scurt timp după ce au părăsit Cuba, oficialii au afirmat că sunetele nu se mai auzeau.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • China: Un eventual război în Peninsula Coreea nu ar avea niciun câştigător

    Afirmaţiile au fost făcute de către Lu Kang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Beijing. Comentariile acestuia vin la câteva ore după ce ministrul nord-coreean de Externe a afirmat că Donald Trump a declarat război Coreei de Nord şi că Phenianul îşi rezervă dreptul să adopte contramăsuri.

    Lu Kang a precizat că Beijingul speră că politicienii americani şi nord-coreeni realizează că rezolvarea crizei prin mijloace militare nu reprezintă o soluţie viabilă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce soluţii disperate iau companiile de stat după “marele jaf” declanşat de Guvern

    Guvernul a solicitat luna aceasta tuturor companiilor de stat să vireze la buget în avans sumele „neangajate în proiecte viitoare”, situaţie care pune sub semnul întrebării capacitatea de societăţilor de stat de a face noi investiţii, absolut necesare pe o piaţă concurenţială.

    Ce soluţii au la îndemână companiile de stat: să se împrumute de la bănci, dar creditele înseamnă cheltuieli mai mari care, în final, ajung să fie plătite tot de consumatori, sau, în cazul Hidroelectrica, încearcă să se listeze pe bursă pentru a atrage fonduri suplimentare de la investitori.

    Hidroelectrica este prima companie de stat care a convocat şi ţinut AGA în urma solicitării imperative a Guvernului de distribuire a rezervelor, adresată companiilor pe care le controlează.

    După ce Guvernul a cerut companiei Hidroelectrica dividende suplimentare de 655 milioane de lei, ministrul Energiei anunţă că urmează listarea a 10% din aţiunile acesteia pentru a obţine banii necesari retehnologizării.

    Vânzarea pachetului a fost deja discutată în Executiv, potrivit ministrului Toma Petcu: “Intenţionăm, în primul rând, să facem listarea. Am făcut o notă de informare în guvern acum o săptămână cu intenţia de schimbare”, a declarat spus ministrul, într-o conferinţă de presă organizată la Alba Iulia.

    Toma Petcu a menţionat că este vorba despre o listare prin vânzarea de acţiuni existente, amintind că există o hotărâre de guvern din 2014 pentru declanşarea procedurii.

    Banii obţinuţi vor rămâne la companie, pentru retehnologizare, a explicat Petcu: “Ne dorim ca suma obţinută, din estimările noastre este destul de substanţială, să fie folosită pentru dezvoltarea companiei”, a declarat ministrul Energiei, scrie realitatea.net

  • O nouă zonă a Bucureştiului va avea METROU

    “Sumele individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirilor, sunt în cuantum de 62,8 milioane lei şi reprezintă despăgubirile pentru un număr de 42 de imobile cu o suprafaţă de expropriat de 39.160 mp. Fondurile sunt alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului.

    Conform sursei citate, imobilele supuse exproprierii se află pe raza Municipiului Bucureşti-Sectorul 1 şi a judeţului Ilfov – oraş Otopeni.

    Sumele individuale destinate despăgubirilor au fost estimate de către expropriator, pe baza unui Raport de evaluare realizat de un expert evaluator autorizat ANEVAR.

  • O nouă zonă a Bucureştiului va avea METROU

    “Sumele individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirilor, sunt în cuantum de 62,8 milioane lei şi reprezintă despăgubirile pentru un număr de 42 de imobile cu o suprafaţă de expropriat de 39.160 mp. Fondurile sunt alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului.

    Conform sursei citate, imobilele supuse exproprierii se află pe raza Municipiului Bucureşti-Sectorul 1 şi a judeţului Ilfov – oraş Otopeni.

    Sumele individuale destinate despăgubirilor au fost estimate de către expropriator, pe baza unui Raport de evaluare realizat de un expert evaluator autorizat ANEVAR.

  • Războiul ascuns declanşat de PSD a ieşit la iveală. Dragnea este arhitectul

    După câte îmi amintesc, niciodată nu a existat o reacţie atât de violentă din partea organizaţiilor celor mai puternice companii din România şi a celor mai puternici antreprenori români la adresa unor intenţii economice ale Guvernului.

    În nici 24 de ore de la anunţarea intenţiei de introducere a – impozitului pe cifra de afaceri care să înlocuiască impozitul pe profit, a taxei de solidaritate pe venit – un impozit progresiv mascat, pentru cei care câştigă mai mult de 10 salarii minime pe economie, creşterea accelerată a salariului minim pe economie – de la 1.450 de lei brut la 2.000 de lei şi la 2.300 de lei pentru absolvenţii cu studii superioare în 2018 plus creşterile din următorii ani, impozitarea suplimentară a resurselor naturale – petrol, gaze etc. sau impozitul suplimentar pe produsele care afectează sănătatea – zahărul sau băuturile carbogazoase, spre exemplu – toate marile organizaţii au fost la aceeaşi masă: Coaliţia pentru Dezvoltarea României, AMCHAM – investitorii americani, Camera de Comerţ Germană – investitorii germani, Camera de Comerţ Franceză – investitorii francezi, RBL şi AOAR – investitorii români.

    Toate măsurile de mai sus vor arunca în aer bugetele companiilor, în special ale multinaţionalelor, dar nu numai.

    Multinaţionalele deţin 49% din cifra de afaceri din România (1.178 mld. lei, adică 260 mld. euro în 2015, pe 2016 încă nu au apărut datele) şi angajează peste 1,2 milioane de oameni în 37.000 de companii.

    Companiile româneşti deţin 47% din cifra de afaceri totală, cu peste 2 milioane de angajaţi în 433.000 de companii.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Războiul ascuns declanşat de PSD a ieşit la iveală. Dragnea este arhitectul

    După câte îmi amintesc, niciodată nu a existat o reacţie atât de violentă din partea organizaţiilor celor mai puternice companii din România şi a celor mai puternici antreprenori români la adresa unor intenţii economice ale Guvernului.

    În nici 24 de ore de la anunţarea intenţiei de introducere a – impozitului pe cifra de afaceri care să înlocuiască impozitul pe profit, a taxei de solidaritate pe venit – un impozit progresiv mascat, pentru cei care câştigă mai mult de 10 salarii minime pe economie, creşterea accelerată a salariului minim pe economie – de la 1.450 de lei brut la 2.000 de lei şi la 2.300 de lei pentru absolvenţii cu studii superioare în 2018 plus creşterile din următorii ani, impozitarea suplimentară a resurselor naturale – petrol, gaze etc. sau impozitul suplimentar pe produsele care afectează sănătatea – zahărul sau băuturile carbogazoase, spre exemplu – toate marile organizaţii au fost la aceeaşi masă: Coaliţia pentru Dezvoltarea României, AMCHAM – investitorii americani, Camera de Comerţ Germană – investitorii germani, Camera de Comerţ Franceză – investitorii francezi, RBL şi AOAR – investitorii români.

    Toate măsurile de mai sus vor arunca în aer bugetele companiilor, în special ale multinaţionalelor, dar nu numai.

    Multinaţionalele deţin 49% din cifra de afaceri din România (1.178 mld. lei, adică 260 mld. euro în 2015, pe 2016 încă nu au apărut datele) şi angajează peste 1,2 milioane de oameni în 37.000 de companii.

    Companiile româneşti deţin 47% din cifra de afaceri totală, cu peste 2 milioane de angajaţi în 433.000 de companii.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Fotografia care a declanşat cea mai mare criză nucleară din istorie

    Pilotul a trimis fotografia celor de la Pentagon pentru a fi analizată. La prima vedere, imaginea părea să arate o recoltă cu o formă bizară. Analiştii armatei americane şi-au dat însă repede seama că forma era caracteristică unui sistem sovietic anti-rachetă, denumit S-75.

    Acest sistem este cel care a doborât, ani mai târziu, avionul pilotat de Gary Powers – întâmplare relatată pe larg în filmul Podul Spionilor, regizat de Steven Spielberg.

    Sistemul S-75 folosea şase lansatoare de rachete, plasate la distanţă egală în forma unui cerc, creând astfel o formă uşor de recunoscut de către specialişti. Americanii au înţeles în acel moment că ruşii trimiteau arme în Cuba; mai mult, aceste arme erau suficient de importante încât să merite protecţia unui sistem S-75.

    Cei de la Casa Albă au cerut sovieticilor să retragă focoasele din Cuba, dar aceştia au refuzat; a urmat celebra blocadă a americanilor, culminând cu ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept “criza rachetelor din Cuba”, din 1962.

    Spre norocul tuturor, liderul sovietic Hruşcev a reuşit să ajungă la o înţelegere cu preşedintele american John F. Kennedy, astfel încât un potenţial conflict nuclear global s-a transformat în Războiul Rece.