BusinessMagazin

Tag: Cursuri

  • Statul îi obligă pe elevi la cursuri online. Dar nu ţine cont că intr-un singur judeţ sunt 11.000 de copii care nu au smartphone sau măcar curent

    Guvernanţii au decis ca elevii să urmeze cursurile online, dar acest lucru este imposibil pentru sute de mii de copii din toată ţara. Numai în judeţul Botoşani există 11.000 de elevi care nu au smartphone sau chiar electricitate.

    Guvernanţii iau în aceste zile decizii din birouri, fără a ţine, însă, cont de realitatea din teritoriu. De aceste situaţii au ajuns să fie afectaţi şi copiii săraci din judeţ, care încă mai fac lecţii la lumina lumânărilor, în timp de ministerul Educaţiei le spune că trebuie să facă ore pe tabletă, laptop sau smartphone, deşi unii nu au nici măcar electricitate, scrie Monitorul de Botoşani.

    Este şi cazul Ioanei, o elevă de 13 ani din localitatea Stânceşti, la doar câţiva kilometri de Botoşani.

     Îşi face temele la lumina lumănării

    Fata îşi face temele la lumina lumânării, pentru că nu are electricitate, iar cele mai multe lucruri le învaţă la clasă şi din explicaţiile profesorilor.

    O tablet, un laptop sau un smartphone sunt lucruri la care nici nu visează, iar cursurile online sunt un fel de SF pentru Ioana.

    Profesorii botoşăneni din zonele rurale sunt, de multe ori, aproape la fel de săraci ca părinţii elevilor lor

    „Eu i-aş lua eu un telefon unui astfel de copil, dar nici măcar eu nu am smartphone. Am făcut un grup cu elevii şi le dau exerciţii, apoi verificăm rezolvările pe mesaje private. Copiii care nu au posibilitatea vor fi ulterior evaluaţi, când va reîncepe şcoala şi vom încerca să îi aducem şi pe ei la nivelul celorlalţi, cu materia”, a spus un profesor de matematică din comuna Mihai Eminescu.

     

  • Ministerul Educaţiei a emis ordinul de ministru cu instrucţiunile pentru organizarea şi monitorizarea cursurilor online. Ce trebuie să facă profesorii şi elevii

    Ministerul Educaţiei a emis ordinul de ministru cu instrucţiunile pentru desfăşurarea cursurilor din învăţământul preuniversitar în mediul online. Documentul precizează măsuri specifice pentru desfăşurarea procesului de învăţare online din învăţământul preuniversitar.

    Astfel, prezenţa online la cursuri a elevilor şi a cadrelor didactice va fi monitorizată de unităţile de învăţământ, iar toate informaţiile relevante pentru susţinerea şi îmbunătăţirea accesului la învăţare vor fi completate în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR). Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie (CNPEE) va elabora analize semestriale privind accesul elevilor, cadrelor didactice şi al unităţilor de învăţământ la resurse pentru învăţarea online, conform Ministerului Educaţiei.

    Ministerul Educaţiei poate decide, în cazuri justificate şi pe baza unor instrucţiuni emise în prealabil, ca evaluarea la anumite discipline/module să fie realizată online. Tot în cadrul acestui ghid cu instrucţiuni se specifică şi responsabilităţile inspectoratelor şcolare, ale unităţilor de învăţământ preuniversitar, ale profesorilor, elevilor şi părinţilor.

    Inspectoratele şcolare în colaborare cu unităţile de învăţământ şi cu autorităţile locale vor fi cele care vor asigura echipamentele informatice şi a conectarea la internet a unităţilor de învăţământ. Toate datele privind desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare online vor fi raportate periodic Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

    În cadrul instrucţiunii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, unităţile de învăţământ vor verifica şi monitoriza modul în care sunt transpuse în practică activităţile suport pentru învăţarea online.

    Conducerea fiecărei unităţi de învăţământ va organiza un program săptămânal care include activităţi de învăţare  on-line pentru fiecare disciplină de studiu, împreună cu învăţătorii, profesorii diriginţi şi cadrele didactice.

    Documentul elaborat de Ministerul Educaţiei prevede şi o serie de activităţi pe care cadrele didactice trebuie să le desfăşoare în cazul suspendării cursurilor în unităţile de învăţământ.

    Unităţile de învăţământ vor realiza planuri de recuperare şi planuri remediale pentru elevii care în perioada suspendării cursurilor nu au putut participa, din motive obiective, la activităţile de învăţare online. Acestea vor fi aplicate imediat după reluarea cursurilor.

     

     

  • Care sunt măsurile excepţionale luate de băncile centrale ale lumii în contextul pandemiei de COVID-19?

    Pentru o experienţă interactivă a citirii acestui articol, click aici!

    Băncile centrale, antrenate deja pe tărâmuri economice neprietenoase în marea recesiune izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, au fost puse de criza coronavirusului în situaţia de a lua măsuri chiar mai „neortodoxe” decât în criza precedentă pentru prevenirea unei crize financiare, în condiţiile în care pandemia dată de coronavirus a perturbat puternic pieţele financiare globale.

    Rezerva Federală a SUA (FED)
    ➜ La jumătatea lunii martie, banca centrală americană, Fed, a decis să ofere 1.500 de miliarde de dolari băncilor sub formă de credite pe termen scurt.
    ➜ Apoi, Fed a redus şi dobânda de politică monetară.
    A făcut reducerea în doi paşi, cu
    150 de puncte de bază, intervalul ţintă al federal funds rate coborând până la 0-0,25%.
    ➜ A redus la zero rata rezervelor minime obligatorii.
    ➜ Fed a reiniţiat cumpărări de active financiare şi a sporit volumul lichidităţii injectate în sistemul financiar prin operaţiuni reversibile. Fed a lansat un program, deja clasic, de stimulare, de
    700 mld. dolari, care constă în achiziţii de active, obligaţiuni şi titluri garantate prin ipoteci.

    Banca Centrală Europeană (BCE)
    ➜ A adoptat în cadrul a două şedinţe măsuri vizând majorarea considerabilă a volumului achiziţiilor de active financiare, suplimentarea operaţiunilor de refinanţare pe termen mai lung şi derularea operaţiunilor ţintite de refinanţare în condiţii mai avantajoase.

    ➜ Având dobânda de politică monetară deja la minimul record de 0% şi cea pentru depozite la -0,5%, de asemenea cel mai scăzut nivel din istorie, BCE a optat să menţină neschimbate dobânzile şi a decis să extindă până la sfârşitul acestui an programul de achiziţii de active cu 120 mld. euro.
    ➜ Ulterior, BCE, redevenită gardianul zonei euro, a anunţat un nou program suplimentar prin care va cumpăra obligaţiuni în valoare totală de 750 mld. euro, după o şedinţă desfăşurată noaptea în regim de urgenţă, ca răspuns la condiţiile economice şi financiare deteriorate din cauza pandemiei de COVID-19.
    ➜ BCE a mai decis şi să renunţe la limitele privind achiziţiile de obligaţiuni pentru programul său de urgenţă de 750 mld. euro.
    ➜ Tot BCE a hotărât să permită băncilor să funcţioneze cu un nivel de capital mai scăzut decât era permis din cauza şocului pe care l-a creat coronavirusul, pentru a putea menţine creditarea.
    ➜ BCE a recomandat băncilor din zona euro să amâne plata dividendelor şi răscumpărările de acţiuni cel puţin până în octombrie 2020.

    Banca centrală a Angliei
    ➜ A lansat un program de achiziţii de active de
    200 miliarde de lire sterline.
    ➜ A redus dobânda de referinţă de două ori într-o săptămână, de la 0,75% la 0,25% şi, ulterior, până la 0,1%, cea mai scăzută din istoria de 325 de ani a băncii.
    ➜ Ulterior, Comitetul pentru Politică Monetară a decis să majoreze dimensiunea programului său de achiziţie de obligaţiuni cu 200 miliarde de lire, la un total de 645 miliarde de lire sterline.

    Banca Naţională a României (BNR)

    ➜ Reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,0%, începând cu data de 23 martie 2020.
    ➜ BNR a decis şi îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual. Astfel, începând cu 23 martie 2020, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1,50%, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 2,50%, de la 3,50%. Pe acest fond, este de aşteptat ca principalele cotaţii ROBOR să cunoască o ajustare descendentă semnificativă.
    ➜ Furnizarea de lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni reversibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare.
    ➜ Cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în vederea consolidării lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.
    ➜ În funcţie de evoluţia situaţiei, Consiliul de Administraţie al BNR este pregătit să decidă şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi a celei aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit.
    ➜ BNR a flexibilizat regulile prudenţiale, astfel că amânarea la plată a creditelor (urmare a unei măsuri generale sau prin negocieri directe cu clienţii), determinată de situaţia actuală, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului. În consecinţă, creditul nu trebuie reclasificat, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării.
    ➜ Ulterior, BNR a mai decis amânarea cu 3 luni, cu posibilitate de prelungire până la 6 luni, a termenului de colectare a contribuţiilor anuale la fondul de rezoluţie bancară pentru anul 2020, precum şi amânarea termenelor de raportare a unor informaţii aferente planificării rezoluţiei, în linie cu abordarea comunicată de Autoritatea Bancară Europeană. Banca centrală a mai decis şi corelarea termenelor şi condiţiilor privind cerinţele de fonduri proprii şi datorii eligibile (MREL) cu deciziile Comitetului de Supraveghere din 20 martie 2020.

    Banca Naţională a Cehiei
    ➜ A redus la jumătatea lunii martie, într-o şedinţă extraordinară, rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 1,75%, inversând o majorare din februarie, în condiţiile în care băncile centrale din regiune au pregătit măsuri de relaxare monetară.
    ➜ Ulterior, banca centrală a Cehiei a redus din nou spre sfârşitul lunii martie dobânda de referinţă cu 0,75%, până la 1%.
    ➜ Totodată, banca centrală a Cehiei a decis creşterea preventivă a frecvenţei operaţiunilor repo destinate furnizării de lichiditate introduse şi utilizate activ în criza financiară din 2008.

    Băncile centrale au decis să folosească rapid muniţia rămasă pentru a reduce puternic temerile privind lichiditatea, pentru a calma turbulenţele de pe bursele de acţiuni, marcate de unele dintre cele mai proaste şedinţe bursiere din istorie, atât pe bursa americană, cât şi pe cele europene, dar şi pentru a ajuta economiile cuprinse de nesiguranţă să nu se rostogolească puternic pe panta recesiunii, care pândeşte peste tot.
    Intervenţiile băncilor centrale au fost însoţite şi de acţiuni ale guvernelor de sprijin pentru mediul de business. Guvernele au început să-şi deschidă vistieriile pentru a injecta bani care să contracareze încetinirea economiei în condiţiile în care companiile sunt sub efectul măsurilor de carantină la nivel internaţional.
    Şi, în mod excepţional, criza coronavirusului a făcut ca unele guverne din Europa de Est să înceapă să ia şi măsuri pentru a face mai uşor de suportat pentru clienţii băncilor povara creditelor, de exemplu prin amânarea ratelor cu mai multe luni. Astfel, cu toată opoziţia băncilor, moratoriile cu măsuri universale tind să devină regula în regiune.
    Băncile centrale au fost puse în situaţia de a experimenta şi alte strategii de politică monetară, în condiţiile în care scăderile de dobânzi operate nu par să fie suficiente pentru a repune economiile în mişcare.
    Rezerva Federală a SUA (Fed), Banca Centrală Europeană (BCE), Banca Angliei şi alte bănci centrale din Europa şi din lume au anunţat pachete de stimuli care implică achiziţii de titluri de stat, linii de swap sau reduceri masive de dobânzi, pachete ample de măsuri care ar trebui să amelioreze impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei globale.
    La jumătatea lunii martie, banca centrală americană, Fed, a decis să ofere 1.500 de miliarde de dolari băncilor sub formă de credite pe termen scurt. Apoi, Fed a redus şi dobânda de politică monetară, până aproape de zero. Fed a tăiat dobânda pentru fondurile federale până la un nivel cuprins între 0% şi 0,25%, dobânzile ajungând astfel la un minim istoric care a fost stabilit prima dată în timpul crizei financiare globale. Şi, în continuare, Fed a lansat şi un program, deja clasic, de stimulare, de 700 miliarde de dolari, constând în achiziţii de active, obligaţiuni şi titluri garantate prin ipoteci. Concret, Fed a anunţat că va cumpără titluri de trezorerie în valoare de 500 miliarde de dolari şi că va mai pompa încă
    200 miliarde de dolari în pieţele financiare în următoarele luni.
    Mişcarea a fost o componentă a unui plan coordonat cu băncile centrale din Marea Britanie, Japonia, zona euro, Canada şi Elveţia pentru a îmbunătăţi lichiditatea pe dolari în sistemul financiar global.
    Având dobânda de politică monetară deja la minimul record de 0% şi pe cea pentru depozite la -0,5%, de asemenea cel mai scăzut nivel din istorie, Banca Centrală Europeană (BCE) a optat să nu împingă limitele menţinând neschimbate dobânzile şi a decis să extindă până la sfârşitul acestui an programul de achiziţii de active cu 120 de miliarde de euro.
    BCE a adoptat măsuri pentru majorarea considerabilă a volumului achiziţiilor de active financiare, suplimentarea operaţiunilor de refinanţare pe termen mai lung şi derularea operaţiunilor ţintite de refinanţare în condiţii mai avantajoase.
    Astfel, BCE, redevenită gardianul zonei euro, a anunţat un nou program suplimentar prin care va cumpăra obligaţiuni în valoare totală de 750 miliarde euro, după o şedinţă desfăşurată noaptea în regim de urgenţă, ca răspuns la condiţiile economice şi financiare deteriorate din cauza pandemiei. Programul BCE, numit Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie (Pandemic Emergency Purchase Programme – PEPP), ce se va desfăşura anul acesta, va acoperi atât datoriile suverane, cât şi datoriile corporate.
    „Vremurile extraordinare cer măsuri extraordinare. Angajamentul nostru faţă de euro nu are limite. Suntem determinaţi să folosim întregul potenţial al instrumentelor noastre, în cadrul mandatului nostru”, a declarat Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene.
    BCE a mai decis şi să renunţe la limitele privind achiziţiile de obligaţiuni pentru programul său de urgenţă de 750 miliarde de euro, o decizie majoră care-i poate da o putere de reacţie aproape nelimitată pentru limitarea impactului economic al pandemiei, potrivit Bloomberg. Oficialii BCE au anunţat că limitele care restricţionau achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale la o treime din titlurile fiecărui stat membru nu se vor aplica pentru noul program de urgenţă.
    Tot BCE a hotărât să permită băncilor să funcţioneze cu un nivel de capital mai scăzut decât era permis din cauza şocului pe care l-a creat coronavirusul, pentru a putea menţine creditarea. Astfel, băncile vor putea folosi la capacitate maximă marea majoritate a capitalului şi a lichidităţii, iar modalităţile prin care vor  decide să acţioneze vor fi mai permisive pentru a putea ţine pasul cu cererea.
    Banca Centrală Europeană a mai recomandat băncilor din zona euro şi să amâne plata dividendelor şi răscumpărările de acţiuni cel puţin până în octombrie 2020 şi să-şi folosească capitalurile pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de a acorda împrumuturi şi pentru a sprijini economia afectată de pandemie, potrivit FT.
    Şi Banca Angliei a lansat un program de achiziţii de active de 200 miliarde de lire sterline şi a redus dobânda de referinţă de două ori într-o săptămână, de la 0,75% la 0,25% şi, ulterior, până la 0,1%, cea mai scăzută din istoria de 325 de ani a băncii. Ulterior, Banca Angliei a decis să majoreze dimensiunea programului său de achiziţii de obligaţiuni cu 200 miliarde de lire, la un total de 645 miliarde de lire sterline.
    Dacă în criza economică izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, marile bănci centrale ale lumii au lansat programe de relaxare cantitativă, criza coronavirusului a determinat şi băncile centrale mai mici, inclusiv din regiunea Europei Centrale şi de Est, să treacă în premieră la măsuri de relaxare cantitativă. Băncile centrale au intervenit prin măsuri excepţionale de politică monetară şi de finanţare pentru a proteja economiile, băncile şi firmele de impactul pandemiei datorate coronavirusului.
    Astfel, băncile centrale din România, Polonia şi Croaţia au introdus în premieră variante proprii de relaxare cantitativă, respectiv programe de achiziţii de obligaţiuni de stat, care până acum au fost folosite de cele mai puternice bănci centrale ale lumii ca ultimă armă de atac în caz de criză.
    În ton cu procedurile excepţionale de politică monetară şi de finanţare adoptate şi de alte bănci centrale din regiune în contextul pandemiei, Banca Naţională a României a decis în 20 martie, într-o şedinţă de urgenţă, să ia o măsură istorică de relaxare cantitativă, hotărând să cumpere în premieră titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, pentru a facilita finanţarea bugetului. Măsura urmăreşte consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.
    Spre surprinderea unor analişti, BNR a mai decis şi să reducă şi rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5%, la 2,0%, încurajând băncile să scadă ratele la credite.

    Banca centrală din Ungaria

    ➜ A lărgit varietatea de garanţii pe care le acceptă de la bănci pentru a include credite corporate performante astfel încât creditorii să aibă acces la mai multă finanţare pentru sprijinirea economiei reale. Banca Centrală a anunţat că acceptă ca 70% din valoarea portofoliului de credite performante ale băncilor din Ungaria să fie folosit drept colateral pentru furnizarea de lichidităţi băncilor, care vor fi date mai departe în economie.
    ➜ De asemenea, banca centrală a cerut băncilor să amâne rambursările ratelor la credite pentru populaţie şi companiile afectate de criza provocată de coronavirus până la sfârşitul anului 2020.
    ➜ Banca centrală a Ungariei are un arsenal limitat de armament de politică monetară, în condiţiile în care are dobânzile deja prea jos. Dobânda de politică monetară din Ungaria este cea mai scăzută din regiune, de 0,9%.
    ➜ O altă măsură pe care banca centrală din Ungaria o va lua este injectarea de lichiditate în sistemul bancar prin intermediul operaţiunilor de swap valutar.


    Banca centrală a Poloniei
    ➜ A redus dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%, până la un minim record, şi a îngustat complementar amplitudinea coridorului ratelor dobânzilor la facilităţile permanente.
    ➜ De asemenea, pachetul de măsuri adoptat de banca centrală a Poloniei a vizat diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii, derularea de operaţiuni repo destinate furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, efectuarea de cumpărări de obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, precum şi refinanţarea creditelor noi acordate de instituţiile de credit sectorului nefinanciar.
    ➜ Banca centrală a Poloniei a introdus, astfel, primul său program de ajustare cantitativă (quantitative easing) alături de operaţiuni de refinanţare pe termen lung pentru bănci, deschizând drumul pentru un răspuns fiscal de amploare la actuala criză.

     

    Banca centrală a Croaţiei
    ➜ A anunţat că va cumpăra în premieră obligaţiuni guvernamentale ca răspuns la impactul economic al coronavirusului, însă nu a dat detalii despre amploarea achiziţiilor.
    ➜ Instituţia a intervenit şi pe piaţa valutară pentru prima dată în ultimii patru ani şi jumătate pentru a stabiliza moneda locală faţă de euro.

    În funcţie de evoluţia situaţiei, boardul BNR susţine că este pregătit să decidă şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei şi în valută ale băncilor, dar şi să ofere lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni reversibile cu titluri de stat) pentru asigurarea funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare.
    După ce băncile au venit cu soluţii individuale de păsuire a ratelor clienţilor persoane fizice cu 1, 2 sau 3 luni, BNR a flexibilizat cadrul prudenţial astfel ca împrumuturile amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni să nu fie considerate problematice/neperformante şi băncile să nu fie nevoite să pună bani deoparte provizionându-le.
    După anunţarea măsurilor de politică monetară hotărâte de Consiliul de Administraţie al BNR, fluxurile de lichiditate s-au fluidizat semnificativ, inclusiv datorită operaţiunilor pe baze bilaterale efectuate de BNR, finanţarea cheltuielilor statului s-a derulat fără sincope, iar ratele de dobândă s-au redus considerabil. Cursul de schimb al leului s-a stabilizat într-un interval de 1%, cu uşoară tendinţă de apreciere în ultimele zile, ceea ce a prevenit creşterea cheltuielilor statului cu finanţarea datoriei publice în valută şi a importurilor necesare în această perioadă, iar, pe de altă parte, a calmat anticipaţiile de deteriorare a situaţiei macroeconomice, a declarat la sfârşitul lunii martie guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în prima sa ieşire publică de la izbucnirea crizei coronavirus.
    În perioada 11-20 martie 2020 retragerile de numerar, de la BNR, ale instituţiilor de credit, pentru a acoperi cererea populaţiei şi a întreprinderilor, au atins nivelul record de 4,4 mld. lei, de două ori mai mult decât în decembrie 2019,  perioada sărbătorilor de iarnă, a spus Isărescu. Şi guvernul de la Bucureşti a intervenit printr-o decizie fără precedent, stabilind printr-o ordonanţă ce măsuri trebuie să ia băncile comerciale când amână ratele la creditele clienţilor persoane fizice şi companii, perioada de păsuire fiind extinsă la până la 9 luni.
    Banca centrală a Poloniei, care este cea mai mare economie din Europa de Est, a redus dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%, până la un minim record, şi a îngustat complementar amplitudinea coridorului ratelor dobânzilor la facilităţile permanente. De asemenea, pachetul de măsuri a vizat diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii, derularea de operaţiuni repo destinate furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, efectuarea de cumpărări de obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, precum şi refinanţarea creditelor noi acordate de instituţiile de credit sectorului nefinanciar.
    Banca centrală a Poloniei a introdus, astfel, primul său program de ajustare cantitativă (quantitative easing) alături de operaţiuni de refinanţare pe termen lung pentru bănci, deschizând drumul pentru un răspuns fiscal de amploare la actuala criză. Banca centrală va cumpăra de la băncile comerciale obligaţiuni de stat, operaţiune despre care instituţia nu a oferit mai multe date, şi a lansat o versiune poloneză a schemelor de tipul „finanţare pentru creştere“. Băncile locale vor putea refinanţa la rate favorabile noi credite acordate firmelor şi gospodăriilor poloneze.
    La rândul ei, Banca Naţională a Cehiei a redus la jumătatea lunii martie, într-o şedinţă extraordinară, rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 1,75%, inversând o majorare din februarie, în condiţiile în care băncile centrale din regiune au pregătit măsuri de relaxare monetară. Astfel, mişcarea de tăiere a dobânzii a venit după ce banca centrală din Cehia încercase să iasă anul acesta din clubul băncilor centrale fidele politicii monetare relaxate, adică a dobânzilor mici şi banilor ieftini, printr-o majorare de dobândă. În plus, banca centrală a Cehiei a  anunţat că este pregătită să se ducă şi mai jos cu dobânda dacă situaţia economică o cere. Ceea ce s-a şi întâmplat, destul de repede, banca reducând din nou spre sfârşitul lunii martie dobânda de referinţă cu încă 0,75%, până la 1%. Totodată, banca centrală a Cehiei a decis creşterea preventivă a frecvenţei operaţiunilor repo destinate furnizării de lichiditate introduse şi utilizate activ în criza financiară din 2008.
    La rândul ei, banca centrală a Croaţiei a anunţat că va cumpăra în premieră obligaţiuni guvernamentale ca răspuns la impactul economic al coronavirusului, însă nu a dat detalii despre amploarea achiziţiilor. De asemenea, instituţia a intervenit pe piaţa valutară pentru prima dată în ultimii patru ani şi jumătate pentru a stabiliza moneda locală faţă de euro.
    Banca centrală din Ungaria are un arsenal limitat de armament de politică monetară, în condiţiile în care are dobânzile deja prea jos, rata de politică monetară fiind cea mai scăzută din regiune, de 0,9%. Dar tot a venit cu măsuri radicale de politică monetară. A lărgit varietatea de garanţii pe care le acceptă de la bănci pentru a include credite corporate performante astfel încât creditorii să aibă acces la mai multă finanţare pentru sprijinirea economiei reale. Banca Centrală a anunţat că acceptă ca 70% din valoarea portofoliului de credite performante ale băncilor din Ungaria să fie folosit drept colateral pentru furnizarea de lichidităţi băncilor, care vor fi date mai departe în economie.
    De asemenea, banca centrală din Ungaria a cerut băncilor să aplice un moratoriu de amânare la plată a ratelor la credite pentru populaţie şi companiile afectate de criza provocată de coronavirus până la sfârşitul anului 2020. Vom vedea dacă pachetele consistente de măsuri de politică monetară luate de băncile centrale, unele excepţionale, vor reuşi să contribuie la redresarea rapidă a economiei ulterior contracţiei
    provocate de pandemia de COVID-19, alături de măsurile guvernamentale fiscal-bugetare. Sau vor exista şi alte măsuri…

  • Ca în Epoca de Piatră

    Cum aşa ceva nu e tocmai uşor pentru omul trăitor în oraşe, există persoane dispuse să le ofere cursuri celor care vor să ştie cum se trăia în Epoca de Piatră, scrie New York Times. Cei care iau în calcul resălbăticirea pot apela, de exemplu, la Lynx Vilden, care oferă astfel de lecţii într-o zonă retrasă din apropiere de oraşul Seattle. Cei care se înscriu trebuie să renunţe la confortul tehnologiei moderne şi învaţă să se descurce fără arme de foc, să vâneze, să tranşeze vânatul şi să tăbăcească piei, să facă focul şi tot felul de alte lucruri necesare traiului ca un om primitiv. Printre cursanţi se numără atât curioşi, cât şi debusolaţi, care se înscriu într-un moment greu al vieţii lor. 

  • Măsurile luate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în contextul Coronavirus

    Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) a publicat recent, pe site-ul insituţiei, un comunicat prin care anunţă cele mai recente măsuri luate ca urmare a Hotărârii nr. 6 a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă

    În aceast an, înscrierile în clasa pregătitoare pentru anul şcolar 2020-2021 au început în data de 4 martie a acestei luni. Părinţii putea depune cererile până pe 23 martie, având posibilitatea să facă solicitările şi în a doua etapă, programată în perioada 23-30 aprilie.

    În contextul actual privin Coronavirus a fost decisă suspendarea cursurilor din toate unităţile de învăţământ preuniversitar începând cu data de 11 martie 2020 până în data de 22 martie 2020.

    Astfel, “înscrierea pentru clasa pregătitoare se va realiza în continuare, online, iar validarea înscrierii se va prelungi cu o săptămână, după deschiderea şcolilor. Totodată, şi activitatea de evaluare  psihosomatică pentru clasa pregătitoare se va amâna până după reluarea cursurilor”, conform comunicatului MEC.

    Pe lângă înscrierea în clasa pregătitoare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a mai făcut următoarele precizări, în cadrul comunicatului emis:

    • Simulările pentru Evaluarea Naţională, examenul naţional de Bacalaureat, dar şi diferite probe practice sau diverse concursuri se vor amâna până la o dată care va fi comunicată ulterior.
    • Consiliile de Administraţie ale unităţilor de învăţământ vor decide modalitatea legală de recuperare a procesului educaţional afectat de suspendarea cursurilor în perioada 11-22 martie 2020.
    • Ministerul Educaţiei şi Cercetării încurajează realizarea de cursuri-suport pentru elevi, asistate de tehnologie. Chiar dacă ele nu înlocuiesc cursurile clasice, acestea au rolul de a menţine comunicarea între elevi şi cadrele didactice.
    • Toate activităţile extraşcolare sunt anulate până la o dată care va fi comunicată ulterior.
    • Activităţile din cadrul programului „Şcoală după şcoală” care funcţionează în unităţile de învăţământ de stat sau particulare se vor suspenda în această perioadă.
    • De asemenea, conform hotărârii CNSSU, programele de studii privind schimbul de experienţă, respectiv stagiile de practică în spitale ale studenţilor şi cursanţilor şcolilor postliceale sanitare se suspendă până la data de 31.03.2020, dacă nu au fost începute anterior datei adoptării prezentei hotărâri (nr. 6/09.03.2020).

    Numărul elevilor afectaţi de suspendarea cursurilor este de aproximativ trei milioane.

     

     

  • Orban: Şcolile vor fi închise între 11 şi 22 martie. Este o măsură cu caracter preventiv / Noi restricţii privind transportul regulat de persoane înspre şi din Italia

    Cursurile din învăţământul preuniversitar vor fi suspendate în perioada 11 – 22 martie, măsura fiind una preventivă, a anunţat, luni, premierul interimar Ludovic Orban.

    Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă a luat decizia de suspendare a cursurilor în învăţământul preuniversitar în perioada 11 – 22 martie, inclusiv, a spus premierul interimar Ludovic Orban.

    Acesta a mai spus că există mai mulţi factori de risc, unul dintre aceştia fiind faptul că românii stabiliţi în Italia se întorc în ţară.

    „Avem informaţii că mulţi cetăţeni romîni care au aflat de posibilitatea închiderii Lombardiie, li-au făcut bagajele şi au pornit spre România. Grija noastră este de a îi feri pe copii de orice risc de contaminare, care ar putea apărea în cadrul cursurilor care se organizează la şcoală”, a spus Orban.

    În prezent, în România, 17 persoane au fost confirmate cu infecţie cu coronavirus.

  • Ce vrei să faci mai departe? Să am afacerea mea! Şi de ce ai nevoie? De bani! Şi de o idee!

    Nu este prima dată când aud acest concept: vreau să am afacerea mea şi caut o idee.
    Ce mă frapează este însă ordinea din propoziţie, unde a avea o idee este pe ultimul loc.
    În business, ideea şi determinarea celui care vrea să o pună în practică reprezintă motorul.
    Fără o idee, n-ai cum să strângi bani, iar dacă ai bani şi nu ai o idee, fie ţii banii la bancă, fie cumperi un apartament ca să-l dai apoi în chirie.
    Dar de ce nu ai găsit o idee până acum? Răspunsul noii generaţii: „Nu am stat efectiv să mă gândesc la asta, am avut şcoală, examene şi acum muncă (interlocutorul are un job). Dacă aş sta să mă gândesc, sigur aş avea/găsi o idee”.
    Nu aş putea spune că piaţa din România debordează de idei de business, dar progresele făcute în ultimul deceniu, mai ales după criză, sunt extraordinare, în special într-o ţară care nu încurajează antreprenorii, cel puţin pe cei mici şi mijlocii, unde succesul în afaceri este invidiat (şi eu aş fi reuşit să fac bani dacă aveam relaţii, dacă eram securist, dacă lucram în comerţul exterior – perioada anilor ’90 fiind extrem de prezentă în mintea tuturor!), iar eşecul este evidenţiat, constituind un stigmat.
    Cele mai bune idei de business vin dintr-o necesitate, dintr-o frustrare proprie, dintr-o întâmplare. Gândiţi-vă la Revolut, un serviciu la care au aderat 1 milion de români într-un timp record. Nikolai Storonsky şi Vlad Yatsenko erau total frustraţi de faptul că la plăţile externe, când plăteau produse sau servicii într-o altă monedă, cursurile valutare folosite de bănci erau mult mai mari decât cursurile valutare curente, diferenţele ajungând şi la 2-3%, ceea ce este enorm. Aşa că au creat Revolut, pentru a oferi clienţilor un serviciu de plată mai rapid, mai comod, mai ieftin, prin care cursurile valutare sunt la nivelul pieţei atunci când faci plăţi externe. Revolut a câştigat teren pentru că este un serviciu în favoarea clienţilor, în timp ce băncile oferă un serviciu mai degrabă în favoarea lor decât în favoarea clienţilor.
    Uber a apărut şi este folosit pentru că este mai ieftin decât un taxi obişnuit, mai curat şi mai rapid decât clasicele taxiuri, încremenite în timp.
    Toată lumea are idei de business, chiar eu i-am prezentat interlocutorului o idee de reducere a traficului din Bucureşti, dar în final câştigă doar cei care reuşesc să implementeze ideile respective. Execuţia este baza businessului, spun toţi antreprenorii.
    Businessul din România este extrem de polarizat, primele 1.000 de companii, ca cifră de afaceri, din totalul de 660.000 controlează 40% din piaţă. Multe pieţe sunt acaparate şi prea puţin sunt cei care cred că ar mai fi loc şi de alţi jucători. Dacă ar fi aşa, nici Uber şi nici Revolut nu ar fi apărut.
    Mihaela Ioniţă, directorul de HR al Coca-Cola HBC România, compania care îmbuteliază cunoscutul produs american, spune că în viitor nu se va mai lucra pe un contract de muncă pe o perioadă nedeterminată, pentru opt ore pe zi.
    În aceste condiţii, când procesele de muncă vor fi din ce în ce mai digitalizate, automatizate, iar inteligenţa artificială va câştiga teren, se va elibera o forţă de muncă care, pentru a supravieţui, va trebui să găsească idei de business, să ofere produse şi servicii fie mai bune decât cele curente, fie altele, total diferite.
    Până una-alta, dacă aveţi idei de business pentru interlocutorul meu, pe care doriţi să le vindeţi sau să le închiriaţi, cred că ar vrea să vă asculte! Că de muncit, poate să muncească!

  • OPINIE: Nikolaus Franke, profesor la WU Executive Academy şi care susţine cursurile de antreprenoriat şi inovaţie în cadrul programului de Executive MBA organizat de WU la Bucureşti: „Femeile fondează businessuri în mod diferit?”

    Şi dacă acestea există, sunt în mare parte angajaţi şi nu fondatori. Potrivit Eurostat, mai puţin de o treime din start-up-urile austriece au fost fondate de echipe care includeau şi o femeie. Pe tot globul, fondarea unei companii pare a fi munca unui bărbat. De ce se întâmplă acest lucru?
    În primul rând, multe studii arată că femeile sunt la fel de interesate precum bărbaţii să fie propriii lor şefi, să îşi asume responsabilitatea şi să experimenteze libertatea unui antreprenor. Şi totuşi, primul factor inhibitor este cel de natură biologică.

    Egali, dar oarecum diferiţi
    Mirela Pitu, deţinătoarea şi fondatoarea agenţiei de relaţii publice Pi2 PR, absolventă a programului Executive MBA Bucharest, spune: „Este o chestiune de priorităţi. O femeie la 20 – 30 de ani se concentrează mai mult pe familie şi perspectiva de a fi mamă. Fereastra de oportunitate este mică, astfel că presiunea de a avea copii, precum şi aşteptările externe determină majoritatea femeilor să îşi stabilească priorităţile.”
    Multe oferte de sprijin pentru părinţi, precum protecţia maternităţii şi concedii, presupun să ai statutul de angajat. Întreprinzătorul nu poate să delege pur şi simplu responsabilitatea pentru compania sa sau să apese butonul de pauză. Într-un start-up, antreprenorul este de neînlocuit. Acest lucru împiedică multe femei interesate de antreprenoriat să fondeze o companie.

    Probleme cu încrederea
    În afară de aceasta, diferenţele de personalitate sunt explicaţia pentru abordările divergente ale antreprenoriatului. Femeile par a fi mai înclinate spre autocenzură decât bărbaţii. Dacă sunteţi predispuşi la autocenzură, este puţin probabil să vă asumaţi riscul şi să acceptaţi multitudinea de factori necunoscuţi care vin odată cu fondarea unei întreprinderi. În acelaşi timp, opusul autocenzurii, supraestimarea capacităţilor – o trăsătură mai des întâlnită la bărbaţi, potrivit înţelepciunii convenţionale – ar putea fi un motor pentru antreprenoriat. Dar aroganţa poate conduce la greşeli. O tendinţă spre grandoare explică, cel puţin parţial, de ce unii bărbaţi antreprenori eşuează. În concluzie, o doză echilibrată de încredere pare a fi idealul. 

    Mai multe modele de gen feminin înseamnă mai multă diversitate
    Este dificil de spus în ce măsură aceste diferenţe cu privire la antreprenoriat sunt determinate de socializare sau de factori biologici. Cu toate acestea, nu există nicio îndoială că întreprinzătorii de succes de sex feminin sunt modele importante. În cursurile noastre de MBA vedem că femeile câştigă mai multă încredere. Ele îşi dau seama că sunt la fel de deştepte, creative şi eficiente ca bărbaţii. Deci, de ce nu ar deveni antreprenori?
    Andrea Rinker, fondatoare a Next Wave Management şi alumnă a Professional MBA Entrepreneurship & Innovation, spune: „Cele mai importante caracteristici ale unei echipe fondatoare sunt experienţa, talentul, capacităţile şi modul în care echipa are încredere şi se respectă reciproc, iar niciunul dintre aceste lucruri nu are vreo legătură cu genul”. La acestea puteţi adăuga diversitatea, un alt factor important într-o echipă. Cu cât mai diverse sunt backgroundurile membrilor echipei, cu atât vor exista mai multe idei, perspective şi mai multă competenţă. Acest lucru este valabil pentru factori cum ar fi educaţia, abilităţile, valorile, punctele forte şi punctele slabe, dar şi sexul. Iată încă un motiv pentru care femeile antreprenoare de succes trebuie să fie conştiente de importanţa lor ca modele. A fi modestă ar fi un lucru absolut iresponsabil.

    Totul ţine de mediu
    Un alt factor care tinde să sperie femeile este mediul antreprenorial, întrucât piaţa de capital este de obicei dominată de bărbaţi. Andrea Rinker adaugă: „În ceea ce priveşte capitaliştii de risc – dacă priviţi din partea noastră spre scena capitaliştilor de risc – câţi dintre ei sunt de gen feminin? Foarte puţin, spre deloc. Cred că întreaga industrie are nevoie de o abordare nouă, nu doar de comunitatea fondatorilor de start-up-uri“.
    Există diferite analize care demonstrează cât de dezavantajoasă poate fi această dominaţie masculină pentru femei. Un proiect de cercetare realizat la Institutul pentru Antreprenoriat şi Inovaţie din cadrul WU a arătat că aceşti capitalişti de risc extrem de raţionali au anumite prejudecăţi bazate pe similitudine. De exemplu: în circumstanţe identice, chiar dacă îi sunt prezentate idei la fel de creative, un inginer va favoriza o echipă de ingineri, un capitalist de risc cu un background corporatist va prefera un spin-off corporativ, iar un bărbat va alege probabil o echipă integral masculină. Aceasta este o problemă şi ar fi minunat dacă mai multe femei calificate şi-ar face loc pe scena antreprenorială.

    Cum rămâne cu politica?
    Un mediu de susţinere poate schimba foarte multe lucruri. Oana Vaideanu, antreprenor multiplu şi alumnă a Executive MBA Bucharest, ştie ce rol joacă politica în acest context: „În comunitatea de antreprenori din care fac parte, multe femei au început o afacere după ce au avut un copil, dorind să aibă flexibilitatea de a petrece timp cu familia şi de a-şi organiza munca în jurul propriilor lor priorităţi. În acest sens, politica joacă un rol esenţial. În România, statul oferă anumite finanţări vizate companiilor fondate de femei”. În multe ţări, conştientizarea politică a acestei probleme a dus la introducerea unor scheme speciale de finanţare pentru femei. Mai mult, dacă femeile cu un spirit antreprenorial nu îşi îndeplinesc potenţialul, acest lucru are urmări sociale serioase, deoarece duce la pierderea nu doar a ideilor inovatoare, dar şi a unei prosperităţi semnificative şi a efectelor benefice pe piaţa muncii.
    Avem nevoie de mai multe antreprenoare! Acesta este motivul pentru care am lansat, în urmă cu câţiva ani, burse speciale pentru liderii de sex feminin în cadrul WU Executive Academy, care au ca scop să permită mai multor femei să urmeze un MBA şi, atât direct, cât şi indirect, să motiveze mai multe femei să-şi fondeze o afacere.

  • Un petic de mândrie

    Astfel au apărut companii care oferă servicii de reparat haine şi accesorii şi care îi învaţă pe cei dornici cum să-şi repare sau să-şi transforme hainele, scrie Financial Times, hotărâte să educe o generaţie de oameni care să ţină la îmbrăcămintea lor şi să n-o mai arunce atât de repede. Printre acestea se numără The Restory, care oferă servicii de restaurare de genţi şi pantofi, Splendid Stitches, care realiză modificări ale articolelor vestimentare vintage, şi Raystitch, care ţine cursuri de cusut şi cârpit elegant, astfel încât peticele aplicate hainelor să arate frumos şi să poată fi purtate cu mândrie. 

  • Prima univesitate din România care suspendă total cursurile din cauza epidemiei. O studentă e suspectă de infectare cu COVID-19

    Reprezentanţii Universităţii „Constantin Brâncuşi”, din Târgu-Jiu, judeţul Gorj, au decis, luni, să suspende cursurile după ce unei studente care s-a întors recent din Italia i s-a făcut rău la facultate, fiind suspectă de coronavirus.

    Cursurile Universităţii din Târgu-Jiu au fost suspendate preventiv până săptămâna viitoare.Decizia luată luni vine după de o studentă în anul I, întoarsă din Lombardia, a ajuns la spital.

    „Se suspendă cursurile până săptămâna viitoare în toată universitatea, iar în cazul în care nu va fi coronavirus, ceea ce sperăm cu toţii, cei din conducere se vor întâlni din nou şi vor lua o decizie. Până când nu aflăm exact ce are, nu va avea loc niciun curs”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Iulian Ţimpea, purtătorul de cuvânt al UCB Târgu-Jiu.

    Conducerea SJU Târgu-Jiu a anunţat, luni, că studenta care a ajuns la spital, după ce i s-a făcut rău la facultate, nu prezintă simptome specifice infecţiei cu coronavirus. Analizele au arătat că nu are gripă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro