BusinessMagazin

Tag: credit

  • Românul care şi-a vândut apartamentul ca să îşi deschidă o afacere. Care este reţeta care l-a ajutat să câştige câteva zeci de mii de lei la doar câteva zile după ce a lansat afacerea

    Andrei Cerbu, de formaţie inginer în telecomunicaţii, cu experienţă în străinătate, dar şi în companii multinaţionale din IT şi telecom, a pornit în aprilie 2018, din pasiunea pentru gătit, o afacere cu mâncare mexicană.

    Cu un credit de nevoi personale de 20.000 de euro, a pus pe roţi un food-truck cu mâncare mexicană, apoi şi-a vândut apartamentul ca să cumpere a doua rulotă, iar ulterior a atras un credit de la BT Mic pentru a dezvolta şi un restaurant cu mâncare mediteraneană, pe care l-a deschis în 2019.

    „Am ales bucătăria mexicană pentru că avea legătură cu stilul meu de a găti, cu pasiunea mea pentru condimente. Am avut o perioadă când găteam foarte mult şi prietenii îmi spuneau mereu că e bun tare, iar de aici m-am gândit să fac un business. Am început în aprilie 2018, deşi la bază sunt inginer în domeniul telecomunicaţiilor. Mi-am dat seama că e mai bine să stau în bucătărie, deoarece facilităţile din companie au devenit monotone pentru mine, iar eu nu sunt o persoană comodă”, spune Andrei Cerbu, fondatorul buntare.ro.

    El povesteşte că a renunţat astfel la un program de lucru de 8 ore pe zi, într-o clădire de birouri modernă, cu nenumărate facilităţi, pentru un program de 16 ore pe zi, în care rolul său începe de la aprovizionare şi ajunge până la poveştile cu clienţii interesaţi de ceea ce le găteşte.

    Andrei Cerbu şi-a făcut prima rulotă cu 20.000 de euro, obţinuţi printr-un credit de nevoi personale. Piaţa l-a primit cu braţele deschise, spune el, căci în numai câteva zile brandul Mexican Bizness, operat de compania Buntare, a obţinut venituri de 20.000 de lei. Efervescenţa din acele zile l-a îndemnat să cumpere al doilea food-truck, pentru achiziţia căruia a folosit o parte din banii încasaţi din vânzarea unui apartament din Bucureşti.

  • Barclays, una dintre cele mai mari bănci europene, a primit o amendă de 29 de milioane de euro pentru modul în care şi-a tratat clienţii aflaţi în dificultate

    Barclays, a doua cea mai mare bancă din Regatul Unit, a primit o amendă de 26 de milioane de lire (aproape 29 de milioane de euro) pentru „proasta tratare” a clienţilor care au întâmpinat dificultăţi financiare după ce au primit un credit, anunţă Financial Times.

    FCA, autoritatea de supraveghere financiară din Marea Britanie, a luat în vizor perioada cuprinsă între 2014 şi 2018, declarând că Barclays a aplicat măsuri de restructurare pro-active pentru peste 1,5 milioane de clienţi – persoane fizice şi companii – în valoare de 273 de milioane de lire din 2017 încoace.

    FCA a declarat că banca nu a acţionat cu profesionalism în condiţiile în care clienţii au întârziat să îşi plătească creditele, iar Barclays a preferat în cele mai multe cazuri să ignore motivele care au stat în spatele restanţelor.

    „De când a fost identificată problema, am implementat o serie de schimbări asupra sistemelor şi proceselor dedicate clienţilor, iar colegii din diviziile de training încearcă să soluţioneze problemele şi am contactat deja marea majoritate a clienţilor care au fost afectaţi”, reiese dintr-o declaraţie a băncii.

    Profiturile Barclays s-au prăbuşit cu 66% în prima jumătate a anului ca urmare a efectelor economice pe care le-a generat pandemia de coronavirus.

    În plus, profiturile atribuite acţionarilor au scăzut la 695 milioane de lire în S1/2020 de la 2 miliarde de lire în aceeaşi perioadă din 2019.

     

  • Blue Air a primit a primit prima tranşă din creditul garantat de stat de 300 mil. lei. Oana Petrescu, CEO: Ne prăgătim pentru o iarnă complicată şi pentru redresare din primăvara anului 2021

    Blue Air, cea mai mare companie de transport aerian cu capital majoritar privat românesc, a anunţat luni că a primit prima tranşă din creditul garantat de stat de 300,7 milioane de lei şi că se pregăteşte pentru o iarnă complicată şi redresare începând cu primăvara anului 2021. Prima tranşă echivalează cu aproximativ jumătate din această sumă.

    „Ne bucurăm să anunţăm pasagerii şi partenerii noştri comerciali că, după 6 luni de la adoptarea de catre Guvernul României a Memorandum-ului prin care s-a decis sprijinirea companiilor TAROM si Blue Air pentru a compensa efectele deciziei de suspendare a zborurilor de catre statul român, vineri, 23 Octombrie 2020, au fost finalizate toate demersurile de operaţionalizare a creditului de 300.775.000 milioane lei acordat de Eximbank cu garanţie de stat. Pentru referinţă, este vorba de un credit pe 6 ani, cu dobânda ROBOR Ă 4% Ă comision pentru fondul de risc de 2% pe an, garantat cu o serie de active, inclusiv 75% din acţiunile Blue Air Aviation S.A. si ale acţionarului principal, Airline Invest S.A”, se arată într-un anunţ al Blue Air semnat de CEO-ul Oana Petrescu.

    Compania precizează faptul că obţinerea acestei finanţări a stat la baza deciziei Blue Air de reluare a zborurilor regulate începând din luna iulie 2020, ceea ce a făcut posibilă acoperirea pierderilor şi deficitului de lichiditate generate de situaţia de oprirea zborurilor pe perioadă stării de urgenţă.

    „Sprijinul pe care Guvernul României a decis să îl acorde Blue Air ne onorează şi ne crează o responsabilitate în plus – aceea de a continua să susţinem aviaţia româneasca în această perioadă dificilă pentru noi toţi. Mai mult, acest sprijin vine ca o confirmare a faptului că suntem o companie de importanţă strategică în România şi putem fi un important motor de relansare economică”.

    Obţinerea garanţiei de stat pentru acordarea împrumutului de 300,7 mil. lei a reprezentat un proces extraordinar de complicat, mult întârziat faţă de previziunile anterioare, pe parcursul căruia am fost nevoiţi să facem multe ajustări faţă de planul iniţial prezentat autorităţilor române şi europene, dar şi creditorilor concordatari, menţionează compania.

    „Astfel, ca urmare a condiţiilor, considerate de noi abuzive, impuse de Ministerul Finanţelor Publice, primele trageri din împrumut, au fost folosite pentru plata integrală a datoriilor către Statul Român (ANAF, AACR şi Romatsa) deşi aproximativ 80% din sumele achitate către ANAF nu erau scadente iar achitarea lor împiedică societatea să beneficieze de facilităţile fiscale acordate tuturor contribuabililor de către acelaşi Stat Român”.

    „Din păcate, ştiind ca urmează o iarnă şi mai grea decât  cele cu care am fost obişnuiţi, iar nivelul cererii de zbor se reduce de la o saptămână la alta, suntem foarte dezamăgiţi că a trebuit să renunţăm la reeşalonarea agreată de către ANAF în iunie 2020, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra organizaţiei în următoarele luni”, spune Oana Popescu.

    Astfel, Blue Air menţionează că se simte nevoit să revizuiască încă o data planul de redresare şi oferta de concordat. „Fiecare leu din cei rămaşi trebuie bine drămuit până la primăvară când, odată cu atenuarea pandemiei, suntem pregătiţi să ne redresăm.  Garanţia primită de la Statul Român reprezintă un vot de încredere în capacitatea echipei Blue Air de a trece cu bine prin aceasta perioadă complicată şi de a continua să zburăm, să plătim taxe Statului Român şi să rambursăm creditul”.

    Deşi cererea de zbor este de sub 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, vom continua să operăm zboruri spre destinaţiile cele mai solicitate de pasagerii noştri.  „În plus, cu ajutorul acestui credit vom putea începe să rambusăm sumele datorate pasagerilor care au decis că nu mai doresc să călătorească în următoarele 24 de luni şi care au făcut deja cerere pentru rambursarea sumelor în numerar. Ne bucurăm ca pasagerii noştri, în marea lor majoritate, au decis să ne susţină prin utilizarea portofelului electronic pentru achiziţionarea de biletele sau servicii Blue Air în următorii 2 ani”.

  • Măgura zimbrilor, Armeniş

    Garanti BBVA

    Motivaţie:
    Garanti BBVA are o colaborare de lungă durată cu Worldwide Fund for Nature Association (WWF), demarată în 2010, când a fost lansat WWF Bonus Card, primul card de credit cu afinitate ecologică din România. Banca transferă 0,3% din valoarea tranzacţiilor efectuate cu acest card de credit către proiectele locale de mediu ale ONG-ului, fără niciun cost pentru posesor. Între anii 2010 şi 2020, Garanti BBVA a direcţionat 1,68 milioane de lei către WWF, pentru a sprijini o serie de proiecte locale cu impact pentru protecţia mediului. Prin intermediul WWF Bonus Card, angajaţii şi clienţii au şansa de a se implica în protejarea habitatelor naturale. Unul dintre aceste proiecte are ca scop conservarea Carpaţilor de Sud-Vest, unde WWF, cu sprijinul Garanti BBVA, derulează o iniţiativă ambiţioasă de reintroducere a zimbrilor în Munţii Ţarcu, într-un sit Natura 2000 de 59.000 de hectare. Acest program creează o oportunitate unică pentru revenirea faunei sălbatice şi dezvoltarea comunităţii locale, având ca scop principal conştientizarea micii comunităţi locale cu privire la importanţa patrimoniului natural şi cultural pe care ei îl numesc acasă. În acelaşi timp, proiectul îşi propune să susţină definirea unui cadru pentru dezvoltarea profesională în domeniul ecologiei.

    Descrierea proiectului:
    Garanti BBVA şi ceilalţi parteneri implicaţi în proiect investesc în crearea unui model de dezvoltare durabilă în Armeniş, judeţul Caraş Severin, cunoscut şi sub numele de Măgura Zimbrilor, unde bunăstarea comunităţilor locale poate fi susţinută prin firme prietenoase cu natura şi conectate la cel mai mare plan naţional de reintroducere a zimbrilor din Europa. Obiectivul programului este înfiinţarea unui hub sau centru ecologic în care cercetarea conservării să fie apropiată de oameni, într-o manieră inovatoare, precum şi crearea unui cadru care să îi susţină pe studenţii, cercetătorii şi practicienii din mai multe discipline în dezvoltarea profesională în domeniul ecologiei. Toate aceastea reprezintă, în acelaşi timp, şi o oportunitate pentru comunitatea locală de a oferi servicii de ecoturism. De asemenea, ţelul acestui program este ca zona să devină un centru de cercetare, care să ofere o oportunitate unică vizitatorilor de a simţi natura la faţa locului, în centrul local pentru vizitatori, precum şi prin evenimente tematice despre natură, organizate local. Prin acest proiect, Garanti BBVA îşi propune să creeze oportunităţi pentru ca vizitatorii să îi întâlnească pe localnici şi să cumpere produsele şi serviciile lor. Există mulţi localnici cu calităţi dovedite care pot lucra (ca angajaţi) sau pot oferi produse şi servicii specifice. Aproximativ
    20 de familii şi 50 de persoane sunt implicate, în mod constant, în acţiunile programului şi asigură mâncare tradiţională, cazare şi transport local. Peste 10.000 de euro au fost cheltuiţi în comunitatea locală, în primul an, de către vizitatori, studenţii care lucrează în zonă şi partenerii implicaţi în programul local dezvoltat.

    Efecte:
    Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt cei peste 150 de turişti care au vizitat zona, opt tineri specializaţi în conservarea naturii, care au lucrat în zonă, şi cele 20 de familii care pun la dispoziţie bunuri şi servicii pentru ospitalitate, realizate în cadrul comunităţii. De asemenea, programul are şi o serie de beneficiari indirecţi, printre care se numără 30 de localnici care au luat parte la ateliere de produse tradiţionale, pentru a împărtăşi din tehnicile meşteşugăreşti şi pentru a crea noi iniţiative comune pentru dezvoltarea comunităţii.

  • Guvernul îndatorează România la foc automat: creditul guvernamental a crescut cu aproape 30% la finele lui iulie, faţă de perioada similară din 2019

    Creditul guvernamental a crescut în luna iulie cu 1,6 %  faţă de luna iunie şi cu 29,5% faţă de iulie 2019, soldul total ajungând la 133,5 miliarde lei, arată datele publicate marţi de BNR.

    În termeni reali, creşterea an la an a fost de 26%.

    Creditul guvernamental include creditul acordat administraţiilor publice (administraţia centrală, administraţiile locale, administraţiile sistemelor de asigurări sociale) în sumă de 10,49 miliarde lei, precum şi titlurile de natura datoriei emise de aceste sectoare instituţionale în sumă de 123 miliarde lei.

    La finele anului trecut, soldul creditului guvernamental se ridica la 116 miliarde lei, în creştere cu 10% faţă de decembrie 2018 (5,9 la sută în termeni reali). Ludovic Orban a fost desemnat premier în octombrie 2019, moment în care soldul se situa la 109 milioane lei. 

    În ultimele luni, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat constant de la bănci, prin emisiuni de titluri de stat, pentru a acoperi nevoile de finanţare, accentuate şi de criza creată de pandemia Covid19. 

    După primele şase luni, deficitul bugetar a ajuns la 45  miliarde lei, respectiv 4,17% din PIB.  În 2019, deficitul bugetar a fost de 48 miliarde lei, ceea ce înseamnă că la jumătatea anului 2020, deficitul bugetar este aproape cât tot deficitul din anul precedent.

    Guvernul a făcut la începutul lunii august a doua rectificare bugetară din acest an. Deficitul bugetar prognozat a crescut astfel de la 6,7% din PIB (3,6% prognozat la începutul anului) la 8,6% din PIB. Însă sunt mulţi alţi economişti care cred că acest deficit va fi depăşit. 

  • Tânăra care conduce activitatea de credite de retail pentru una dintre cele mai mari bănci din România: „Îmi practic meseria fără jumătăţi de măsură”

    ROL OCUPAT ÎN COMPANIE: Din rolul actual, pe care l-am preluat în 2016, sunt responsabilă de managementul portofoliilor de credite persoane fizice, precum şi de gestionarea şi îmbunătăţirea continuă a aplicaţiilor şi proceselor de creditare retail. Pe durata stării de urgenţă din 2020 şi cât a fost în vigoare OUG 37/2020, alături de echipa mea am depus toate eforturile pentru a putea susţine clienţii afectaţi de repercusiunile contextului economic dificil.
    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Fac parte din echipa Garanti BBVA încă de la absolvirea studiilor universitare, în 2006. Îmi iubesc meseria, pe care o practic cu emoţie şi pasiune, dar fără jumătăţi de măsură. Anterior acestei funcţii am ocupat poziţia de retail underwriting manager.
    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: Consider că brandul Dedeman este „The Romanian Dream” – o poveste antreprenorială românească de succes, care a reuşit să crească într-o piaţă concurenţială dominată de multinaţionale. Îi admir, prin urmare, pe fraţii Pavăl pentru viziune şi strategie de business, pentru cum şi-au diversificat operaţiunile şi au suţinut dezvoltarea mediului de afaceri local.

    Profilul Alinei Plătică a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP DIN ROMÂNIA.

  • Reţeaua de farmacii Iris Pharm din Buzău a cerut 1,5 mil. lei prin IMM Invest pentru achiziţia de medicamente

    Lanţul de farmacii Iris Pharm din Buzău, una dintre ce­le mai mari reţele regionale, a solicitat un credit de 1,5 mil. lei prin programul IMM Invest pentru a cumpăra medicamente în cazul în care în piaţă va exista o problemă cu aprovizionarea, pe fondul pandemiei de Covid-19.

    „Am solicitat credit pentru apro­vizionarea cu medica­men­te. M-am gandit că e posibil să apară pro­bleme legate de circuitul de apro­vizionare. La momentul res­pec­tiv ne-am gân­dit că lucrurile vor merge mai greu din cauză că e posibil ca în anumite zone să fie mai greu de tranzitat şi am zis că e mai bine să avem o sumă de rezervă“, a spus pentru ZF Paul Negoiţă, managerul farmaciilor Iris Pharm.

    Iris Pharm este un business de 67 de farmacii din Buzău, prin­tre cele mai extinse lanţuri locale din retailul farma, cu afa­ceri de 36 mil. lei în 2019. Compania deţine farmacii atât în ora­şul Buzău, cât şi la sat, mizând şi pe dezvoltarea în mediul rural.

    În plină criză de Covid, mai multe medicamente pentru afecţiuni grave, dar şi cele uzuale, despre care s-a vorbit că ar trata simptomele noului virus, de exemplu paracetamol, au lipsit din farmacii sau au existat stocuri deficitare.

    În plus, autorităţile din mai multe state, inclusiv Ro­mâ­nia, au luat decizii de oprire temporară a exportului de medicamente, până când criza sanitară a fost stabilizată.

  • Cine este femeia care a construit ce mai mare lanţ de farmacii din România, evaluat la peste un miliard de euro. Ea devine prima femeie din clubul miliardarilor din ţara noastră

    „Sfatul meu pentru o tânără care îşi începe acum parcursul profesional este să fie hotărâtă şi să aibă răbdare. E nevoie de răbdare şi perseverenţă, dar şi de pregătire profesională şi de o perfecţionare continuă.”

    Pentru Anca Vlad, marcarea a 20 de ani de Catena şi a 30 de ani de antreprenoriat a reprezentat una dintre cele mai importante realizări recente, fiind „un moment de maximă mândrie şi o încununare a activităţii derulate în lumea businessului”.

    Pentru anul în curs, ea şi-a propus să consolideze poziţia de lider de piaţă a grupului, să continue ritmul de creştere din ultimii ani, orientarea către pacient, digitalizarea şi excelenţa operaţională fiind, de asemenea, „puncte cheie pe care ne concentrăm în vederea atingerii obiectivelor”.

    Cât priveşte leadershipul feminin, ea a observat că în primii 10 ani din parcursul său antreprenorial a fost marcată de surpriza de a vedea că în afara ţării femeilor li se acorda mai puţin credit şi erau considerate buni executanţi, nu decidenţi. „În acele vremuri, în  România, businessurile autohtone nu primeau credite, iar băncile din străinătate nu ofereau credit businessurilor conduse de femei. 

    A trebuit să fiu ajutată de un proprietar de business din Anglia, care a garantat pentru mine la obţinerea primului credit – de la Barclays. Aşa am putut începe dezvoltarea farmaciilor Catena. Mă gândesc la câte talente antreprenoriale s-au pierdut în acea perioadă din cauza acestor bariere”, povesteşte Anca Vlad. În opinia sa, femeile au o putere de anticipare mare şi o capacitate de analiză complexă, iar aceste calităţi îşi pun amprenta asupra performanţelor unui business. „Spiritul lor creativ le ajută mult în luarea deciziilor.” 

    Profilul Ancăi Vlad a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • De ce trebuie să susţină guvernul creditul comercial? Soluţii europene sau medievalism electoral?

    A apărut în dezbaterea publică proiectul susţinut de guvern de susţinere a creditului comercial printr-o schema de reasigurare. Aş vrea să explic mai întâi ce înseamnă acest lucru pentru cititorii acestui ziar.

    Creditul comercial este scutirea de plată imediată a facturii către furnizor. Adică, dacă eşti brutar şi cumperi făină, iar producătorul de făină aşteaptă trei luni până să îi dai banii, brutarul primeşte timp de trei luni credit comercial. Această practică este foarte des întâlnită în România, mulţi comercianţi sustinandu-şi afacerile tocmai prin acest credit comercial.

    Ca să înţelegem volumul de credit comercial din economia noastră este de trei ori mai mare decât creditul bancar, respective 383 de miliarde (credit comercial) versus 117 de miliarde de lei (credi bancar). În acelaşi timp, termenul mediu de plată al facturilor în România a ajuns la 114 zile, de două ori peste media europeană şi faţă de nivelul înregistrat în urmă cu un deceniu.

    Cifrele din tabelul următor ilustrează amplificarea creditului comercial în ultimul deceniu, în contextual în care companiile active în România au migrat accentuat dinspre creditul financiar (imprumutiri de la bănci) către creditului comercial (aprovizionarea de la furnizori cu termen de plată în viitor).

    Tabel 1. Evolutia creditului bancar vs comercial unic (cifre exprimate in miliarde RON)

     Anul

    Sold Credite acordate companiilor de catre banci

    Credite acordate companiilor pe termen scurt de catre banci

    Sold Creante comerciale

    Credit comercial unic (dupa ajustarea cu efectul de multiplicare)

    Termen  plata facturi in Romania

    (nr. zile)

    		  
     
     

    2007

    77

    23

    168

    56

    60

    		  

    2008

    99

    30

    213

    71

    80

    		  

    2009

    100

    30

    221

    74

    92

    		  

    2010

    107

    32

    249

    83

    98

    		  

    2011

    119

    36

    269

    90

    96

    		  

    2012

    121

    36

    296

    99

    100

    		  

    2013

    115

    35

    294

    98

    102

    		  

    2014

    109

    33

    321

    107

    104

    		  

    2015

    105

    32

    338

    113

    114

    		  

    2016

    102

    31

    307

    102

    104

    		  

    2017

    105

    32

    333

    111

    112

    		  

    2018

    110

    33

    371

    124

    114

    		  

    2019

    117

    34

    383

    128

    115

    		  

     

    Sursa: BNR (pentru creditul bancar), situaţiile financiare ale companiilor active în România (pentru estimarea creditului comercial)

    Acest fenomen amplifică interdependenţa între companii şi creşte riscul sistemic, respectiv propagarea efectelor negative de la o companie la alta. Astfel, o firmă care intră în insolvenţă în România şi nu îşi plăteşte facturile afectează negativ cel puţin 4 companii, acestea din urma având dificultăţi din cauza neincasarii facturilor şi fiind expuse riscului de insolvenţă, ceea ce poate duce la disponibilizări, creşterea şomajului şi diminuarea veniturilor publice alte statului, periclitând capacitatea acestuia de a interveni pentru susţinerea mediului de afaceri în contextul pandemiei Covid-19.

    Acum să ne ducem la relaţia dintre cele trei mari companii de asigurare a creditului comercial şi piaţă. Este important de menţionat, că în toate ţările Uniunii Europene aceste trei mari companii acoperă peste 90% din piaţă. Deci acest oligopol este şi în Germania, Franţa, Olanda, Polonia, etc. Astfel, aceste companii garantează facturile şi în felul acesta firmele care vând produsele ştiu că dacă nu îşi recuperează banii, firmele de asigurări le vor da banii înapoi. În acest fel se menţin liniile de credit comercial în piaţă şi firmele îşi continuua activitatea.

    Companiile de asigurări, au şi ele în spate companii de reasigurare. În contextul crizei Covid, foarte probabil că firmele de reasigurare vor cere celor trei asigurători să îşi reducă riscul şi să nu mai asigure orice factură, iar aceştia vor scădea numărul companiilor pe care le susţin. Daca această expunere va scădea, atunci şi creditul comercial va scădea, creând blocaje în economie.

    În urma consultărilor cu mediul de afaceri am primit la guvern foarte multe sesizări legate de întârzieri la plată, pentru că firmele nu mai încasează la timp, sau legate de faptul că din ce în ce mai multe firme nu mai dau marfă decât cu plata pe loc. Acest comportament al firmelor nu face decât să blocheze circuitul economic iar scăderea volumului de asigurări a creditului comercial va amplifica acest trend.

    Când discutăm despre beneficiarii acestei scheme nu trebuie să ne uităm la cei trei asigurători, care vor rezista oricum pe piaţă (aşa cum au făcut-o de peste 50 de ani, în orice condiţii adverse), scazandu-şi riscurile şi asigurând mult mai puţine companii daca statul nu le tine spatele ci la clienţii acestor companii. Aceşti beneficiari sunt de fapt cele 3 000 de companii care îşi asigura facturile şi vreo 60 000 de companii care primesc credit comercial de la aceste companii. De fapt cam 80% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din Romania şi cea mai mare zonă productivă a României. În acest fel, se susţin locurile de muncă şi afacerile din Romania şi se evită blocajele.

    Ironia face ca majoritatea statelor dezvoltate, precum Marea Britanie, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Danemarca, Norvegia, Canada, Israel, etc. Iar în absolut toate ţările, cei trei asigurători au peste 90% din piaţă.

    Vă pun astfel întrebarea: Ar trebui guvernul să susţină creditul comercial jucând rolul de reasigurator şi să ajute companiile pentru a-şi păstra creditul furnizor? Sau ar trebui să cedeze unor presiuni populiste, fără nicio logică economică şi să accelereze blocajele din economie?

     

    Conf.Univ.Dr. Tănase Stamule, Decan al FABIZ-ASE (Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine). 

    Consilier pe probleme economice al premierului României

     

  • Renault a luat împrumutul de 5 miliarde de euro garantat de stat

    Prodfucătorul auto Renault a finalizat miercuri contractarea creditului de 5 miliarde de euro garantat de guvernul francez, suma fiind menită să întărească finanţele producătorului auto pe fondul crizei generată de pandemie, relatează Reuters.

    Renault a spus că facilitatea de credit deneficiază de o garanţie din partea statului francez – care deţine o participaţie de 15% la Renault – de până la 90% din suma totală împrumutată.

    Băncile finanţatoare sunt BNP Paribas, Credit Agricole, HSBC France, Natixis şi SocGen.

    Constructorul auto a anunţat săptămâna trecută că intenţionează să reducă aproximativ 15.000 de locuri de muncă în întreaga lume, inclusiv 4.600 în Franţa.