Aceste discuţii, care ar putea dura mai multe săptămâni, vor începe vineri la ora 13.00 (14.00 ora României), la Berlin. Conservatorii cancelarului s-au clasat pe primul loc în alegerile legislative din 22 septembrie, cu 41,5 la sută din voturi, în timp ce SPD s-a clasat pe locul al doilea, cu 25,7 la sută.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Bernd Fabritius (48 de ani), preşedintele Asociaţiei Saşilor Transilvăneni din Germania, a candidat pe listele Uniunii Creştin-Sociale (CSU), aliaţii din landul Bavaria ai cancelarului Angela Merkel, şi a obţinut, în mod surprinzător, un loc în Bundestag. Politicianul de dreapta a candidat, fără succes, şi la precedentele alegeri, din 2009.
Fabritius s-a născut la Agnita, în judeţul Sibiu, în 1965, şi a emigrat în Germania în 1985.
A studiat drept şi politologie la München. Este profesor asociat la Universitatea Lucian Blaga şi la Universitatea Româno-Germană, ambele din Sibiu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit unui “Politbarometer” comandat de postul public de televiziune ZDF, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, conservatori) este creditată cu 40% din intenţiile de vot, un nivel stabil în comparaţie cu cel de săptămâna trecută, iar aliatul său liberal (FDP) pierde o jumătate de punct procentual şi coboară la 5,5%.
Cu un total de 45,4%, cele două formaţiuni au nevoie de cel puţin un punct şi jumătate pentru a constitui o majoritate parlamentară, dar acesta este inclus în marja de eroare.
Cu mai puţin de 48 de ore înainte de deschiderea secţiilor de votare pentru alegerile legislative, “problema este deschisă, aşa cum a fost şi anterior”, scrie grupul de cercetare Wahlen, autorul studiului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Pe un fond de nemulţumire mai puţin acutizat faţă de perioada anterioară (69% dintre respondenţi cred că ţara merge într-o direcţie greşită, faţă de 76% în 2012, 80% în 2011 sau 77% în 2010), cele mai importante percepţii ale românilor cu privire la această sărbătoare nu s-au modificat în ultimii patru ani.
În plus, perspectiva financiară în acest an este una mai optimistă având în vedere că procentul celor care spun că banii pe care îi au pentru Sărbătorile de Paşti le vor ajunge pentru tot ceea ce este necesar este cel mai mare din ultimii patru ani – 38% în 2013 faţă de 22% în anul 2011. În acelaşi timp, procentul celor care cred că bugetul pentru aceste sărbători le este afectat de criza economică este mai mic decât în anii precedenţi.
Dacă în 2011, 72% dintre respondenţi apreciau că bugetul le este afectat în mare şi foarte mare măsură de criză, iar în 2012 65% dintre intervievaţi spuneau acelaşi lucru, în 2013 cuantumul acestora coboară la 58 de puncte procentuale.
Studiul arată că:
• Cei mai mulţi dintre respondenţi ştiu că de Paşti creştinii sărbătoresc învierea lui Isus (86%). Totuşi 5% dintre ei spun că naşterea lui Isus este motivul Sărbătorilor Pascale
• O treime dintre români spun că în zona în care locuiesc există obiceiuri tradiţionale de Paşti
• 85% dintre respondenţi spun că obişnuiesc să participe, în mod obişnuit, la slujba de înviere, iar trei sferturi dintre cei intervievaţi vor merge şi în acest an la acestă slujbă. Mai puţini sunt cei care obişnuiesc să meargă la Biserica în ziua de Paşti – 59%
• Peste trei sferturi dintre respondenţi (78%) vor merge, în acest an, să ia Paşti
• Unul din 5 respondenţi s-a spovedit déjà, alţi 40% urmează să o facă, iar 39% recunosc că nu practică acest obicei
• Aproape 70% dintre români spun că ţin post: 9% declară că ţin tot Postul Paştilor, 45% recunosc că obişnuiesc să postească doar în zilele de miercuri şi vineri, iar 14% vor să postească în Vinerea Mare. 29% dintre cei chestionaţi susţin că nu obişnuiesc să ţină post, procent în uşoară creştere faţă de anii precedenţi
• 7% dintre respondenţi spun că au ţinut şi post negru în această perioadă, 15% dintre aceştia susţinând că au postit în acest fel peste 5 zile
• Preparatele de post gătite în casă, fructele, legumele crude şi salatele sunt printre primele opţiuni pentru meniul celor care obişnuiesc să ţină post. Semipreparatele şi preparatele de post gătite din comerţ sunt printre ultimele preferate în meniul de post
• Un sfert dintre români au concediu de Paşti în acest an şi doar 6% spun că vor pleca într-o excursie cu această ocazie, 73% vor sta acasă, iar 16% vor sta acasă, dar vor merge şi în vizite
• Dintre cei care nu stau acasă în zilele de sărbătoare, jumătate merg în vizite la prieteni sau rude, 19% merg la o pensiune sau la un hotel din ţară, 10% merg în vizită la rude sau prieteni din străinătate, iar 6% îşi vor petrece sărbătorile la un hotel sau la o pensiune din străinătate
• Peste 60% dintre cei chestionaţi vor primi musafiri în zilele de Paşti
• în privinţa preparatelor tradiţionale de Paşti: 43% dintre respondenţi spun că în familia lor se face de fiecare dată pască, iar 45% consumă miel cu ocazia Paştilor. 42% intenţionează să cumpere miel în acest an. Peste 20% dintre cei chestionaţi vor cheltui pentru mielul din acest an între 200 şi 249 de lei, iar 14% peste 300 de lei. De Paşti, cea mai consumată băutură este vinul de casă (48%), urmată de bere (15%) sau ţuică (9%). 16% dintre cei chestionaţi susţin că în familia lor, de Paşti, nu se consumă băuturi alcoolice
• 95% dintre participanţii la studiu vopsesc şi în acest an ouă. 52% dintre respondenţi vopsesc între 10 şi 30 de ouă, iar 44% peste 30. 70% dintre ei spun că vor vopsi ouăle cu vopsea din comerţ, culorile preferate fiind roşu (94%), galben (41%), albastru (38%), verde (36%) sau portocaliu (16%)
• Prăjiturile făcute în casă rămân în topul preferinţelor, peste 67% dintre cei intervievaţi spun că vor face de Paşti prăjituri şi doar 18% vor prefera să le cumpere din comerţ
• Cadouri pentru cei dragi vor cumpăra 50% dintre respondenţi, în timp ce 49% nu vor face acest lucru. Aproape jumătate dintre respondenţi (48%) cred că în acest an cadourile vor fi mai modeste decât în alţi ani
• Mai mult de o treime dintre respondenţi spun că obişnuiesc să doneze bani sau să ajute persoane nevoiaşe cu prilejul sărbătorilor, peste jumătate dintre ei spun că fac uneori acte caritabile de acest tip, iar 11% spun că nu au niciodată acest obicei. 67% dintre participanţii la studiu declară că în acest an vor face acte caritabile
• 65% dintre respondenţi cred să Paştile ar trebui sărbătorite la aceeaşi dată atât de Biserica Ortodoxă, dar şi de cea Catolică
• Pentru peste jumătate dintre români (56%), tradiţiile de sărbători sunt foarte importante, tendinţă într-o foarte uşoară scădere faţă de anul 2012 (61%)
• Aproape 9 români din 10 se autoapreciază ca fiind religioşi, număr de altfel constant în ultimii 4 ani: 88% dintre respondenţi s-au autoapreciat drept religioşi în 2013, 89% în 2012, 90% în 2011 şi 86% în 2010
• Trei sferturi dintre respondenţi declară că merg la biserică, iar peste jumătate merg de câteva ori pe lunăVolumul eşantionului: 1.500 indivizi de 18 ani şi peste
Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel naţional.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,6%
Perioada anchetei: 24-25 aprilie 2013
Steven Vanackere a “respins orice eroare” într-o polemică legată de cumpărarea a unor părţi din Mişcarea Muncitorească Creştină Flamandă (ACW), un organism de care este apropiat”, de către banca Belfius, dar a apreciat că atacurile împotriva lui îi subminează capacitatea de a se apăra în timp ce Belgia se pregăteşte de noi măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul public, informează agenţia de presă belgiană Belga
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Suveranul Pontif s-a întâlnit la Berlin cu un grup de evrei, cărora le-a spus că vizita sa îl aduce într-un “loc esenţial de aducere aminte, dezolanta aducere aminte a faptului că de aici a pornit Shoah, aici a fost planificată şi organizată anihilarea fraţilor noştri evrei din Europa”.
Papa Benedict a vorbit despre “stăpânirea nazistă a terorii” ca fiind bazată pe “un mit rasist, între elementele căruia a fost şi respingerea lui Dumnezeu cel al lui Avram, Isac şi Iacob, Dumnezeu cel al lui Isus Cristos şi al tuturor celor care cred în el”.
“Adolf Hitler cel presupus ‘atotputernic’ a fost un idol păgân, care a vrut să-i ia locul Dumnezeului biblic, creatorul şi tatăl tuturor oamenilor”, a declarat Suveranul Pontif.
El a atras atenţia că “refuzul de a ţine cont de acest Dumnezeu îi face întotdeauna pe oameni să nu ţină cont nici de demnitatea umană”.
Papa a apreciat calitatea dialogului Bisericii Catolice cu iudaismul şi a adăugat că “noi, creştinii, ar trebui să devenim tot mai conştienţi de afinitatea noastră cu iudaismul. Pentru creştini, nu poate exista niciun hiat în istoria mântuirii. Mântuirea vine de la evrei”.
Papa Benedict s-a pronunţat pentru un dialog între lectura Bibliei ebraice şi cea a Vechiului Testament creştin (respectiv între comunităţile care reprezintă civilizaţia iudeo-creştină), afirmând că acest dialog trebuie “să întărească speranţa noastră comună în Dumnezeu, în contextul unei societăţi tot mai secularizate”. “Fără această speranţă, societatea îşi pierde umanitatea”, a mai spus Suveranul Pontif.
Ouale rosii se ciocnesc din Duminica Pastelui pana in Duminica
Mare. Duminica Pastelui innoieste lumea cum se innoieste lumina de
echinoctiu – de aceea se mananca miei, purcei si vitei fragezi,
cas, oua rosii si pasca, arata Vlad Manoliu Furnica, etnolog la
Muzeul Taranului Roman.
Se ofera pomana pentru morti, oricine intra pe usa e oaspete
binevenit, iar daca se poate, cojile de oua rosii se dau pe apa
curgatoare, sa ajunga in Tara Blajinilor, sub Apa Sambetei, cea cu
care comunica toate apele curgatoare de pe pamant. De aici si
Pastele Blajinilor, martea celei de-a treia saptamani de dupa
Paste, cand se fac petreceri la iarba verde, iar firimiturile sunt
menite poporului subpamantean al blajinilor.
In unele zone, o ceata de tineri umbla prin sat de Paste, pe la
fete mari mai ales. Il saluta pe gospodar cu “Hristos a inviat”,
canta un cantec, doua, joaca o hora. Primesc diverse daruri. Modul
de organizare este asemanator cu cel al cetelor de colindatori de
la Craciun. Tinerii se numesc “valari”, iar obiceiul
“valarit”.
In zona Brasovului, ceata poarta numele de “Junii Brasovului”, iar
conducatorul cetei se numeste vataf. Programul lor se intinde pe
durata a zece zile: la Blagovestenie, in Duminica Floriilor si o
saptamana intre Duminica Pastilor si Duminica Tomii. A doua zi de
Paste se impart in cete si merg prin sat insotiti de lautari, unde
sunt asteptati cu mesele pline de colaci, bautura si oua
rosii.
Joile oprite (Joile pomenite sau Joile verzi) sunt un ciclu cu
numar variabil de joi (3, 7, 9) cuprinse intre Pasti si a doua
saptamana dupa Rusalii. In aceste zile sunt interzise anumite
activitati casnice, agrare si pastorale, in diferite zone ale
tarii. Restrictiile au menirea de a apara oamenii, gospodariile si
roadele de urmarile fenomenelor naturale potrivnice: ploi cu
grindina si trasnete, bruma si ingheturi tarzii etc.
Inaltarea Domnului sau Ispasul este o sarbatoare care cade
intotdeauna in joia saptamanii a sasea dupa Pasti (a patruzecea zi
de la Inviere), cand Domnul Isus Hristos s-a inaltat la cer. In
seara dinaintea Ispasului se taie leustean, se pune prin case, pe
la porti si ferestre contra strigoilor; se impodobesc casele cu
flori, se bat vitele cu leustean si li se da sa manance anumite
flori ca sa nu le “strice” strigoii.
De Ispas se pune floare de soc in casa. Altii duc frunze de nuc la
biserica, apoi le poarta la brau (pentru ca si Hristos si-a pus
cand s-a inaltat), sau le rasfira prin odai. Femeile dau de pomana
lapte dulce, fac pasca si oua rosii. De la aceasta data nu se mai
mananca oua rosii. Se spune ca Ispas a fost un om vesel si ca “in
ziua lui s-a inaltat Hristos”. In aceasta zi nu se lucreaza; “cine
lucreaza de Ispas capiaza”.
Rusaliile sunt sarbatorite la 50 de zile dupa Paste, in Duminica
Cincizecimii sau a Pogorarii Sfantului Duh, numita in popor si
Duminica Mare. Este sarbatoarea anuala a pogorarii Sfantului Duh
peste Sfintii Apostoli. Pentru popor insa, Rusaliile sunt niste
fete ale campului, un fel de Iele, duhuri necurate, zane sau
Vantoase, care plutesc in vazduh sau traiesc in locuri izolate,
neumblate. Se zice ca ele coboara din cer si inseala in special
oamenii care nu tin sarbatoarea lor cu cantece si jocuri – ii
ridica in aer, ii invartesc si-i lasa sa cada; le stramba gura sau
ii lovesc cu alt rau.
In zilele de Rusalii se culeg in toata tara plantele de leac. Tot
atunci sunt impletite din flori si grau cununile de nunta. Femeile
aduc in ajunul Rusaliilor pelin si il pun sub cap pentru a fi
protejate, de Rusalii, pentru ca de boala lor nu poti scapa, “decat
prin descantece sau cetanie la manastire”. Este o sarbatoare
dedicata in mare parte unor practici de pomenire a mortilor, dar si
altor practici pastorale de ocrotire a animalelor (mai ales a
cailor).
In saptamana de Rusalii se joaca Calusul. Calusul este jucat de
Mutul Calusului, un personaj tacut si ciudat cu barba de tap, fata
acoperita cu o masca din piele de capra si cu caciula din blana de
ied care poarta la brau un falus cioplit din lemn si tine pe umeri
o traista cu leacuri pentru bolile animalelor si un fel de totem
cioplit din lemn numit “Ciocul Calusului”. Ceata de flacai care
insoteste Calusul sunt calusarii. Dansul Calusului are o mare
vechime, raspandit la romanii din nordul Dunarii dar si la aromani
si meglenoromani. Forma sa culta de astazi este o stilizare
simplista a unui obicei cu radacini stravechi.
Sursa: Muzeul Taranului Roman
Ambitia lui de a confrunta, de-a lungul secolelor, cele doua
lumi si cele doua credinte, concretizata in proiectul romanesc al
Cvintetului Islamului, isi afla in acest al treilea panou momentul
de varf. Ne aflam la sfarsitul anului 1499, cand arhiepiscopul
Granadei, sfetnic de taina al Reginei Isabela, tocmai a poruncit
distrugerea tuturor cartilor scrise in limba araba.
Acest autodafé pecetluieste sfarsitul glorioasei civilizatii
al-Andalus, care a marcat timp de sapte veacuri peninsula iberica.
Existenta populatiei musulmane pe teritoriul Spaniei este grav
amenintata, iar singurele alegeri posibile raman convertirea sau
exilul.
Tariq Ali, “La umbra rodiului”, Editura Humanitas Fiction,
Bucuresti, 2010