Tag: de

  • Luxul de dupa gratii

    Gratiile par a fi cel mai la moda accesoriu pentru hotelurile de lux. Sau cel putin asa pare, avand in vedere concurenta acerba dintre marile lanturi hoteliere in momentul in care pe piata imobiliara intra o fosta inchisoare. Lupta pentru originalitate in industria hoteliera este una foarte dura, asa ca marii jucatori au ales sa mizeze pe aura de nonconformism si decadenta a vechilor temnite. Astfel ca, in momentul in care guvernul ungar a anuntat ca are in vedere rezolvarea problemei penitenciarelor supraaglomerate prin construirea de locatii noi si eliminarea celor vechi de peste doua secole amplasate in interiorul oraselor, ofertele au inceput sa curga. Oficiali din cadrul guvernului ungar au recunoscut ca se afla in tratative cu o companie spaniola, al carei nume ramane inca secret, pentru a achizitiona aceste cladiri in vederea transformarii lor in hoteluri de cinci stele. “Cu aceste cladiri s-ar putea face adevarate minuni”, a declarat secretarul de stat ungar Ferenc Kondorosi, care a mai spus ca oficiali ai guvernului vor vizita Spania pentru a vedea proiectele similare din aceasta tara.
    Compania spaniola si-a manifestat interesul de a transforma inchisorile din Satoraljaujhely si Szeged in hoteluri de lux. Penitenciarele care si-ar putea deschide in scurt timp portile pentru vizitatori cu mult mai de seama decat pana acum sunt amplasate in locatii rezidentiale, cu un ridicat potential turistic. Aceste constructii dateaza din secolul al XIX-lea, epoca in care amplasamentul lor era in afara oraselor, astfel ca ridica reale probleme de siguranta, posibilitatea extinderii lor fiind anulata in prezent de pozitionarea cladirilor vecine.

  • Vin cu buchet de WWW

    Vinurile speciale si scumpe au un singur defect major… sunt putine si greu de gasit. Crushpad, un start-up web de nisa, vrea sa rezolve aceasta problema si sa ii implice deopotriva pe oenofilii impatimiti in procesul de producere a vinului lor personalizat. Totul a inceput cand Michael Brill, fondatorul start-up-ului, s-a hotarat sa renunte la un job in IT pentru a-si cultiva curtea din spatele casei vita de vie. Crushpad vine sa ii ajute pe cei care isi doresc sa traiasca aceeasi experienta fara a renunta la cariera. Ideea start-up-ului este simpla si exploateaza ineficientele din lantul de distributie al vinurilor premium. Folosind acest serviciu, clientii Crushpad nu numai ca pot comanda orice tip de vin isi doresc, dar il vor obtine la o fractiune din pretul de piata si vor avea sansa de a-si face si ucenicia lucrand cot la cot cu profesionisti in productia de vinuri. Crushpad se dovedeste a fi un ajutor nepretuit mai ales pentru clientii pasionati de sortimentele rare. Indiferent cat de greu de gasit ar fi acestea, Brill si echipa sa se angajeaza sa gaseasca si sa cultive pretiosii struguri, astfel incat clientul sa aiba mereu la dispozitie propria lui sursa sigura de vin.

  • Privilegiul de a fi cosmopolit

    Exista oameni de afaceri in Romania care fac business, mountain biking, expeditii in India si studii postuniversitare la Londra. Toate pana la varsta de 40 de ani. Acestia sunt oamenii multidimensionali sau…. cosmopolitii din businessul romanesc.

    Un coleg de redactie al carui nume nu o sa il mentionez aici pentru a-l proteja de reactiile breslei asiguratorilor imi spunea cu umor, dar semiconspirativ, cum si-a intocmit polita de asigurare de viata: “Faceti sport?”, il intreba agentul de asigurare. “Nu chiar… doar ma catar pe munti din cand in cand”, raspunde viitorul norocos asigurat. “Aha, deci putem mentiona ca jucati sah”, a conchis agentul. Amuzant sau uimitor cum ar parea, incercarea omului de la asigurari de a ajusta, macar pe hartie, personalitatea colegului, pentru a-l face mai putin plurivalent si mai putin predispus la riscuri, deci mai profitabil pentru compania pe care o deservea, m-a facut sa ma gandesc de doua ori la dimensiunile umane si la cum sunt ele percepute de societate.
    Rezumam: pentru compania de asigurari trebuie sa fii un personaj tern, pentru angajator trebuie probabil sa fii cel mai competitiv, cel mai indraznet si inovativ, in timp ce pentru brokerul de la bursa este nevoie, probabil, sa iti renegi total aversiunea la risc. Familia te vrea devotat si constant. Pentru tine insuti, vrei sa calatoresti, sa citesti, sa fii liber sa iti pui ideile in aplicare. Cum s-ar numi, prin urmare, macar ipotetic, enigmaticul personaj care ar reusi toate acestea?
    Mi-a deslusit misterul povestea lui Dragos Tanase, directorul financiar al companiei de comunicatii UPC, care are o cifra de afaceri de aproape 200 de milioane de euro, cu care am incercat conceptul de shadow day si l-am insotit pe parcursul unei intregi zile de lucru. Finantistul de la UPC a fost in meeting-uri, a dat directii si s-a gandit la strategii de business, dar a vorbit continuu si despre marea lui pasiune, fotografia, sau despre locuri exotice in care vrea sa schieze, precum Marocul sau Cipru. Intrebat, la sfarsitul zilei, care ii sunt visele, Dragos Tanase a spus ca orice om trebuie sa aiba mai multe dimensiuni si el isi doreste sa fie un lider de business.
    Si exemplul Rucsandrei Hurezeanu, care a intrat pe piata de dermatocosmetice cu un brand romanesc autentic, are un aer special. Fondatoarea Ivatherm, care a fost vizionara prin valorificarea apelor termale de la Herculane, si-a adus compania, intr-un an si jumatate, la o cifra de afaceri de 1 milion de euro si calatoreste mult intre Bucuresti, Paris si alte capitale europene. Are atitudine de Audrey Hepburn si un master in marketing farmaceutic la ?cole Superiore de Commerce din Paris.
    Evrika! Am gasit! Am hotarat sa imi denumesc omul “multidimensional” – mai simplu – cosmopolit. Si pentru ca TARGET a prezentat, vreme de aproape un an de la aparitie, oameni de afaceri care sunt cosmopoliti prin multe dimensiuni in afara de cea de business, ne-am hotarat sa scoatem in lumina reflectoarelor cei mai cosmopoliti dintre oamenii de business din Romania, barbati sau femei, antreprenori sau manageri, sofisticati prin stilul cu care au facut un business sau prin ideea inovatoare. Mai mult, TARGET va premia cei mai cosmopoliti oameni de afaceri din Romania, oameni care au avut privilegiul de a fi liberi, si-au urmat ideile si au demarat afaceri inedite sau au fost manageri desavarsiti in cadrul companiilor, au calatorit si au facut studii la institutii de prestigiu in strainatate. Cu alte cuvinte, oameni de afaceri reprezentativi, care au avut curajul sa ne spuna deschis ca in viata lor exista mai multe dimensiuni si ca fac cu placere schi off pist ori scuba diving, sau abia asteapta urmatorul safari, chiar cu riscul de a-si creste substantial prima politei de asigurare de viata.

  • Piata de arta inflamata

    Detin puterea financiara si se incapataneaza sa intre si in posesia bunului-gust. Interesul miliardarilor americani pentru obiectele de arta a ridicat preturile la cote ametitoare. In 2006, pretul obiectelor de arta a inregistrat o rata de crestere anuala de 27%, ceea ce reprezinta un adevarat record.
    Desi in ultimii cinci ani preturile au crescut mai repede decat in ultimii 25 de ani la un loc, ritmul de majorare este inca lent in comparatie cu boom-ul din perioada 1985-1990, ceea ce inseamna ca procesul este departe de a se termina. Mai mult, spre deosebire de anii e80, cresterea pietei de opere de arta nu se datoreaza numai averilor provenite din sectorul imobiliar. “Acum avem averile din Rusia, averile din China, averile din Japonia, acumularile fondurilor de investitii, acumularile intreprinzatorilor. Exista o concentratie imensa de bogatii la varful piramidei economice, o concentratie mai mare decat asteptase cineva vreodata”, a subliniat Bill Ruprecht, director executiv la Sothebyes. Numai anul trecut cele doua case de licitatii rivale, Sothebyes si Christies, au inregistrat vanzari de peste 7,5 miliarde de dolari (5,6 miliarde de euro), depasind valoarea lucrarilor vandute in 1990, in timpul boom-ului anterior.

  • Proiecte imobiliare de milioane de dolari

    Firma Paltinis Leasing a omului de afaceri Ilie Carabulea (foto) va investi cel putin 50 de milioane de euro in primavara acestui an pentru ridicarea unui spatiu comercial si a unui centru de afaceri, pe o suprafata cumulata de 30,7 hectare.Carabulea, care se afla la conducerea grupului de firme Atlassib Holding, s-a facut deja cunoscut prin rapiditatea cu care isi extinde afacerile. Pentru primavara acestui an, omul de afaceri a programat o serie de noi businessuri in Sibiu, ce se vor adauga la activitatile de transport intern si international, comert, asigurari sau leasing. Centrul comercial, a carui constructie va incepe in luna martie, va fi situat in Zona Industriala de Vest a orasului Sibiu si va reprezenta o investitie cuprinsa intre 25 si 35 de milioane de euro. Cea de-a doua investitie, in valoare de 18 milioane de euro, va viza construirea unui centru de afaceri pe o suprafata de 20.000 de metri patrati in inima orasului. Cladirea va avea cel putin 7 niveluri si va cuprinde spatii comerciale, spatii pentru birouri si spatii de cazare. Tot in primavara acestui an, Carabulea va inaugura un proiect din domeniul hotelier de lux. Hotelul de patru stele Ramada, cu 140 de camere, douasprezece etaje si spatii de birouri, reprezinta investitia de peste 20 de milioane de euro a firmei Atlantic Travel, membra a holdingului Atlassib.Toamna lui 2007 va marca lansarea companiei private de transport aerian a omului de afaceri sibian, firma ce va opera pentru inceput cu trei aeronave. Un alt dezvoltator puternic pe piata romaneasca este Iulian Dascalu, omul de la temeliile Iulius Group. Dascalu isi va extinde colectia de centre comerciale mari, alaturand celor doua mall-uri din Timisoara si Iasi, inca doua, la Suceava si Cluj. Plus proiectul imobiliar mixt Palas, realizat in colaborare cu Primaria orasului Iasi. Proiectul Palas va cuprinde un complex de apartamente, o strada pietonala de shopping, doua cladiri de birouri, un teatru, un patinoar si un parc de trei hectare.Investitia cumulata a Iulius Group in cele trei orase se ridica la peste 250 de milioane de euro. Iar Dascalu nu se va opri aici, vizand orasele mari din provincie pentru urmatoarele sale investitii.

  • Un strop de lux in plus

    Coty Prestige, divizia de lux a grupului Coty Inc., cel mai mare jucator de pe piata parfumurilor, intentioneaza sa deschida o reprezentanta in Romania, in functie de evolutia consumului pe acest segment.Coty a devenit cel mai mare producator de parfumuri din lume dupa ce a achizitionat, in 2005, divizia de parfumerie selectiva a companiei de bunuri de larg consum Unilever. In prezent, firma se concentreaza pe segmentele semi-selectiv si entry-selectiv ale pietei romanesti, unde este reprezentata de Coty Cosmetics Romania, iar segmentul de lux este acoperit de importatori independenti. Coty Cosmetics Romania, cu o cifra de afaceri de 14,8 milioane de euro in 2005, acopera mai multe categorii de beauty precum parfumerie pentru femei si barbati (Isabella Rossellini, Celine Dion, Pierre Cardin, Esprit), produsele de ingrijire personala Adidas si produse de make-up (Rimmel, Astor, Miss Sporty). Divizia Coty Prestige va aduce in Romania branduri de parfum de lux cum ar fi Calvin Klein, Davidoff, Joop!, Vivienne Westwood, Marc Jacobs sau Chopard.

  • O banca de peste 4 miliarde de EURO

    Prima saptamana a anului 2007 a adus pietei bancare din Romania un maxim istoric. Valoarea BRD-Groupe Societe Generale, cea mai mare banca listata pe Bursa de la Bucuresti, a depasit pentru prima data pragul de 4 miliarde de euro, pe fondul inregistrarii unui record de 20,7 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a bancii a atins 4,2 miliarde de euro, cu 450 de milioane de euro mai mult decat valoarea de la inceputul anului 2006.Cresterea de peste 10% a BRD, in doar trei zile de tranzactionare, se inscrie intr-un trend care a caracterizat bancile romanesti in ultimii ani si care a explodat odata cu integrarea in UE. Investitorii mizeaza pe perspectivele de crestere a sectorului financiar din Romania, iar statutul oficial de piata europeana a adus companiile romanesti mai aproape in vizorul lor.Ca urmare a cumpararilor agresive din partea unor fonduri de investitii, BRD a inregistrat recordul de 20,7 lei/actiune, fata de maximul anterior, de 20 lei/actiune atins in februarie 2006. Actiunile Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, au urcat cu 20% in trimestrul patru al anului 2006, incheind prima saptamana din 2007 la 59,09 euro/actiune. Urmand acelasi trend ascendent, celelalte banci listate la bursa, Transilvania si Carpatica, au inregistrat si ele cresteri, insa de amploare mai mica, de pana la 1%.

  • Lux de imprumut

    Un nou trend ia amploare printre milionarii americani si europeni: predilectia pentru imprumutarea, si nu cumpararea bunurilor de lux dorite. Primele locuri in topul preferintelor le ocupa masinile sport, iahturile, avioanele personale si vilele. Explicatia consta in faptul ca, astfel, milionarii nu mai trebuie sa isi faca griji pentru costurile de intretinere, asigurare si taxele imense, fiind liberi sa se gandeasca la propriile afaceri in timp ce savureaza un cocktail pe un iaht in mijlocul oceanului. Odata cu acest trend, in Europa si SUA s-a dezvoltat o retea de cluburi exclusiviste dedicate milionarilor care prefera sa imprumute bunurile de lux decat sa le achizitioneze. Circle Club din Milano, deschis cu mai putin de un an in urma, pune la dispozitia clientilor o gama de 50 de masini de lux, marca Lamborghini, Maserati si Porsche. Taxa de intrare in acest club este de 20.000 de euro, numarul membrilor este limitat la 300, iar admiterea in club se face pe baza recomandarilor unui membru vechi. Stilul de viata este conditia elementara pentru acceptare, bineinteles condimentat cu un cont serios in banca, sumele pe care membrii le ofera clubului fiind nu de 20, ci de 100.000 de euro. Ca si la P1 International din Londra si Club Sportiva din San Francisco, sistemul de functionare al Circle Club este pe baza de puncte pe care membrii le primesc in schimbul sumelor platite. Printre cei 125 de membri actuali ai Circle Club, se numara avocati, bancheri si doctori, toti condusi de pasiunea pentru masini. Fondatorul clubului, Riccardo Schmid, intentioneaza sa cuprinda in afacerea sa si obiectele de arta si bijuteriile.Un alt trend printre milionari este petrecerea vacantelor in statiunile de lux de tip “destination clubs”, cum ar fi Exclusive Resorts al cofondatorului AOL, miliardarul Steve Case.

  • Un cer de miliarde

    Trei zile de pre-training, cateva teste medicale si un bilet catre al noualea cer sunt ingredientele esentiale ale unei retete pe care unii dintre cei mai bogati si mai faimosi miliardari in viata au pregatit-o pentru a ne transforma din pamanteni obisnuiti in astronauti cu acte in regula. 450 este numarul estimat de miliardari care exista in lume astazi. Fie ca sunt oameni care au pornit de jos si au cunoscut succesul crezand cu incapatanare in ideile lor, fie ca sunt norocosii mostenitori ai unor averi de familie de proportii incredibile, toti au in comun un lucru: castiga mult, cheltuie mult si investesc si mai mult. Ultima tinta a plasamentelor lor? Investitia in nave cosmice si nu de orice fel, ci nave destinate turismului spatial de leisure. Deschizator de drumuri cosmiceAstroprenorul care a dat startul acestei industrii si al carui exemplu a fost urmat si de altii este Eric Anderson, cofondator si CEO al companiei americane Space Adventures, lider mondial in turismul spatial, cu vanzari anuale de peste 120 de milioane de dolari, potrivit presei internationale. Pioneratul a reprezentat indeplinirea visului primilor exploratori spatiali privati ai istoriei: Dennis Tito, Mark Shuttleworth, Gregory Olsen, dar numarul clientilor care au apelat la serviciile Space Adventures inregistrat pana in prezent depaseste pragul de 2.000. Preturile pentru o calatorie dincolo de atmosfera variaza de la 102.000 de dolari (costul unei misiuni suborbitale, incluzand posibilitatea de a privi profilul Pamantului si de a experimenta 5 minute de imponderabilitate) la 25 de milioane de dolari (pentru o saptamana pe orbita Pamantului la bordul Statiei Spatiale Internationale). Cu mai mult de o suta de clienti pe lista de asteptare care au depus deja sume pornind de la 10.000 dolari in contul calatoriilor suborbitale si circa 26 de clienti care au achitat valoarea totala pentru un loc in capul listei, Space Adventures este abia la inceputul explorarii spatiale. Pentru 2008, Eric Anderson pregateste programul Deep Space Expeditions (DSE) constand in expeditii spatiale pentru doua persoane asistate de un cosmonaut rus, la un pret de 100 de milioane de dolari pentru fiecare client. Mai mult, finantarile atrase de companie, de aproximativ 500 de milioane de dolari, vizeaza si lansarea primei expeditii private pe Luna, programata pentru anul 2009.O afacere de miliarde de dolariUn studiu al NASA/Space Transport Association estimeaza ca turismul spatial va atinge valori de la 10 la 20 de miliarde de dolari anual in viitoarele decenii. Daca pana de curand singurele “curse spatiale” disponibile pentru transportul galactic erau Soyuz si Space Shuttle apartinand NASA, folosite si de catre Space Adventures si a caror lansare presupune costuri de 500 de milioane de dolari, initiativele private de cercetare si dezvoltare in domeniu au dus la construirea si testarea a tot mai multe nave spatiale, care vor putea fi lansate in viitor la costuri mult mai mici, oferind mai multa accesibilitate transportului spatial. Acum, Anderson se gaseste in centrul unei competitii, caci oameni ca Paul Allen, cofondator al Microsoft, Richard Branson, proprietarul Virgin Group si Jeff Bezos, fondatorul Amazon.com, vin cu multi bani si cu propriile nave spatiale din urma.Trei pentru Tier OneCe au in comun Paul Allen si Richard Branson pe langa miliardele de dolari din cont? Raspunsul este colaborarea cu celebrul inginer aerospatial Burt Rutan, CEO al companiei de design si constructii aerospatiale Scaled Composites. Firma, infiintata in 1982, este astazi cel mai important dezvoltator de aparate de zbor din lume. In 2001, mogulul Microsoft a decis sa directioneze o mica parte din cele 22 de miliarde de dolari pe care le detine, conform Forbes, catre indeplinirea viziunii sale asupra transportului spatial si a infiintat impreuna cu Rutan compania Mojave Aerospace, destinata gestionarii zborurilor suborbitale de persoane din cadrul proiectului Tier One. Tier One are la baza nava spatiala reutilizabila SpaceShipOne (SS1) si lansatorul White Knight. Designul si tehnologia ii apartin lui Rutan, iar Paul Allen a contribuit cu o finantare de 25 de milioane de dolari. In 2004, SS1 a fost lansata cu succes in spatiu reusind sa atinga o altitudine de peste 100 km sub comanda pilotului Mike Melvill. Astfel, SS1 a fost prima nava spatiala fara finantare guvernamentala care a primit premiul Ansari X Prize in valoare de 10 milioane de dolari oferit de fundatia X PRIZE. Conditiile care trebuia indeplinite de competitorii in cursa spatiala pentru obtinerea acestui premiu constau in finantarea in intregime privata, construirea si lansarea unei nave spatiale capabile sa transporte 3 persoane dincolo de altitudinea de 100 km (limita atmosferei), intoarcerea acesteia in siguranta pe Terra si repetarea lansarii aceleiasi nave in intervalul de 2 saptamani, cu posibilitatea inlocuirii a maximum 10% din corpul nepropulsant al acesteia. Succesul inregistrat de SS1 a atras atentia mogulului afacerilor Richard Branson care i-a contractat pe Rutan si Allen in vederea infiintarii The Spaceship Company, prima companie din lume destinata transportului comercial de persoane. Al doilea TierFondata in iulie 2005, The Spaceship Company va utiliza noile SpaceShipTwo (SS2) si White Knight Two (WK2) aflate in constructie la Scaled Composites si va putea oferi unui numar de 20 de pasageri posibilitatea de a admira Pamantul de la o distanta suborbitala de peste 100 de kilometri. Alaturi de Rutan, Branson pariaza pe SS1, preluand licenta de la compania Mojave Aerospace a lui Paul Allen. Nou-infiintata The Spaceship Company controleaza constructia SS2, a lansatorului WK2 si a echipamentelor conexe si va asigura vanzarea acestora pe piata tour-operatorilor spatiali. Utilizand nave construite dupa modelul initial al lui Rutan, proiectul lui Branson este faza secunda a initiativei de a face turismul spatial mai accesibil si este denumit ca atare: Tier 1b.Primul client al The Spaceship Company va fi un alt joint-venture purtand amprenta antreprenoriala a lui Branson, si anume firma de turism spatial Virgin Galactic. Pentru 250 de milioane de dolari, compania a comandat deja cinci nave SS2 si doua lansatoare WK2, cu posibilitatea efectuarii unor comenzi ulterioare, asigurandu-si practic exclusivitatea asupra folosirii tehnologiei inovatoare a lui Rutan pentru primele 18 luni de transport spatial de persoane. Investitia totala a lui Branson a fost estimata la 25 de milioane de dolari, iar testele la prototipul SS2 si lansatorul WK2 sunt programate pentru a doua parte a anului viitor. Primul zbor extra-atmosferic comercial va avea loc la inceputul anului 2009, nava utilizata fiind denumita Virgin SpaceShip Enterprise (VSS Enterprise). Virgin Galactic va opera zborurile de pe Spaceport America, in New Mexico, prima statie spatiala cu scop comercial din lume. Planurile lui Branson includ transportul a 500 de pasageri pe an la un pret de aproximativ 200.000 de dolari de persoana, pe o piata estimata ca avand intre 7.000 si 15.000 de potentiali clienti pentru primii cinci ani. Pentru ca Virgin Galactic sa ramana profitabila dupa aceasta perioada, Branson a apreciat ca suficient un nivel al pietei de doar 5.000 de persoane, iar profiturile vor fi reinvestite pentru a face turismul spatial si mai accesibil. Ca si in cazul Space Adventures, clientii au depus deja aconturi substantiale pentru a-si rezerva un loc in primul zbor al VSS Enterprise, printre acestia numarandu-se celebritati ca Dave Navarro, Sigourney Weaver, Bryan Singer, Moby, Paris Hilton si, bineinteles, Richard Branson.Miliardarul, care valoreaza 6 miliarde de dolari (conform Sunday Times Rich List) si care conduce un imperiu de 200 de companii in lumea intreaga, nu se va opri aici – conform site-ului Virgin Galactic, Branson planuieste sa extinda turismul spatial la nivel orbital si sa deschida chiar un hotel in spatiu.Pastorul cosmicUn alt multimiliardar care si-a indreptat atentia si banii catre transportul spatial de persoane este fondatorul si presedintele Amazon.com, Jeff Bezos, a carui avere este evaluata de revista Forbes la 4,3 miliarde de dolari in 2006. Spre deosebire de colegii sai de breasla, Bezos a adoptat o atitudine “verticala”. Si asta nu pentru ca nava la care lucreaza, New Shepard (n.r. – “Pastorul Nou”), se va lansa si va ateriza vertical, ci pentru ca orice tentativa a presei de a afla mai multe despre acest proiect s-a izbit ca de un zid de obstinatia lui Bezos. Compania aerospatiala pe care a fondat-o in 2000, Blue Origin, are centrul de cercetare si dezvoltare in Kent, Washington, iar centrele de testare si cele operationale sunt situate in Corn Ranch, Texas, pe o suprafata de 670 km patrati in apropiere de orasul Van Horn. Bezos a semnat cu toti locuitorii orasului contracte de confidentialitate.Conform documentelor depuse pentru certificare la Federal Aviation Administration (FAA), New Shepard va fi alcatuit din doua module, unul pentru propulsie si celalalt pentru echipa de zbor, si va putea transporta 3 persoane. Nava va fi controlata exclusiv de computere on-board. Primul test suborbital a avut loc anul acesta pe data de 13 noiembrie, dand startul unei serii complete de teste in urmatorii trei ani, urmand ca operatiunile comerciale sa inceapa in 2010. Daca totul merge conform planului, New Shepard va putea executa 52 de lansari pe an.

  • Un ramas bun de 210 mil. $

    Firmele-gigant ale lumii platesc sume uriase pentru a atrage, dar si pentru a putea demite executivii de top. Conform unui studiu efectuat de Kevin Murphy, profesor de finante la University of Southern California, salariile top-executivilor au atins in 2005 un nivel de 369 ori mai mare decat salariul mediu. In plus, contractele de angajare prevad milioane de dolari pe care firmele trebuie sa le plateasca in schimbul solicitarii demisiei acestora. Robert Nardelli, directorul executiv al Home Depot, cel mai mare lant de magazine de produse pentru locuinta si gradina din Statele Unite, a primit recent 210 milioane de dolari (160 de milioane de euro) pentru renuntarea la functie. Suma, care a scandalizat actionariatul si opinia publica, se inscrie intr-un lung sir de demisii finalizate prin pachete compensatorii cel putin la fel de incredibile: 42 de milioane de dolari (32 de milioane de euro) oferite de Hewlett-Packard in schimbul demisiei lui Carly Fiorina, 198 de milioane de dolari (151 de milioane de euro) pe care fostul CEO Pfizer, Hank McKinnell, le va primi pentru plecarea sa in februarie si suma-record de 357 de milioane de dolari (272,5 milioane de euro) primita de fostul presedinte si director executiv al Exxon Mobil, Lee Raymond, la momentul demisiei sale in 2005. Manageri ca Nardelli primesc ceea ce ar putea fi numit jackpotul compensarilor. Banii ar trebui sa remunereze performantele si plusul de valoare adus companiilor, dar cazul Nardelli arata ca nu este chiar asa. Desi valoarea actiunilor Home Depot a scazut cu 7,9% in cei 6 ani in care Nardelli a fost la conducerea grupului, acest lucru nu il va impiedica pe Nardelli sa plece cu o suma ce egaleaza castigul totalizat in cei 6 ani la un loc. Un pachet compensatoriu al unui top manager include, de obicei, pensia, optiunile cu actiuni, contracte de consulting, garantia securitatii personale si a casei, masina, sofer si dreptul de a utiliza avionul companiei in interese profesionale.