Acesta este cel mai ridicat nivel din iulie 2016 până în prezent – la data de 8 iulie 2016 a fost stabilit un curs mai ridicat de atât, repectiv de 178,0291 de lei.
La polul opus, cursul de schimb euro/leu a scăzut vineri cu 0,14%, până la 4,7383 lei, iar cel pentru leu/dolar, care în România este stabilit prin paritate cu euro, a scăzut cu 0,20%, la valoarea de 4,1265 lei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Dolarul a fost cotat de BNR în urcare cu 1,6 bani, la 4,1326 lei/euro.
Joi, BNR a publicat un curs pentru euro de 4,5025 lei/euro, depăşind pentru prima dată în aproape 11 luni nivelul de 4,5 lei/euro, iar pentru dolar de 4,1166 lei/euro. Deprecierea leului a fost determinată şi joi de de factori externi.
Un curs pentru euro mai ridicat decât cel de vineri a fost consemnat cel mai recent pe 28 ianuarie 2014, când cotaţia s-a situat la 4,5317 lei/euro.
Referinţa pentru francul elveţian a avansat cu 2,03 bani, de la 4,1619 lei/franc joi la 4,1822 lei/franc.
Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.
“E presiune de depreciere pe toată regiunea după dezamăgirea BCE, iar volumele sunt mai mici decât joi. De asemenea, nu este clar cum s-a schimbat poziţia BNR de a limita deprecierea leului. A surprins pe toată lumea. O parte din mişcare este corelată cu ieşirile de pe tirlurile de stat înaintea aşteptatei decizii a Fed de săptămâna următoare. Corecţia pe titlurile româneşti este mai mică decât în regiune. Fluxurile pe obligaţiuni explică parţial (deprecierea leului, n.r.) şi ar putea fi, de asemenea, şi închiderea unor poziţii care se aşteptau la aprecierea leului”, a declarat pentru MEDIAFAX economistul şef al ING Bank România, Ciprian Dascălu.
În piaţa interbancară, tranzacţiile au urcat până la un maxim de 4,5324 lei/euro cu un sfert de oră înainte ca BNR să anunţe referinţa, dar a coborât cu aproximativ jumătate de ban în următoarele schimburi.
Leul a pierdut teren în faţa euro după dezamăgirea cauzată de deciziile Băncii Centrale Europene săptămâna trecută, iar o revenire a cotaţiilor nu pare probabilă înaintea ultimului eveniment cu impact major pe pieţele financiare în acest an, şedinţa Rezervei Federale a SUA (Fed) de săptămâna următoare.
BCE a redus dobânda acordată pentru depozitele băncilor de la -0,2% la -0,3% şi a anunţat că extinde achiziţiile de obligaţiuni până cel puţin în martie 2017. Pentru Fed, cei mai mulţi analişti anticipează o creştere a dobânzii de politică monetară, prima majorare a ratei cheie din aproape un deceniu.
Francul elveţian, o altă monedă, în afara dolarului, considerată sigură în perioadele de incertitudini, s-a apreciat cu 0,3% faţă de euro.
Euro a coborât cu 0,3%, la 1,0740 dolari pe unitate, nivel apropiat de minimul ultimelor şase luni şi jumătate, de 1,0674 dolari pe unitate, atins săptămâna trecută. Euro s-a depreciat cu aproape 7% faţă de un vârf de 1,1495 dolari pe unitate atins pe 15 octombrie.
Faţă de moneda japoneză, euro a coborât la 130,66 yeni pe unitate, cel mai redus nivel atins după luna aprilie.
Totuşi, analiştii consideră că reacţia la riscurile sporite provocate de atacurile din Paris este destul de limitată, investitorii fiind concentraţi mai mult pe divergenţa tot mai mare a politicilor monetare ale Băncii Centrale Europene şi a Rezervei Federale a Statelor Unite.
Chiar şi înainte de atacuri euro era sub presiune din cauza aşteptărilor că BCE va lua noi măsuri de relaxare monetară, luna viitoare.
Cel puţin 132 de persoane au fost ucise şi alte câteva sute au fost rănite, vineri seara, într-o serie de atentate teroriste comise în mai multe zone din Paris, care au fost revendicate de gruparea jihadistă Stat Islamic.
Atacurile teroriste de la Paris sunt o reacţie la ofensele aduse profetului musulman Mahomed şi la raidurile aeriene efectuate de Franţa în Siria şi Irak, a afirmat reţeaua teroristă Stat Islamic într-o înregistrare video.
O coaliţie coordonată de Statele Unite, la care participă şi Franţa, efectuează de peste un an raiduri aeriene în Siria şi Irak, împotriva reţelei teroriste sunnite Stat Islamic, care a proclamat un “califat islamic” în regiuni vaste din cele două ţări şi comite sute de atrocităţi.
Ministerul francez al Apărării a anunţat că aviaţia militară franceză a lansat duminică 20 de bombe de mari dimensiuni asupra oraşului Raqqa, situat în nordul Siriei, distrugând un centru de comandă şi o tabără teroristă de antrenament, într-o intensificare a campaniei aeriene asupra reţelei teroriste sunite.
“Vestea privind demisia premierului aduce o incertitudine pe termen scurt. Vom vedea cât va dura. Orice incertitudine privind guvernarea este văzută negativ, inclusiv pentru titlurile de stat. Dacă se formează un nou guvern repede se inversează pierderile. Dacă incertitudinea durează, deprecierea se va întinde pe o perioadă mai lungă”, a declarat pentru MEDIAFAX economistul şef al ING Bank România, Ciprian Dascălu.
Înainte de anunţ, leul se tranzacţiona în piaţa interbancară la 4,4370 lei/euro, iar după anunţ a crescut rapid până la 4,4468 lei/euro.
Variaţia înregistrată miercuri dimineaţă este mai puternică decât oscilaţiile înregistrate de tranzacţiile din zilele precedente. Astfel, marţi, cursul s-a tranzacţionat într-un interval de aproximativ 0,6 bani.
BNR a anunţat marţi un curs în scădere cu 0,49 bani, la 4,4318 lei/euro.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat miercuri că Victor Ponta îşi va depune mandatul. Ulterior, Ponta a afirmat că speră că demisia guvernului său satisface cerinţele oamenilor care au fost în stradă şi a adăugat că este nevoie de soluţii raţionale.
În cadrul programului, investitorii individuali din Shanghai vor putea să facă plasamente directe în active din străinătate.
Yuanul s-a apreciat cu 0,62%, cel mai mult după iulie 2005, şi a încheiat tranzacţiile de la Shanghai la 6,3175 unităţi pentru un dolar, potrivit preţurilor stabilite în cadrul China Foreign Exchange Trade System.
La Hong Kong, yuanul a urcat cu 0,51%, la 6,326 unităţi pentru un dolar.
Banca Populară Chineză a îmbunătăţit cursul de referinţă al yuanului cu 0,16%, la 6,3495 dolari pe unitate.
Decizia de vineri a băncii centrale marchează un nou pas al instituţiei în eforturile de eliminare a restricţiilor aplicate circulaţiei capitalului, urmărind creşterea utilizării yuanului la nivel global şi includerea monedei în coşul de rezerve valutare al FMI.
China ar putea renunţa la controlul capitalului până în 2020, au declarat săptămâna trecută persoane apropiate situaţiei.
Reprezentanţi ai FMI au declarat recent că yuanul chinezesc ar putea fi inclus în curând în coşul de rezerve valutare al Fondului.
După cursul despre Harry Potter la Science Po (Institutul de ştiinţe politice din Paris), istoria muzicii hip-hop la Universitatea Harvard, un curs de sociologie despre Lady Gaga la Universitatea Columbia şi un curs despre Serge Gainsbourg la Universitatea Manchester, a venit rândul serialului “Urzeala tronurilor” să se regăsească în programa universitară, fiind discutat în cursuri oferite de Universitatea Berkeley din California şi Universitatea Virginia.
Teorii, simbolism, analiza reprezentării femeilor, religie, violenţă şi similarităţi între romanele lui George R. R. Martin şi piesele de teatru ale lui William Shakespeare se află, de asemenea, în program. Universităţile americane propun tot mai multe cursuri care studiază conceptele la modă din cultura populară.
“Este cu adevărat interesant să poţi să studiezi o operă contemporană. Adeseori, sunt analizate filme care au fost deja regizate. Să ai oportunitatea de a studia un serial actual şi atât de popular este pentru noi o mare şansă”, a declarat, cu mult entuziasm, studenta americană Sandra Doyle.
La Universitatea Berkeley acest curs este intitulat pur şi simplu “Game of Thrones” şi face parte dintr-un curs mai mare, dedicat studiului operelor cinematografice. Noul curs “disecă” adaptarea pentru televiziune a operelor lui George R. R. Martin, analizând temele majore abordate în serial şi cheile succesului său uriaş, explică doctorandul Justin Vaccaro.
“Acest curs va examina felul în care şi motivul pentru care «Game of Thrones» a ajuns la o astfel de notorietate şi o atât de mare popularitate. Succesul său nu a fost doar un hazard, ci o combinaţie perfectă de influenţe, circumstanţe, pe de-o parte, şi realizarea completă a unei estetici şi unei tematici date, pe de altă parte”, spus Justin Vaccaro.
În campusul Universităţii Berkeley, studenţii pot să observe, la Muzeul de paleontologie al universităţii, rămăşiţe fosilizate de Canis Dirus, un animal preistoric înrudit cu lupul, care i-ar fi inspirat pe creatorii serialului “Urzeala tronurilor” să îi creeze pe lupii uriaşi ai familiei Stark.
La Universitatea Virginia, cursul dedicat acestui serial, susţinut de o profesoară extrem de respectată şi apreciată, Lisa Woolfork, se axează pe analiza literară a show-ului TV.
“«Game of Thrones» este popular şi interesant, dar este mai ales foarte serios. Există numeroase lucruri în serial care sunt foarte grele, pline de sensuri şi care pot fi puse în lumină prin mecanisme care ţin de analiza literară”, a declarat profesoara americană, într-un interviu pentru The Telegraph.
La examenul final, studenţii americani vor trebui să îşi imagineze un capitol inedit din această saga de succes. În aşteptarea noilor aventuri din al şaselea sezon din «Game of Thrones», în prezent în plină perioadă de filmări şi care va fi lansat în primăvara anului 2016, pe postul HBO, studenţii de la Universitatea Virginia au posibilitatea de a revedea în sala de curs precedentele sezoane ale show-ului.
În acest an, “Urzeala tronurilor” a ajuns la 20 de milioane de spectatori, în medie, pentru cel de-al cincilea sezon al său, care a primit 24 de nominalizări la premiile Primetime Emmy, inclusiv la categoria “cel mai bun serial-dramă”.
Cel de-al cincilea sezon al celebrului serial produs de HBO, premiat cu Emmy, Globul de Aur şi Peabody, a debutat la postul de televiziune în aprilie şi s-a încheiat pe 14 iunie.
Încă de la lansare, “Urzeala tronurilor” a devenit un fenomen global şi cel mai iubit serial din istoria HBO. Anul trecut, serialul a fost cel mai căutat produs de televiziune de pe motorul de căutare Google şi cel mai dezbătut serial pe conturile reţelei de socializare Facebook din Statele Unite.
Inspirat din seria de romane “Cântec de gheaţă şi foc/ A Song of Ice and Fire”, de George R. R. Martin, serialul “Urzeala tronurilor” are o acţiune amplasată într-un regat fictiv, numit Westeros. Magia, aventurile eroice şi elementele fantastice vin în completarea acţiunii din “Urzeala tronurilor”.
Scriitorul George R. R. Martin a început să lucreze la această serie în 1991, primul volum fiind publicat în 1996. Planificată iniţial ca trilogie, seria cuprinde până în prezent cinci romane publicate şi încă două aflate în stadiul de proiect. Romanele din această serie au fost traduse în peste 20 de limbi, inclusiv în română, şi s-au vândut în peste 15 milioane de exemplare pe plan mondial.
La jumătatea tranzacţiilor, rubla era tranzacţionată la 71,32 unităţi pentru un dolar, la bursa din Moscova, nivel înregistrat cel mai recent la sfârşitul lunii ianuarie.
Rubla a coborât cu 3,75%, la 81,71 unităţi pentru un euro, cel mai redus nivel din acest an.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi alţi oficiali ruşi au declarat la începutul acestei luni că piaţa valutară este sub control, dar cu toate acestea rubla s-a depreciat cu aproape 20% în decurs de numai o lună.
Cotaţia rublei a scăzut treptat în ultima lună din cauza evoluţiei descendente a preţurilor petrolului, iar declinul s-a accentuat luni în condiţiile în care petrolul Brent, de referinţă la bursa din Londra, a coborât sub 45 de dolari pe baril pentru prima oară din martie 2009.
Ministrul rus al Economiei, Alexei Uliukaiev, a avertizat luni că preţurile petrolului ar putea scădea pentru scurt timp sub nivelul de 40 de dolari pe baril, potrivit agenţiei de presă ruse Interfax.
Deprecierea rublei face exporturile ruseşti mai competitive, dar erodează veniturile populaţiei, alimentează inflaţia şi sufocă investiţiile şi creşterea economică.
Indicele dolarului, care măsoară performanţa monedei americane faţă de şase monede majore, este în declin cu 0,7%, la cel mai redus nivel din ultimele două luni, din cauza aşteptărilor în scădere ale investitorilor ca Rezerva Federală (Fed) americană să înceapă creşterea dobânzilor în septembrie, relatează Reuters.
Randamentul titlurilor Trezoreriei SUA pe termen de 10 ani a coborât sub 2%, reducând atractivitatea dolarului.
Euro a urcat la 1,1499 dolari pe unitate, cel mai ridicat nivel atins din februarie, ulterior fiind tranzacţionat la 1,147 dolari pe unitate, în creştere cu 0,6%.
Dolarul a coborât la 120,73 yeni pe unitate, fiind în declin cu mai mult de un yen, de la nivelul de 121,96 yeni pe unitate atins vineri la New York.
Bursele asiatice au atins luni minime ale ultimilor trei ani, influenţate de declinul de 8,5% al bursei din Shanghai, cel mai grav din 2007.
Secretarul şef al Trezoreriei, Greg Hands, a scris membrilor Guvernului să identifice măsuri de eficientizare şi reforme, a anunţat instituţia. Reducerile vor fi detaliate în luna noiembrie, la revizuirea cheltuielilor.
“Angajările se află la un nivel record, criminalitatea este în scădere, iar mulţumirea populaţiei faţă de sistemul de sănătate este în creştere de la an la an. Cu toate acestea, împrumutăm 1 liră pentru fiecare 10 lire cheltuite, iar datoria naţională se află la cel mai ridicat nivel din ultimii 50 de ani. Dacă nu vom rezolva problema acestei datorii, riscăm securitatea economică”, afirmă Osborne într-un document care va fi prezentat marţi.
Anunţul are loc la mai puţin de două săptămâni după ce Osborne a inclus în bugetul prezentat pe 8 iulie măsuri de reducere a beneficiilor, în paralel cu introducerea unui salariu de subzistenţă pentru persoanele cu venituri mici.
“În condiţiile în care soluţia pentru problema Greciei va fi un exit (un scenariu puţin probabil dar parcă puţin mai mult decât acum 6 luni) vom vedea tensiuni pe pieţele valutare şi, probabil, atingerea limitelor intervalului normal de fluctuaţie. Este, totuşi, un scenariu care încă este posibil a fi evitat. Dat fiind faptul că sistemul nostru bancar este bine capitalizat, iar expunerea faţă de băncile greceşti este de circa 11-13%, cred că rezilienţa lui la un astfel de şoc este optimală. Asta nu înseamnă că mişcarea pieţelor nu va fi vizibilă, ci că va fi conjuncturală şi reversibilă. Astfel, în condiţiile unui Grexit putem avea în vedere o depreciere conjuncturală a ron de circa 5%”, a declarat Libocor pentru MEDIAFAX.
El a adăugat că scenariul cel mai probabil încă este favorabil rămânerii Greciei în zona euro şi a făcut o trimitere la istorie, atragând atenţia că grecii au tendinţa să ia decizii greşite şi că lecţia istorică a demonstrat că nu se pot descurca singuri sa rezolve problemele.
“Deteriorarea acestui scenariu depinde de cum va trata Grecia relaţia cu Europa din care face parte: cu individualismul spartan a lui Leonidas (la Termopile) sau cu înţelepciunea unificatoare a lui Temistocle (la Salamina). Istoria ne arată că abordarea celui din urmă a salvat Grecia atunci”, a spus Libocor.
Zona euro se pregăteşte pentru intrarea Greciei în incapacitate de plată, în această săptămână, după ce a refuzat să prelungească finanţarea ţării, în urma anunţului surprinzător al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum.
Vineri noaptea, Tsipras a anunţat că vrea să organizeze la 5 iulie un referendum pe tema propunerilor de reformă ale creditorilor, iar Parlamentul a aprobat duminică această propunere.
Leul românesc şi eurobondurile Bulgariei au înregistrat luni cele mai mari scăderi între monedele şi obligaţiunile statelor din estul Europei, din cauza temerilor că sistemele bancare vor fi afectate de o ieşire a Greciei din zona euro.
Leul s-a depreciat în raport cu euro la 4,4931 unităţi, de la 4,4577 lei pentru un euro vineri, iar faţă de dolar a fost depăşit pragul de 4 lei, potrivit cursului oficial al BNR, după evenimentele din Grecia.