BusinessMagazin

Tag: curs

  • Francul elveţian explodează şi trece de 5 lei la cotaţiile din piaţa bancară raportate la euro. Ieri francul costa 3,74 lei

    Într-o mişcare surpriză, banca centrală a încheiat perioada de trei ani în care a menţinut plafonul cursului de schimb de minimum 1,20 franci pe euro şi a redus rata dobânzii la depozitele la vedere peste o anumită limită. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care doar cu o lună în urmă, când Banca Naţională a Elveţiei a introdus rate negative, banca a indicat că plafonul este „aici pentru a rămâne”.

    Francul a ajuns astfel la un record faţă de euro şi a crescut la cel mai înalt nivel în mai mult de trei ani faţă de dolar în urma anunţului făcut astăzi, iar stocurile elveţiene s-au prăbuşit.

    Francul se tranzacţiona la 92 de centime pentru un euro la Londra, la 9:53, după ce a atins nivelul record de 85,17 centime pentru un euro. De asemenea, moneda elveţiană a crescut cu 26% faţă de dolar, la 81 de centime pe unitate. De asemenea, moneda elveţiană a crescut cu 26% faţă de dolar, la 81 de centime pe unitate.

    Francul elveţian s-a apreciat cu 30% faţă de euro, atingând un nivel record. Cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut astfel cu 15,7%, la 4,3287 lei/franc, nivel record, şi a trecut de 5 lei la cotaţiile din piaţa bancară raportate la euro, iar cursul pentru euro a depăşit pragul de 4,5 lei/euro, dolarul atingând şi el o valoare record faţă de leu.

    Presiunea pentru renunţarea la plafonul de schimb valutar a crescut în ultimele luni, în condiţiile în care speculaţiile potrivit cărora Banca Centrală Europeană va începe un program de achiziţii de obligaţiuni a dus la deprecierea monedei euro.

    Decizia a venit doar o săptămână înainte ca factorii de decizie ai politicilor Băncii Centrale Europene să se întâlnească pentru a discuta achiziţionarea de obligaţiuni de stat, o mişcare ce ar putea adăuga presiuni asupra francului în raport cu euro.

  • Francul elveţian explodează şi trece de 5 lei la cotaţiile din piaţa bancară raportate la euro. Ieri francul costa 3,74 lei

    Într-o mişcare surpriză, banca centrală a încheiat perioada de trei ani în care a menţinut plafonul cursului de schimb de minimum 1,20 franci pe euro şi a redus rata dobânzii la depozitele la vedere peste o anumită limită. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care doar cu o lună în urmă, când Banca Naţională a Elveţiei a introdus rate negative, banca a indicat că plafonul este „aici pentru a rămâne”.

    Francul a ajuns astfel la un record faţă de euro şi a crescut la cel mai înalt nivel în mai mult de trei ani faţă de dolar în urma anunţului făcut astăzi, iar stocurile elveţiene s-au prăbuşit.

    Francul se tranzacţiona la 92 de centime pentru un euro la Londra, la 9:53, după ce a atins nivelul record de 85,17 centime pentru un euro. De asemenea, moneda elveţiană a crescut cu 26% faţă de dolar, la 81 de centime pe unitate. De asemenea, moneda elveţiană a crescut cu 26% faţă de dolar, la 81 de centime pe unitate.

    Francul elveţian s-a apreciat cu 30% faţă de euro, atingând un nivel record. Cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut astfel cu 15,7%, la 4,3287 lei/franc, nivel record, şi a trecut de 5 lei la cotaţiile din piaţa bancară raportate la euro, iar cursul pentru euro a depăşit pragul de 4,5 lei/euro, dolarul atingând şi el o valoare record faţă de leu.

    Presiunea pentru renunţarea la plafonul de schimb valutar a crescut în ultimele luni, în condiţiile în care speculaţiile potrivit cărora Banca Centrală Europeană va începe un program de achiziţii de obligaţiuni a dus la deprecierea monedei euro.

    Decizia a venit doar o săptămână înainte ca factorii de decizie ai politicilor Băncii Centrale Europene să se întâlnească pentru a discuta achiziţionarea de obligaţiuni de stat, o mişcare ce ar putea adăuga presiuni asupra francului în raport cu euro.

  • Cursul BNR pentru dolar a trecut de 3,8 lei, aproape de nivelul record, iar euro a depăşit 4,49 lei

    Referinţa publicată de Banca Naţională a României (BNR) a crescut cu 0,82 bani, la 4,4935 lei/euro, maximul începând de miercuri, 7 ianuarie, când cursul s-a situat la 4,4960 lei/euro.

    Pentru dolar, paritatea a avansat cu 2,21 bani, la 3,8230 lei/dolar. Un curs mai ridicat a fost înregistrat pe 24 iulie, când paritatea s-a situat la maximul record de 3,8343 lei.

    Deprecierea leului în raport cu dolarul este determinată de declinul euro faţă de dolar, dar şi de evoluţia mai slabă a monedei naţionale comparativ cu euro. Dolarul s-a întărit în ultimele luni pe pieţele financiare externe, susţinut de economia solidă a SUA, aşteptările ca Rezerva Federală să înceapă majorarea dobânzilor, dar şi de perspectiva unui program de achiziţie de obligaţiuni de către Banca Centrală Europeană, care ar pune presiune de depreciere pe euro.

    Euro se afla la mijlocul zilei în depreciere pe pieţele externe cu 0,26% faţă de dolar, la 1,1742 dolari/euro.

    Francul elveţian a fost cotat de banca centrală la 3,7415 lei, în urcare cu 0,69 bani faţă de marţi.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cu puţin înainte de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, euro era cotat în piaţa interbancară la 4,4935 – 4,4950 lei, în urcare de la 4,4878 lei în tranzacţiile perfectate pe finalul şedinţei de marţi.

    “S-a deschis sus, cu celelalte monede din regiune. (…) Forintul şi zlotul au pierdut teren destul de mult, în timp ce leul este mai mult contagiat de regiune. La noi datele economice sunt bune. Est-europenele sunt pe frică, iar leul a rămas un pic în urmă în ceea ce priveşte deprecierea”, a declarat pentru MEDIAFAX dealerul unei bănci.

    Volumele din piaţa interbancară au fost ridicate în prima jumătate a zilei, foarte aproape de media pentru o întreagă şedinţă de tranzacţionare, după ce în deschidere activitatea a fost mai redusă.

    Operaţiunile au avut loc între un curs minim de 4,4910 lei/euro, înregistrat în prima oră, şi un maxim de 4,4990 lei/euro.

    În regiune, forintul şi zlotul s-au depreciat cu 0,35 faţă de euro, oar coroana cehă cu 0,4%.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se află miercuri la 0,06% – 0,45% pe an, faţă de 0,05% – 0,43% pe an, marţi.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se situează la 0,11% – 0,6% pe an, comparativ cu 0,1% – 0,56% pe an în ziua anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a urcat la 1,56% pe an, de la 1,55% pe an marţi.

  • Cursul BNR pentru dolar a trecut de 3,8 lei, aproape de nivelul record, iar euro a depăşit 4,49 lei

    Referinţa publicată de Banca Naţională a României (BNR) a crescut cu 0,82 bani, la 4,4935 lei/euro, maximul începând de miercuri, 7 ianuarie, când cursul s-a situat la 4,4960 lei/euro.

    Pentru dolar, paritatea a avansat cu 2,21 bani, la 3,8230 lei/dolar. Un curs mai ridicat a fost înregistrat pe 24 iulie, când paritatea s-a situat la maximul record de 3,8343 lei.

    Deprecierea leului în raport cu dolarul este determinată de declinul euro faţă de dolar, dar şi de evoluţia mai slabă a monedei naţionale comparativ cu euro. Dolarul s-a întărit în ultimele luni pe pieţele financiare externe, susţinut de economia solidă a SUA, aşteptările ca Rezerva Federală să înceapă majorarea dobânzilor, dar şi de perspectiva unui program de achiziţie de obligaţiuni de către Banca Centrală Europeană, care ar pune presiune de depreciere pe euro.

    Euro se afla la mijlocul zilei în depreciere pe pieţele externe cu 0,26% faţă de dolar, la 1,1742 dolari/euro.

    Francul elveţian a fost cotat de banca centrală la 3,7415 lei, în urcare cu 0,69 bani faţă de marţi.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cu puţin înainte de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, euro era cotat în piaţa interbancară la 4,4935 – 4,4950 lei, în urcare de la 4,4878 lei în tranzacţiile perfectate pe finalul şedinţei de marţi.

    “S-a deschis sus, cu celelalte monede din regiune. (…) Forintul şi zlotul au pierdut teren destul de mult, în timp ce leul este mai mult contagiat de regiune. La noi datele economice sunt bune. Est-europenele sunt pe frică, iar leul a rămas un pic în urmă în ceea ce priveşte deprecierea”, a declarat pentru MEDIAFAX dealerul unei bănci.

    Volumele din piaţa interbancară au fost ridicate în prima jumătate a zilei, foarte aproape de media pentru o întreagă şedinţă de tranzacţionare, după ce în deschidere activitatea a fost mai redusă.

    Operaţiunile au avut loc între un curs minim de 4,4910 lei/euro, înregistrat în prima oră, şi un maxim de 4,4990 lei/euro.

    În regiune, forintul şi zlotul s-au depreciat cu 0,35 faţă de euro, oar coroana cehă cu 0,4%.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se află miercuri la 0,06% – 0,45% pe an, faţă de 0,05% – 0,43% pe an, marţi.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se situează la 0,11% – 0,6% pe an, comparativ cu 0,1% – 0,56% pe an în ziua anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a urcat la 1,56% pe an, de la 1,55% pe an marţi.

  • Isărescu: Suntem pregătiţi să intervenim la fel ca în 2014. Cursul va rămâne în zona de echilibru

    “Categoric, leul este o monedă vie şi reacţionează la … a avut perioade de odihnă prelungite, dar reacţionează (…) Mai pot să apară şi dezechilibre. Cum s-a întâmplat în decembrie. Ministerul Finanţelor face plăţi masive, apar mulţi lei pe piaţă. Nu stăm să ne uităm, reacţionăm (…) Suntem în continuare pregătiţi, ca şi anul trecut, să acţionăm rapid pe piaţă, dacă apar dezechilibre”, a spus Isărescu, referindu-se la o eventuală ieşire a Greciei din zona euro.

    El a precizat că nu există fundamente pentru mişcări ample ale cursului de schimb, întrucât deficitul de cont curent al balanţei de plăţi este mic şi acoperit de investiţiile străine directe, astfel că intervenţiile în situaşii de dezechilibre sunt explicabile, deşi banca centrală nu are un obiectiv de curs şi nu este deranjată de mişcări de până la 5%.

    “Pentru anul trecut noi nu vedem niciun fel de depreciere. Dacă leul a scăzut de la 4,52 (lei/euro n.r.) la 4,38, apoi a stat tolănit din martie în octombrie între 4,40 şi 4,44 şi apoi s-a dus spre 4,48, credeţi că s-a depreciat? Nu, el şi-a mai mâncat din apreciere. În 2014 leul nu s-a depreciat şi nu cred că va ieşi din zona de echilibru nici în acest an”, a continuat Isărescu.

    El a arătat că banca centrală intervine pe piaţă atunci când apar dezechilibre, inclusiv emoţionale.

    “Curs de echilibru înseamnă cam unde a fost anul trecut”, a mai spus Isărescu, precizând că există un interval de variaţie care nu necesită intervenţii.

    Cursul anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a scăzut miercuri cu 0,22 de bani, la 4,4960 lei/euro. Referinţa a urcat marţi cu 0,09 bani, la 4,4982 lei/euro, la cel mai ridicat nivel începând cu 19 martie 2014.

    Potrivit unui sondaj realizat de Reuters în rândul analiştilor, soliditatea economiilor din Europa Centrală şi de Est va contribui la aprecierea monedelor din regiune, inclusiv a leului, în 2015, după scăderile înregistrate în ultimele săptămâni.

    Astfel, zlotul s-ar putea aprecia cu 4,7% în raport cu euro până la sfârşitul acestui an, de la nivelul de 4,125 unităţi pentru un euro înregistrat marţi, forintul cu 3,2%, la 310 unităţi pentru un euro, leul cu 2,2%, la 4,4 unităţi pentru un euro, iar coroana cehă cu 1,1%, la 27,375 unităţi.

    Guvernatorul BNR a mai anunţat că rata inflaţiei va rămâne pentru mai multe luni sub intervalul ţintit de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual), adică sub 1,5%, prognoza fiind diferită faţă de estimările anterioare în principal din cauza scăderii sub anticipaţii a preţului petrolului.

    Isărescu recunoaşte că o inversare a trendului cotaţiilor internaţionale a petrolului ar impacta semnificativ în preţurile de consum, dar a atras atenţia că după anumite praguri însăşi furnizorii de ţiţei ale căror bugete publice depind de livrările de ţiţei, cum este Rusia sau Venezuela, alimentează scăderea, în mod paradoxal, prin creşterea ofertei.

    “Cum va evolua în viitor preţul ţiţeiului, asta este o prognoză pe care, chiar dacă nu o facem, trebuie să ne-o asumăm, pentru că influenţează foarte mult preţurile (…) Până unde se va duce scăderea preţului la ţiţei este o întrebare mare şi direcţiile noastre de specialitate se chinuie să găsească un răspuns la această întrebare, pentru că ne infuenţează”, a completat Isărescu.

    Pe de altă parte, el a adăugat că deflaţia reprezintă o preocupare şi pentru banca centrală, însă instrumentele de care dispune BNR sunt mult mai eficiente decât în cazul altor bănci centrale.

    “Privim şi noi cu îngrijorare la deflaţie, căci ea se va transmite, nu suntem izolaţi. Ceea ce ştim sigur este avem toate isntrumentele de care poate beneficia o bancă centrală disponibile. Putem să le folosim, putem folosi şi cursul, nu facem o inovaţie. Noi nu trebuie să ieşim precum guvernatorul Băncii Cehiei să spunem că ne-am apucat să folosim cursul de schimb, să-l influenţăm, ca să facem politica monetară pentru că pe dobândă nu mai este câmp de acţiune. Nu va trebui să facem asta. La noi este o continuitate”, a explicat Isărescu.

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 2,5% pe an, nou minim istoric, concomitent cu îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente la 2,25 puncte.

    Analiza celor mai recente date macroeconomice relevă scăderea ratei anuale a inflaţiei şi plasarea ei sub valorile prognozate, ca urmare a declinului preţurilor volatile, inflaţiei scăzute din zona euro, persistenţei deficitului de cerere agregată şi continuării ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste, arată BNR.

    Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 1,26% în luna noiembrie 2014 de la 1,44% în luna octombrie 2014. În luna noiembrie, rata medie anuală a inflaţiei a fost de 1,1%, uşor inferioară nivelului de 1,2% din luna precedentă, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – s-a menţinut la nivelul de 1,4%.

    Pe parcursul anului 2014, cursul de schimb al monedei naţionale faţă de euro s-a menţinut într-o plajă de stabilitate, aprecierea din perioada martie-octombrie fiind temperată de sporirea aversiunii globale pentru risc în ultimele luni ale anului în condiţiile tensiunilor geopolitice regionale, notează BNR.

    Pe termen scurt, BNR anticipează menţinerea traiectoriei ratei anuale a inflaţiei sub limita inferioară a intervalului ţintei staţionare ca efect al influenţei exercitate de evoluţia preţului petrolului pe plan mondial şi al persistenţei deficitului de cerere agregată. În acelaşi timp, se remarcă sporirea incertitudinilor privind evoluţiile din mediul extern în condiţiile reamplificării tensiunilor geopolitice regionale şi ale ajustării conduitei politicii monetare a principalelor bănci centrale din lume.

  • Cursul anunţat de BNR a depăşit 4,46 lei/euro şi încheie săptămâna în urcare cu peste 3 bani

    Referinţa pentru euro a crescut cu 0,99 bani, la 4,4645 lei/euro, după ce a urcat şi joi cu 1,31 bani. Un curs mai ridicat a fost înregistrat cel mai recent pe 23 aprilie, la 4,4698 lei/euro. Cursul anunţat joi, de 4,4546 lei/euro, a fost cel mai ridicat începând cu 28 aprilie.

    La sfârşitul săptămânii trecute, Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de 4,4315 lei/euro.

    Pentru dolar, BNR a anunţat vineri o paritate de 3,5898 lei, în urcare cu 1,11 bani, după o scădere de 0,98 bani joi.

    Cursul francului elveţian a urcat cu 0,95 bani, la 3,7172 lei. În cazul francului, un curs mai ridicat a fost consemnat cel mai recent pe 3 martie, la 3,7254 lei.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cu puţin înainte de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, euro era cotat în piaţa interbancară la 4,4660 – 4,4680 lei, comparativ cu 4,4540 lei/euro în schimburile perfectate pe finalul şedinţei de joi.

    Schimburile au avut loc vineri între băncile comerciale într-un interval de aproximativ 1,5 bani, cu minimul la 4,4507 lei/euro înregistrat în deschiderea pieţei local şi maximul la 4,4665 lei/euro.

    “Cursul a sărit cam în acelaşi pas de depreciere cu regiunea. În continuare este o atitudine de evitare a riscului. În piaţă au fost şi ordine comerciale, iar la tranzacţionare a fost un mix de bănci locale şi străine. Evoluţia este clară de depreciere a leului”, a declarat pentru MEDIAFAX dealer-ul unei bănci.

    În regiune, forintul s-a depreciat cu 0,3% faţă de euro, iar zlotul cu 0,2%.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au stagnat vineri la 0,08% – 0,49% pe an.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână au rămas neschimbate la 0,13% – 0,61% pe an.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, s-a menţinut la 1,64% pe an.

  • Cursul de referinţă a urcat peste 4,45 lei/euro, pentru prima dată de la sfârşitul lunii aprilie

    Referinţa pentru euro a urcat cu 1,31 bani, la 4,4546 lei/euro, cel mai ridicat nivel începând din 28 aprilie, când cursul s-a situat la 4,4549 lei/euro. Cel mai recent, un curs mai ridicat de 4,45 lei/euro a fost înregistrat pe 30 aprilie, la 4,4503 lei/euro.

    Pentru dolar, paritatea a scăzut cu 0,98 bani, la 3,5787 lei. Evoluţia leului în raport cu dolarul este determinată în funcţie de raportul dintre dolar şi euro pe marile pieţe financiare.

    Cursul francului elveţian a urcat cu 1,28 bani, la 3,7077 lei, cel mai ridicat nivel începând de la mijlocul lunii martie. O paritate mai ridicată a fost înregistrată cel mai recent pe 18 martie, la 3,7081 lei.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cu puţin înainte de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, euro era cotat în piaţa interbancară la 4,4535 – 4,4550 lei/euro, faţă de 4,4430 lei în tranzacţiile de pe finalul şedinţei de miercuri.

    Schimburile au variat într-un inteval mai amplu de 1 ban, cu minimul la 4,4435 lei/euro şi maximul la 4,4550 lei/euro. Volumele au fost ridicate în prima jumătate a şedinţei de joi, cu aproximativ 50% peste media pentru acest interval al zilei.

    “Mişcarea este venită din factori externi, iar leul merge împreună cu regiunea. Există un sentiment de risc şi lumea încearcă să iasă de pe emergente şi să intre pe chestii sigure”, a declarat pentru MEDIAFAX dealer-ul unei bănci.

    În regiune, forintul s-a depreciat cu 0,2% faţă de euro, în timp ce zlotul a înregistrat o variaţie mai redusă.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se situează joi la 0,08% – 0,49% pe an, faţă de 0,09% – 0,48% pe an miercuri.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se află la 0,13% – 0,61% pe an, comparativ cu 0,14% – 0,62% pe an în ziua anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a scăzut uşor, la 1,64% pe an, de la 1,65% pe an în ziua anterioară.

  • Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale. Ponta l-a felicitat pentru victorie

    UPDATE: ORA 09.00: Numărul alegătorilor prezenţi la urne luaţi în calcul la această centralizare a fost de 11.369.607, din care 9.758.885 înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente. Numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat: Klaus Iohannis – 6.126.024 (54,66%); Victor Ponta – 5.081.479 (45,33%).

    “Le mulţumesc românilor care au venit la vot. Poporul are întotdeauna dreptate”, a spus Ponta.

    “Ne vom face datoria faţă de ţară. Aşa cum acceptăm noi rezultatul, sper că îl vor accepta şi cei care vor să protesteze”, a adăugat premierul, referindu-se la manifestanţii din Capitală şi din alte oraşe care au ieşit în stradă ca să solicite prelungirea programului de votare pentru diaspora.

    Anterior, vicepremierul Liviu Dragnea spusese că scorul este strâns şi că, din evaluările PSD, Victor Ponta a câştigat alegerile la o diferenţă mică de număr de voturi.

    “Cum ne-am ridicat după referendumul din 2012, aşa trebuie să mergem mai departe”, a mai spus Ponta.

    Conform numărătorii paralele a ACL, după numărarea voturilor din 50% dintre secţii, Iohannis a obţinut 56,26% din voturi, iar Victor Ponta – 43,40%.

    Vicepremierul Liviu Dragnea a prezentat şi rezultatele numărătorii paralele efectuate de PSD, care după numărarea voturilor din 95% de secţii arată un scor de 53% la 47% în favoarea lui Klaus Iohannis.

    Klaus Iohannis a obţinut cele mai multe voturi la alegerile prezidenţiale potrivit datelor a două exit-poll-uri comandate de televiziunile de ştiri, alte două îl dau drept câştigător pe Victor Ponta, iar ultimul estimează egalitate.

    Sondajele la ieşirea de la urne au fost realizate de SOCIOPOL, IRES, CSCI şi CURS – Avangarde.

    SOCIOPOL pentru Antena 3: Ponta – 50,90%, Iohannis – 49,10%

    IRES pentru Digi 24: Ponta – 49,10% , Iohannis – 50,90%

    CSCI pentru RTV: Ponta – 50,72% , Iohannis – 49,28%

    CURS – Avangarde pentru TVR: Ponta – 48,50% Iohannis – 51,50%

    Agenţia de Rating Politic (ARP) pentru Realitatea TV: Victor Ponta – 50%, Klaus Iohannis – 50%.

    După primul tur de scrutin, cele mai exacte exit poll-uri s-au divedit a fi cele ale IRES şi SOCIOPOL, iar cel mai departe de realitate a fost cel al ARP.

    Urnele s-au deschis în România la ora 07.00 şi s-au închis la orele 21.00.

  • Euro a înregistrat cea mai mare creştere după luna mai, în lipsa unor noi informaţii din partea BCE

    “Este dificil de spus acum cât de mult îşi va mări BCE activele. Piaţa aştepta informaţii privind mărimea achiziţiilor de active. Nu le-a obţinut, astfel că investitorii îşi reduc plasamentele în euro”, a declarat Valentin Marinov, director la Citigroup în Londra, transmite Bloomberg.

    Euro s-a apreciat cu până la 0,6%, la 1,2692 dolari pe unitate, cea mai mare creştere înregistrată pe parcursul tranzacţiilor după data de 8 mai, fiind tranzacţionat ulterior, la New York, la 1,2637 dolari.

    Pe 30 septembrie, euro a atins 1,2571 dolari pe unitate, cel mai redus nivel după septembrie 2012.

    “Nu aş dori să menţionez mărimea activelor. Este foarte important, dar este doar un instrument. Unicul nostru mandat este să readucem inflaţia la un nivel apropiat de 2%”, a spus Draghi la conferinţa de presă susţinută după şedinţa de politică monetară la care BCE nu a modificat dobânzile.

    Draghi declarase anterior că achiziţiile de active ar putea readuce deţinerile BCE la nivelul de la începutul anului 2012, semnalând astfel că ar putea fi cumpărate active în valoare de până la 1.000 de miliarde de euro.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut, joi, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, decizie anticipată de analişti.

  • Euro a scăzut la minimul ultimilor doi ani faţă de dolar

    Dolarul, pe de altă parte, este pe cale să încheie cel mai bun trimestru după 2008, în condiţiile în care oficialii Rezervei Federale (Fed) se gândesc când să înceapă creşterea dobânzilor, relatează Bloomberg.

    Conducerea BCE urmează să se întrunească în această săptămână la şedinţa de politică monetară.

    “Divergenţa dintre politicile monetare ale celor două instituţii pune presiune mare pentru deprecierea euro faţă de dolar. Aprecierea dolarului are o bază largă. Recomandăm plasamentele lungi în dolari”, a declarat Charles St-Arnaud, analist la Nomura Securities International în Londra.

    Euro a scăzut cu 0,7%, la 1,2593 dolari pe unitate, la bursa din New York, atingând în timpul tranzacţiilor 1,2571 dolari pe unitate, cel mai redus nivel din septembrie 2012. În acest trimestru, euro s-a depreciat cu 8%.

    Moneda unică a scăzut cu 10% faţă de maximul ultimilor doi ani şi jumătate atins în luna mai, când BCE a anunţat măsuri de stimulare fără precedent pentru a împiedica încetinirea inflaţiei care punea în pericol ieşirea zonei euro din criza datoriilor.

    Deprecierea euro face exporturile europene mai competitive, dar creşte preţurile de consum, prin scumpirea importurilor.

    Preţurile de consum din zona euro au crescut în septembrie cu numai 0,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după un avans de 0,4% în august, potrivit datelor Eurostat publicat marţi. Ţinta oficială de inflaţie a BCE este de aproape 2%.

    Dolarul în schimb este în creştere, în condiţiile în care Fed urmează să încheie în octombrie programul lunar de achiziţii de obligaţiuni destinat să menţină costurile de împrumut la un nivel scăzut şi să stimuleze creşterea economică.