BusinessMagazin

Tag: datorie publica

  • Proiectul de buget – serviciul datoriei publice 10 miliarde de lei, fonduri europene 21 de miliarde

    Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a declarat că proiectul de buget prevede un serviciu al datoriei publice de 10 miliarde de lei şi fonduri europene de 21-22 de miliarde de lei.

    “În proiectul de buget avem prevăzut un serviciu al datoriei publice de circa 10 miliarde de lei. Deocamdată dobânzile sunt pe un trend descrescător, însă vom vedea ce se întâmplă după deciziile SUA. Trebuie însă să ne mutăm împrumuturile pe piaţă internă”, a declarat luni Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor.

    Acesta a spus că în proiectul de buget sunt prevăzute fonduri europene de circa 21-22 de miliarde de lei şi cheltuieli de 25-26 de miliarde de lei. “Un leu care se înregistrează că venit din fonduri europene se reflectă în cheltuieli 1,2-1,3 lei”, a explicat acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: Rezerva valutară a crescut uşor în noiembrie, dar valoarea rezervei totale a scăzut

    „La 30 noiembrie 2016, rezervele valutare se situau la nivelul de 34,38 miliarde de euro, faţă de 34,34 miliarde de euro la 31 octombrie 2016”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Banca Naţională a României (BNR). Însă valoarea rezervei totale a scăzut, pe fondul deprercierii aurului.

    În cursul lunii au avut loc „intrări de 804 milioane de euro, reprezentând alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele”. Tot în noiembrie, au avut loc „ieşiri de 764 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”, arată BNR.

    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiei preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,73 miliarde de euro.

    Potrivit BNR, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 noiembrie 2016 au fost de 38,12 miliarde de euro, faţă de 38,22 miliarde de euro la 31 octombrie 2016.

    Plăţile scadente în luna decembrie 2016 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 130 de milioane de euro.

  • Guvern: Îndatorarea primăriilor nu va putea depăşi 1,2 miliarde de lei pe an, în 2017, 2018 şi 2019

    Limita anuală privind finanţările rambursabile (împrumuturi, emisiuni de titluri de valoare, leasing financiar) care pot fi contractate de unităţile administrativ-teritoriale, reprezentând datorie publică locală, va fi de 1,2 miliarde de lei în 2017, 2018 şi 2019, a stabilit marţi Guvernul.

    Aceeaşi limită anuală de 1,2 miliarde lei pentru fiecare dintre anii 2017, 2018 şi 2019 a fost stabilită pentru tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale.

    Aceste limite anuale pentru contractarea finanţărilor rambursabile şi efectuarea tragerilor din finanţările rambursabile au fost stabilite „pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat”, precizează Guvernul.

    Executivul menţionează, însă, că aceste plafoane „nu cuprind finanţările rambursabile destinate refinanţării datoriei publice locale şi nici pe cele alocate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, inclusiv cele cuprinse în Planul Elen de Reconstrucţie şi Dezvoltare a Balcanilor”.

    Unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pot contracta sau garanta finanţări rambursabile interne sau externe, pe termen scurt, mediu şi lung, pentru realizarea de investiţii publice de interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale, conform Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare. Comisia de autorizare a împrumuturilor locale autorizează finanţările rambursabile care urmează să fie contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum şi tragerile ce se pot efectua din finanţările rambursabile, cu încadrarea în limitele anuale.

  • BNR: Investiţiile străine au însumat 2,7 miliarde de euro la 8 luni (+19,2%), datoria externă scade

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,74 miliarde de euro în primele opt luni din acest an (în creştere cu 19,2% faţă de acelaşi interval din 2015), iar datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro, transmite vineri de Banca Naţională a României (BNR).

    Participaţiile străine la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,37 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 362 de milioane de euro.

    „În perioada ianuarie-august 2016, datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro. În structură, datoria publică a crescut cu 1,19 miliarde de euro, în timp ce datoria negarantată public a scăzut cu 1,21 miliarde de euro şi datoria autorităţii monetare s-a redus cu 325 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Datoria externă pe termen lung a însumat 70,16 miliarde de euro la 31 august 2016 (77,9% din total datorie externă), în scădere cu 0,6% faţă de 31 decembrie 2015. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2016 nivelul de 19,92 miliarde de euro (22,1% din total datorie externă), în creştere cu 0,2% faţă de 31 decembrie 2015.

    Potrivit BNR, în perioada ianuarie-august 2016 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,11 miliarde de euro, comparativ cu 939 de milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2015. În structură, balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1,33 miliarde de euro, respectiv cu 80 de milioane euro, balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 268 de milioane de euro, iar balanţa serviciilor – un excedent majorat cu 510 milioane de euro.

  • Diferenţa între liderii îngenuncheaţi ai României şi tăria grecilor

    Publicarea pachetului de măsuri pe care Grecia ar trebui să-l adopte ca să rămână în continuare credibilă în faţa finanţatorilor internaţionali arată cum România a fost îngenuncheată în 2009 şi 2010 deşi datoria publică era doar la 20% din PIB, în timp ce Grecia stă în pi­cioare la 170% datorie publică din PIB.

    Finanţatorii internaţionali cer Greciei abia acum majorarea TVA la încălţăminte, haine şi alte bunuri şi servicii –  în afară de mâncare şi apă –  de la 13% la 23%.

    Este uimitor cum o ţară aflată sub pre­siu­nea uriaşă a finanţatorilor internaţionali a reuşit în toată această perioadă să menţină TVA de 13% la majoritatea bunurilor şi ser­viciilor.

    Ce au făcut până acum FMI, Banca Mon­dială şi Comisia Europeană dacă nu i-au con­vins pe greci să ridice plafonul TVA de la 13% la 24% sau, de ce nu, la 27% ca în Ungaria?

    Diferenţa între liderii îngenuncheaţi ai României şi tăria grecilor 

  • Lungul drum al austerităţii continuă şi în 2015

    CE estimează un deficit bugetar de 2,7% pentru UE şi de 2,6% în zona euro pentru 2014 şi niveluri aproape similare pentru 2015, însă planul de reducere treptată a deficitului structural (obiectivul pe termen mediu – MTO, cu praguri-ţintă fixate la 0,5% din PIB pentru ţările cu datorie publică de peste 40% din PIB şi de 1% pentru ţările cu datorie sub 40%) nu înaintează: deficitul structural este estimat să crească de la 1,9% din PIB în 2014 la 2,1% în 2015 în UE şi de la 1,3% la 1,7% pentru zona euro. În acelaşi timp, datoria publică este aşteptată să scadă doar simbolic, de la 89,7% din PIB la 89,5% în UE şi de la 95,9% la 95,4% în zona euro.

    Ca atare, CE recomandă o nouă rundă de politici de austeritate, reorientate însă de la măsuri de majorare a veniturilor (majorări de taxe) spre măsuri de reducere a cheltuielilor. În aceste condiţii, estimarea de creştere economică a CE vorbeşte de 1,5% în 2014 şi 2% în 2015 pentru UE, respectiv 1,2% şi 1,8% pentru zona euro, cu asteriscul important că există riscuri semnificative ca progresul să fie frânat de “stoparea sau aplicarea parţială a reformelor structurale, fiscale şi instituţionale la nivel de state sau la nivel european, având ca efect scăderea potenţialului de creştere economică şi o perioadă mai lungă de şomaj ridicat”.

    Că aplicarea pactului fiscal pune probleme în special ţărilor cu probleme din zona euro, care în consecinţă încearcă să-l facă mai flexibil, nu mai e o noutate: premierul italian Matteo Renzi a anunţat recent că ţara sa renunţă la obiectivul de echilibrare a deficitului până în 2017, cum îşi asumase iniţial, argumentând că are nevoie de reduceri de taxe pentru a stimula economia, estimată să crească anul acesta cu doar 0,6%.

    Guvernul Renzi a planificat reduceri de taxe pentru companii în valoare de 6,5 mld. euro, care, împreună cu reducerile de impozite pentru persoanele cu venituri mici, ar însemna “cel mai mare pachet de relaxare fiscală” încercat vreodată în Italia. Mai mult, Renzi ar vrea să finanţeze aceste măsuri prin împrumuturi suplimentare de 11,5 mld. euro, în condiţiile în care deja datoria publică trece de 130% din PIB. Şi preşedintele francez Francois Hollande, a cărui ţară aşteaptă pentru 2015 un deficit bugetar de 4,3% din PIB, a cerut mai mult spaţiu fiscal pentru relansarea economiei.

    Germania însă, ca de obicei, pledează pentru continuarea austerităţii. Cancelarul Angela Merkel a comentat raportul CE spunând că situaţia din zona euro rămâne foarte fragilă şi a insistate că statele membre trebuie să continue reformele structurale şi să menţină credibilitatea pactului fiscal. “Trebuie să respingem o dezbatere care să contrapună austeritatea creşterii economice. Ar fi o greşeală şi nu ne-ar duce nicăieri. Ne trebuie investiţii, dar nu prin noi împrumuturi.”

  • Franţa: la un moment dat o să fie bine

    Ministrul de finanţe Michel Sapin a precizat însă că guvernul nu are intenţia să reducă impozitul de 75% pe venit aplicat contribuabililor cu cele mai mari venituri pentru porţiunea de venit care depăşeşte 1 mil. euro.

    Între altele, guvernul intenţionează ca pe termen mediu să reducă impozitul pe profitul companiilor, fixat la 33,33% din 1993 (la care se adaugă contribuţia socială de 3,3% pentru companiile cu afaceri de 7,6 mil. euro anual) până la 28% în 2020, deşi prima reducere preconizată va avea loc abia în 2016.

    Neîncrederea afişată de o serie de analişti financiari la adresa noului guvern, format după înfrângerea socialiştilor în alegerile municipale, se leagă de voinţa politică a miniştrilor de a continua politicile necesare pentru reducerea deficitului bugetar, în condiţiile în care deja criza şi austeritatea au dus numărul şomerilor la recordul de peste 3 milioane.

    Noul cabinet francez condus de fostul ministru de interne Manuel Valls are în componenţă două nume – Michel Sapin ca ministru al finanţelor şi Segolene Royal ca ministru al mediului – care au deţinut aceleaşi funcţii în timpul precedentei preşedinţii socialiste a lui Francois Mitterrand, în urmă cu 20 de ani. În plus, portofoliul ministrului industriei, Arnaud Montebourg, un susţinător al creşterii rolului statului în economie, a fost extins în aşa fel încât acum cuprinde şi politicile economice.

  • Balcerowicz: Ţările care au şi menţin pilonul II de pensii, precum România, trebuie felicitate

    “Problema datoriei publice a fost suspendată dar nu rezolvată în majoritatea economiilor mari. De la începutul crizei, a crescut peste 100% în toate statele. Statisticile cuprind doar datoria explicită. Şi în SUA, datoria implicită e mult mai mare, include toate promisiunile, şi mai ales pensiile (…) Fie promiţi mai puţin, fie creşti taxele şi atunci afectezi creşterea economică”, a declarat Balcerowicz la la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată miercuri de Coface şi agenţia de presă Mediafax.

    În acest context, fostul guvernator şi vicepremier al Poloniei a afirmat că statele care au introdus şi menţin pilonul II de pensii (fonduri de pensii private obligatorii), inclusiv România, trebuie felicitate. Polonia şi Ungaria au naţionalizat contribuţiile de pensii virate de asiguraţi la fondurile private obligatorii.

    Balcerowicz a arătat că există state mari care nu şi-au rezolvat problemele structurale.

    “Întâi Italia şi Franţa, ţări care au acumulat multe distorsiuni în timp. Reglementări stufoase care cresc costul finanţărilor. Statul nu a suferit foarte mult. Liberalizarea e scăzută. Ne trebuie lideri puternici care nu sunt mereu prezenţi. N-au rezolvat problemele structurale şi se confruntă cu o creştere scăzută”, a continuat Balcerowicz.

    El a arătat că în Japonia guvernul a promis relansare inclusiv prin reforme structurale, dar până acum s-a bazat doar pe politici monetare şi fiscale relaxate, în timp ce China a făcut unele reforme, pe care Taiwan şi Coreea le aplicaseră în urmă cu 20 de ani, dar are probleme în sectorul financiar.

    “China are un sector financiar uriaş. Activele financiare sunt peste 200%, iar în Polonia în jur de 50% din PIB. Putem presupune că multe sunt neperformante. S-au bazat pe economiile populaţiei, care sunt în creştere. Nu pot să spune că o să fie un dezastru, dar vor avea probleme, situaţia financiară se va deteriora mai mult decât se anticipează (…) India are potenţial uriaş, dar are şi multe reglementări şi multă corupţie”, a completat Balcerowicz.

    El a concluzionat că, în aceste condiţii, marile state emergente nu vor fi motorul de creştere la nivel mondial cum se aşteptau analiştii.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Perioada de criză, reevaluată prin ochii FMI

    Majoritatea măsurilor au fost pe termen lung (tăierea salariilor şi a subvenţiilor), dar şi tranzitorii (îngheţarea temporară a pensiilor) şi idei nesustenabile (îngheţarea aproape completă a angajărilor în sectorul public).

    Măsuri de creştere a veniturilor au apărut abia din 2013, încorporând recomandări ale FMI privind majorarea unor taxe (ex. pe proprietate), lărgirea bazei de impozitare şi simplificarea fiscalităţii. FMI arată că nivelurile relativ mici ale datoriei şi deficitului ar fi permis României să nu fie atât de concentrată pe ţinta deficitului de 3% din PIB, având în vedere recesiunea, dar autorităţile au insistat să se încadreze în această ţintă până în 2012, ceea ce a amplificat scăderea economiei.

    România a realizat în perioada 2011-2013 o ajustare fiscală structurală de cca 4% din PIB, pe lângă ajustarea de 2,25% din PIB deja realizată în virtutea programului cu FMI iniţiat în 2009, aminteşte FMI în ultimul raport de evaluare.

    A fost una dintre cele mai mari ajustări fiscale din UE, cu excepţia programelor din zona euro, şi a reuşit să încetinească acumularea datoriei publice, despre care Fondul aşteaptă să se stabilizeze în jur de 40% din PIB în 2013-2014 înainte de a scădea ulterior, iar o depăşire a acestui prag ar fi posibilă numai în condiţiile unor şocuri (evenimente excepţionale) care ar lovi creşterea economică reală.

    Din 2011 până în 2013, datoria publică s-a majorat cu cca 8,5% din PIB, respectiv cu 6,5% din PIB peste nivelul proiectat iniţial, în principal din cauza creşterii economice încă reduse.

     

  • Rezervele BNR au scăzut în martie cu 377 milioane euro, la 31,27 miliarde de euro

     În martie s-au înregistrat intrări de 1,73 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele, potrivit datelor transmise marţi de banca centrală.

    Totodată, au fost consemnate ieşiri de 2,11 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro