„Provin dintr-o familie de viticultori, am crescut în sânul celei de a treia generaţii, de unde am deprins acest meşteşug. Bunicul şi străbunicul meu au fost viticultori, cu suprafeţe mari de vie, şi acolo am învăţat să apreciez viţa, am înţeles pasiunea pentru arta vinificaţiei”, povesteşte fondatorul businessului. Absolvent al Facultăţii de Drept „A. I. Cuza” din Iaşi, ideea înfiinţării cramei Strunga Winery i-a venit în jurul vârstei de 20 de ani, după ce a vizitat un târg de vinuri din Germania. „Aveam un bagaj plin de ţeluri, dar şi multe întrebări, aşa că am plecat în lume să caut răspunsurile.” La respectivul târg a descoperit producători aflaţi şi la a şasea generaţie, fapt care l-a făcut să se întrebe dacă nu ar putea să aducă şi el din nou la viaţă povestea locului în care a crescut. „Astfel, din poveste în poveste am ajuns să descopăr lumea şi misterele vinului.”
Vinurile Strunga provin din arealul viticol Dealurile Moldovei, considerat printre cele mai valoroase din ţară, şi înglobează numeroase plantaţii din spaţiul predominant deluros-colinar cuprins între Subcarpaţii Moldovei, Carpaţii de Curbură, valea Prutului şi valea Siretului Inferior. Viile cramei se întind pe aproximativ 42 de hectare, strugurii fiind culeşi de pe dealurilor Calda şi Pârjolita. Plantaţia viţei de vie la Strunga a început în 2014, iar fondurile pentru investiţii au fost accesate prin programul de reconversie şi restructurare în viticultură.
„Am pornit în anul 2014 pe vechiul amplasament, unde se aflau într-o perioadă îndepărtată vii. Era un teren pe care nu se mai cultivase nimic de mult şi a fost o mare provocare. Am făcut multe studii pentru a vedea tipicitatea fiecărui soi şi pretabilitatea în funcţie de structura şi încărcătura solului”, descrie antreprenorul începuturile businessului.
Construcţia cramei a început mai târziu, în anul 2017, anul în care au obţinut şi primul rod, şi se află în prezent în plin proces de expansiune, deoarece proprietarii au în plan dezvoltarea turismului viticol în zona Moldovei şi îşi doresc să realizeze „o adevărată experienţă senzorială”, prin care să le ofere oaspeţilor „momente de răsfăţ, cu preparate culinare desăvârşite de gustul istoriei şi vinuri Strunga”. Unul dintre marile atuuri ale cramei, spune Stegariu, este poziţionarea acesteia, crama Strunga fiind situată pe DN28, la doar 40 minute distanţă de Iaşi, 25 minute de Roman, iar drumul până la castelul Sturdza de la Miclăuşeni durează doar câteva minute şi poate fi parcurs şi cu bicicleta, accesul fiind aşadar foarte facil.
În 2018 a început comercializarea efectivă, iar în prezent din portofoliul businessului fac parte cinci soiuri româneşti, aflate pe rod: Fetească Albă, Fetească Neagră, Muscat Ottonel, Chardonnay şi Busuioacă de Bohotin. „Vinul pe care îl facem are o personalitate puternică, un omagiu adus tradiţiei locurilor, într-o interpretare contemporană. Noul şi vechiul, tradiţia şi modernul se reunesc la Strunga, într-un vin cu gust bogat, rotund şi echilibrat, care duce legendele strămoşilor mai departe”, notează antreprenorul. Anual, compania produce circa 100.000 de litri de vin. Potrivit lui Stegariu, volatilitatea condiţiilor climatice şi sezoniere determină variaţiile subtile ale aromei şi gustului, de la un an la altul, însă, cum „enologul nostru suprem este natura, care produce experienţe irepetabile”, vinurile Strunga „se maturizează şi îşi câştigă, odată cu trecerea timpului, locul la masă, lângă vinurile cu tradiţie din ţară şi nu numai”.
„Dacă adăugăm tradiţia locului, cultura bogată a Strungăi şi încărcătura istorică a acestor plaiuri, descoperim un vin care vorbeşte prin gustul său despre esenţa românului şi rădăcinile sale.” Antreprenorul se mândreşte cu distincţiile primite de la concursuri naţionale şi internaţionale de profil, printre care se numără International Wine Contest Bucharest (2018), Concursul Naţional al Somelierilor din România (2018) şi „International Wine Contest Bucharest” (2019).
Executivul spune că modul de a face lucrurile, luând decizii temeinic studiate şi punând calitatea înainte de toate, a reprezentat cheia succesului afacerii, şi crede că doar cel care nu a avut un vis nu ştie că nerăbdarea de a-ţi vedea obiectivul materializat, atunci când ai o chemare, poate fi copleşitoare. „Însă nu am lăsat niciodată impulsurile de moment să ne abată de la drumul nostru. Pun accentul pe calitate, nu pe cantitate. De aceea ţin ca via să fie cât mai aerisită, să pot să intervin, să-mi fac lucrările la timp, pentru că urmez ceva organic, sezonier. Vinul este o băutură vie, cu multe provocări pe drum. Dar pentru făurirea unui vin memorabil niciun preţ nu este prea mare.”
Pentru a produce un vin de calitate, Florin Stegariu spune că este necesar să se pună accentul pe calitatea fitosanitară a strugurilor, procesul de sortare fiind unul extrem de meticulos, atât în câmp cât şi în cramă, iar recoltarea la Strunga este una târzie şi se realizează manual, în lăzi de 15 kilograme. „Procedăm în acest mod întrucât ne dorim să avem un control foarte amănunţit asupra lăzii, să avem strugurele în faţă, să ştim ce ajunge în paharele clienţilor noştri.” Evident, lucrurile bune vin cu un preţ, adaugă el, pe care este însă dispus să îl plătească: costurile sunt ridicate, iar forţa de muncă este greu de găsit. „Am avut zile când am cules şi cu zece oameni, dar rezultatele au meritat toate eforturile.” În prezent echipa companiei numără cinci membri, alături de o serie de colaboratori. „Ne înrudesc scopul comun şi pasiunea pe care o punem în fiecare zi, în fiecare strugure, în fiecare sticlă.”
Deoarece reprezentanţii businessului şi-au dorit să fie „la îndemâna omului care vrea să bea un vin corect, indiferent de ocazia sau locul în care preferă să îşi cinstească un moment din viaţă cu o selecţie din colecţia noastră”, produsele companiei sunt listate deopotrivă atât în restaurante – în prezent cel mai important canal de distribuţie –, în supermarketurile Carrefour, prin patru etichete din gama introductivă, cât şi în magazinul Strunga Winery, aflat la doi kilometri de cramă. „Prezenţa noastră în retail este un element de noutate şi un prilej de bucurie. Acest lucru se datorează faptului că Strunga şi-a câştigat locul la raft, alături de alţi producători regionali şi naţionali extrem de apreciaţi, în cadrul unui proiect marca Carrefour, ce are ca scop promovarea cramelor mici, ce produc vinuri de calitate şi dezvoltarea antreprenoriatului românesc.” Vinurile Strunga pot fi achiziţionate însă şi de pe platforma companiei, preţurile fiind cuprinse între 35
şi 50 de lei.
Cel mai căutate sortimente din portofoliul businessului sunt roze-urile, „vinuri extrem de apreciate în special de femei”, unul dintre acestea fiind Reveria. ,,Reveria surprinde plăcut prin faptul că iese din plutonul roze-urilor aromatice specifice zonei şi se îndreaptă mai mult spre o zonă complexă, gastronomică. Mirosul este fin, cu nuanţe florale de bujor, dar şi fructate, proaspete (fructe de pădure, fragi, mure). Acestea nu se regăsesc complet în gust, care impresionează prin mineralitate ridicată şi o corpolenţă rară la roze-uri”, îl descrie executivul.
Pentru a face vinurile Strunga cunoscute în toată România, planurile pe termen mediu şi lung ale companiei constau în dezvoltarea cramei, astfel încât să poată oferi o gamă variată de servicii, de la vizitarea viilor la degustarea vinurilor. „Somelierii noştri vor face recomandări culinare pentru fiecare vin din portofoliu şi vor oferi îndrumări în asocierea aromelor şi buchetelor cu gusturile şi savoarea preparatelor culinare, pe care oaspeţii le vor putea servi în fiecare vizită la Strunga.” În plus, spune Stegariu, iubitorii de fotografie şi frumos pot găsi aici „cadrul perfect pentru a realiza shootinguri memorabile în inima naturii”.
În ceea ce priveşte competiţia din industria viti-vinicolă locală, executivul spune că, într-adevăr, există competiţie în acest domeniu, însă, „la fel ca oamenii, vinurile se exprimă diferit de la o regiune la alta. De aceea, credem că fiecare vin este o experienţă senzorială unică şi irepetabilă”.
„Strunga s-a poziţionat pe o piaţă matură şi se adresează cunoscătorilor şi iubitorilor acestei licori, care pun accentul pe calitatea vinului şi potrivirea sa cu momentul degustării”, adaugă el. Fiecare producător, spune antreprenorul, se străduieşte să livreze produse la standarde cât mai ridicate, iar acest lucru nu poate fi decât în folosul consumatorilor, „care se bucură de o experienţă viticolă la superlativ”.
