BusinessMagazin

Tag: context

  • Măsurile luat de OTP Bank România în contextul creat de coronavirus

    Pentru clienţii persoane fizice:
    • Pentru toţi clienţii persoane fizice care deţin credite de nevoi personale, cu sau fară ipotecă, sau credite ipotecare, inclusiv Prima Casă, acordate anterior datei de 20.03.2020, OTP Bank România oferă posibilitatea plăţii ratelor la scadenţă sau oricând ulterior până la data de 29 mai 2020, fără trecerea la restanţă şi aplicarea de penalităţi de întârziere. Astfel, încurajând distanţarea socială şi evitarea deplasărilor care nu sunt strict necesare, OTP Bank oferă această soluţie clienţilor care nu pot asigura la data scadenţelor lunare sumele necesare pentru rambursarea ratelor în  perioada 24.03 – 29.05.2020.
    • Clienţii care nu pot asigura în contul curent sumele necesare achitării celor 2 sau 3 rate scadente în aceasta perioadă, folosind operaţiuni de la distanţă, ca de exemplu: încasarea salariului în contul OTP Bank, depunerea ratelor la ATM-urile OTP de tip cash-in, transfer bancar dintr-un cont deschis la o alta bancă, opţiunea „Magnetul de bani” disponibilă prin serviciul OTPdirekt, etc., nu vor acumula penalităţi şi nu vor înregistra zile de întârziere pentru respectivele sume.
    • Clienţii aflaţi în imposibilitatea achitării integrale a ratelor acumulate în această perioadă, sunt rugaţi să se adreseze din timp băncii pentru a găsi împreună cea mai bună soluţie individuală fără niciun fel de costuri suplimentare. În caz contrar, punerea în întarziere se va face începând cu prima scadenţă lunară ulterioară datei de 29.05.2020 pentru toate sumele acumulate şi neachitate până în acel moment. 
    • În funcţie de evoluţia situaţiei generale, termenul menţionat mai sus (29.05.2020) ar putea fi extins.
    Pentru clienţii persoane juridice, IMM-uri şi Corporaţii: 
    • Există soluţii pregătite pentru situaţiile speciale în care, din motive obiective, nu se pot prelungi facilităţile revolving conform prevederilor contractuale, unul dintre motive fiind imposibilitatea deplasării reprezentanţilor clienţilor la bancă, în vederea semnării documentaţiei contractuale. 
    • Suntem conştienţi că anumite segmente de activitate sunt puternic afectate şi în consecinţă suntem pregătiţi  cu acele soluţii care să permită partenerilor noştri să depăşească această perioadă. În cazul persoanelor juridice, soluţia optimă este de a aplica măsuri personalizate, astfel că ne dorim să analizăm punctual nevoia fiecărui client. 
    “Băncile, mai mult ca oricând, trebuie să acţioneze cu responsabilitate faţă de economia locală şi cu înţelegere faţă de clienţii lor. În acest context sensibil pentru noi toţi, vrem să fim alături de clienţii noştri şi să colaborăm cu ei pentru a depăşi, împreună, mai uşor, o perioadă de grea încercare. Vom fi deschişi şi alături de ei, având în minte importanţa continuităţii afacerilor în România.”, a declarat Gyula Fatér, CEO OTP Bank România.  
    Potrivit reprezentanţilor băncii, OTP Bank România rămâne alături de toţi clienţii săi şi este determinată să asigure continuitatea activităţilor bancare, prin toate canalele disponibile. În actualul context, recomandăm clienţilor noştri  să folosească preponderent serviciile bancare la distanţă, respectiv cele telefonice, online (Internet Banking şi Mobile Banking) şi pe e-mail, care le vor permite acestora accesul cu angajaţii băncii. 
    În această perioadă, responsabilitatea OTP Bank este de a proteja clienţii şi angajatii băncii. În acest sens, salariaţii noştri vor avea un program de muncă flexibil sau vor lucra de la distanţă, tocmai pentru ca activitatea să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. 
     

  • Contracte comerciale si obligatii contractuale afectate de COVID 19. Ce remedii contractuale au companiile româneşti în context naţional şi internaţional?

    Avocaţii Andrei Pelinari, de la casa de avocatură Pelinari & Pelinari şi Alexandru Stănescu, de la casa de avocatură SLV Legal, au scris un text amplu despre remediile contractuale posibile ale companiilor româneşti în contextul naţional şi internaţional. Îl redăm integral mai jos:

    I. Context

    De când a fost raportat pentru prima dată „COVID-19” în Wuhan, China, în decembrie anul trecut, ţările din întreaga lume au căutat să impună restricţii de călătorie şi să izoleze persoanele infectate, în încercarea de a opri răspândirea noului virus. Din păcate, asistăm la un efect de bulgăre de zăpadă ce se propagă (sperăm cu efecte limitate) în economia locală şi cu un efect sporit în lanţurile de valoare (aprovizionare) internaţionale din mai multe industrii afectate la nivel internaţional.
    Acest scurt ghid se referă la situaţiile dificile economice ce afectează companiile şi pot duce la neîndeplinirea obligaţiilor asumate contractual, fie că sunt obligaţii de predare, livrare, plată de mărfuri, servicii sau alte obligaţii contractuale ce sunt afectate de lipsa personalului sau de restricţii ale activităţii impuse de situaţia de urgenţă din România, UE sau SUA.
    Ar trebui sa citeşti acest articol dacă: (i) eşti un administrator al unui business românesc care activează într-unul dintre sectoarele economice cele mai afectate în aceasta perioadă; (ii) eşti un  furnizor servicii pentru jucătorii interni sau internaţionali din industrii afectate de criză care ar putea avea probleme financiare în perioada următoare; (iii)  compania pe care o reprezinti a semnat contracte internaţionale de vanzare de mărfuri sau servicii încheiate cu parteneri din UE sau SUA;


    II. Este COVID-19 forţă majoră?

    În cazul răspunderii contractuale, se pune întrebarea, forţa majoră include şi un focar de virus nou, cum este COVID-19? Răspunsul stă atât în prevederile contractului, sub aspectul definirii forţei majore şi a efectelor acesteia, convenite de părţi, asupra obligaţiilor contractuale, cât şi în situaţia concretă, invocată drept forţă majoră, respectiv în amploarea evenimentului epidemiologic, concretizată în închiderea temporară ori suspendarea unor activităţi, a unor sectoare economice, a unor restricţii de transport ori circulaţie, precum şi de impactul produs de acest eveniment asupra execuţiei contractului.

    III. Contracte care conţin clauze privind forţa majoră

    Pentru a determina dacă un anumit eveniment este forţă majoră depinde de voinţa ipotetică a părţilor transpusă în formularea clauzei. Majoritatea clauzelor de forţă majoră au o formulare deschisă, incluzivă, din a cărei interpretare rezultă că nu este necesar să fie menţionat în mod specific un anumit eveniment. Însă sunt şi clauze care enumeră sau încorporează o listă de evenimente de forţă majoră. În general, este mai uşor de invocat forţa majoră atunci când evenimentul care s-a produs se regăseşte este expres enumerat în cuprinsul clauzei contractuale.
    Atunci când o clauză de forţă majoră este prevăzută în sens mai general, fără să includă epidemiile sau pandemiile, însă prevede orice act sau fapt survenit dincolo de controlul sau voinţa părţilor afectate, atunci răspândirea epidemiei sau pandemiei poate fi considerată ca un eveniment de forţă majoră.
    IV. Contracte care nu conţin clauze care reglementează forţa majoră

    Dacă neexecutarea contractului este definitivă sau doar temporară trebuie analizat de la caz la caz. În funcţie de natura şi obiectul contractului, teoretic, în cazul pandemiei de COVID-19 neexecutarea contractului ar trebui să fie doar temporară.
    Partea care nu şi-a executat obligaţiile este datoare să plătească daune după cum este sau nu în culpă. Ca urmare, debitorul suportă doar propriul prejudiciu determinat de stingerea atât a propriilor obligaţii, cât şi a obligaţiilor celeilalte părţi contractante faţă de acesta.
    Partea care nu şi-a executat obligaţia este, în general, exonerată de răspundere dacă, spre exemplu, apar restricţii de import care nu puteau fi prevăzute la momentul la care s-a încheiat contractul.
    Dacă, în funcţie de împrejurări, pandemia COVID-19 provoacă o imposibilitate temporară de executare a obligaţiilor, potrivit legii române, debitorul poate beneficia de un termen suplimentar pentru executare.
    Indiferent dacă un contract include o clauză de forţă majoră acoperitoare, soluţia este ca partea contractantă aflată în situaţie de forţă majoră să ia legătura cu cealaltă parte contractantă (client sau furnizor) pentru a explica şi discuta eventualele întârzieri în executarea obligaţiilor contractuale, ori a măsurilor pentru atenuarea situaţiei.
    În cazul COVID-19 partea contractantă trebuie să facă dovada că a fost afectată de măsurile adoptate de state, cum ar fi carantina dispusă de guvern sau de restricţiile de transport sau de călătorie.
    Se pot ivi situaţii care, fără să aibă impactul forţei majore, pot afecta obligaţiile contractuale, făcându-le excesiv de oneroase. În această situaţie, trebuie analizat în ce măsură se poate apela la instituţia impreviziunii, reglementată de dispoziţiile art.1271 din Codul civil român.
    VII. Situaţii contractuale pentru companiile româneşti ce au semnat contracte  internaţionale

    În cazul contractelor internaţionale de vânzare-cumpărare de mărfuri, în primul rând trebuie identificată legea aplicabilă contractului. Dacă legea aplicabilă contractului este cea a unui stat semnatar al  Conventiei de la Viena asupra contractelor de vânzare internaţională de mărfuri (CISG), partea afectată poate invoca principiile aplicabile forţei majore şi cazului fortuit din articolului 79 – “Imposibilitate contractuala”. Atât România cât şi majoritatea statelor UE şi SUA au ratificat CISG.
    Pentru a putea justifica imposibilitatea, partea responsabilă trebuie să demonstreze existenţa a trei condiţii cumulative: (i) neîndeplinirea obligaţiei contractuale este datorată unui eveniment extern, ce nu putea fi controlat de  partea ce îl invocă; (ii) impedimentul nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la momentul încheierii contractului; (iii) atat impedimentul cat şi efectele sale nu pot fi înlăturate de partea afectată. De asemenea, partea responsabilă trebuie să fi notificat cealaltă parte contractantă cu privire laimposibilitatea îndeplinirii obligaţiilor într-un timp rezonabil, după ce a luat cunoştinţă de acest impediment.
    În cazul unor contracte comerciale internaţionale, altele decât cele de vanzare-cumparare de mărfuri, cum ar fi – prestări servicii, consultanţă, dezvoltare software, construcţii etc. – poate fi foarte utilă introducerea în contract a  unei referinţe la Principiile UNIDROIT (PICC 2016), dacă nu există deja clauze specifice ce normează obligaţiile fiecărei părţi in situatia aparitiei unui eveniment neprevazut, cum ar fi o pandemie.
    O problema speciala este reprezentată de dificultăţile financiare cauzate de COVID 19 şi asa-zisele “insolvente în lanţ”, cauzate de problemele de cash flow datorate unei scaderi rapide a activităţii comerciale într-un lanţ valoric dintr-o industrie specifică (cum ar putea fi transportul aerian, industria auto, turism etc.). riscul stabilităţii financiare a unei companii este un risc strâns legat de activitatea comercială în sine, incat acesta poate fi mereu prevăzut. Prin urmare foarte greu scuzabil. În consecinţă, lipsa fondurilor cauzată de clienţi/parteneri care nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată, şi astfel au creat un efect în lanţ ce ne poate afecta, nu scuză partea responsabilă, prin simpla invocare a forţei majore.

    VIII. Contracte comerciale cu parteneri din SUA sau finantari prin fonduri americane

    Doctrina imposibilităţii (impossibility doctrine) – Pentru invocarea cu succes a forţei majore este necesară îndeplinirea a trei condiţii cumulative:  (i) partea responsabilă trebuie sa nu-şi fi asumat anterior, prin contract riscul oricăror situaţii neprevăzute;  (ii) să se producă un eveniment neprevăzut; (iii) evenimentul face executarea obligatiilor contractuale impracticabilă; (iv) partea ce invocă imposibilitatea sa fi respectat orice aranjamente contractuale legate de eventualitatea producerii evenimentului, eg. notificarea imediată a celeilalte parti. Într-un caz de livrare de petrol, furnizorul a fost scuzat pentru întârzierile cauzate de uraganul Hugo, tocmai pentru că exista o clauză de forţă majoră care a scuzat întârzierea datorată blocajelor de infrastructură cauzate de către uragan. Judecătorii au hotărât că deşi situaţia se poate restabili, dacă efectele perioadei de “congestie” afectează livrarea, atunci întârzierile sunt justificate de forţă majoră.
    Exemplele de situaţii neprevăzute care duc la imposibilitatea executarii contractului  includ şi ordonanţele sau alte forme de interdicţie guvernamentală, statală sau federală pentru activităţi comerciale.
    Frustrarea scopului contractului (frustration of purpose) – Aceasta se aplică atunci când o schimbare extremă a condiţiilor externe conduce la o devalorizare a contraprestaţiei. Simplu spus, executarea contractului economicamente devine totalmente neinteresantă economic pentru partea afectată de evenimente. Într-o cauza legata de gripa aviară, deşi părţile înţeleseseră că utilajele vandute către fermier urmau să îmbunătăţească productivitatea fermei de păsări, în acel moment (când urmau a fi livrate utilajele) cererea de ouă pe piaţă era infimă din cauza gripei aviare. Prin urmare, deşi fermierul putea plăti furnizarea utilajelor, scopul contractului era redus la o chestiune fără interes comercial pentru acesta.
    În contextul companiilor cu acţionariat românesc ce se regasesc în negocieri  pentru finanţare, fuziuni, achizitii cu investitori americani, ar fi utilă înţelegerea doctrinei MAE/MAC (material adverse effects/conditions), în special în situaţia unui due diligence, cum s-ar aplica conceptul MAE situaţiei economice cauzate de COVID19 şi eventualitatea unor estimări financiare negative în perioada următoare. Daca magnitudinea situaţiei de fapt preveste o scădere drastică a cifrei de afaceri a companiei finantate/achizitionate – atunci cumparatorul se poate retrage invocand MAE. Nu este suficientă doar o scădere drastică a încasărilor (în jurisprudenţă constanta – peste 40%) dacă aceasta are doar un caracter temporar. Pentru o situaţie de tip MAE,  este esenţial ca efectele unei “crize” să se resimtă pe termen mediu şi lung, cu şanse infime ca acea companie “target” să-şi revină economic. 

    IX. Măsuri care ar trebui luate:

    Verificaţi contractele comerciale încheiate pentru a afla dacă există o bază contractuală pentru invocarea cu succes a unor situaţii neprevăzute ce pot constitui forţa majoră sau caz fortuit;          
    Verificaţi dacă clauza de forţă majoră prevede forma şi limitele de timp prescrise pentru notificarea unui eveniment de acest tip după ce acesta are loc şi, dacă da, asiguraţi-vă că este notificată în termenul şi în forma/procedura agreată de părţi.
    În cazul în care s-a produs neexecutarea unui contract, faceţi o documentare a evenimentului cât mai detaliat posibil, inclusiv momentul în care a avut loc, părţile implicate şi orice bunuri afectate de eveniment. De exemplu art. 12 din Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României prevede că „Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19, certificate de situaţie de urgenţă în baza documentelor justificative.”
    Luaţi în considerare dacă există modalităţi alternative de îndeplinire a obligaţiilor contractuale.
    Luaţi în considerare dacă există modalităţi de atenuare a efectelor situaţiei actuale.
    Verificaţi condiţiile de asigurare a unui astfel de eveniment şi dacă poliţele de asigurare in astfel de situaţii de criză (evenimente, concerte, întreruperea programului de munca, blocarea transportului internaţional).
    Dacă se epuizează formele alternative de rezolvare, fără posibilitatea negocierii unor situaţii alternative, verificaţi cu atenţie clauzele de terminare sau suspendare a contractelor, şi cele de soluţionare ale unor eventuale litigii;
    Pentru contractele încheiate în aceasta perioadă (începănd cu Februarie 2020):

    (i) Este utilă standardizarea clauzei de forta majora în aval (cu clienţii) şi în amonte (cu furnizorii). Daca sunteti intermediari intr-un lant valoric, luati în considerare riscurile în lant, de la producători şi pana la clienţii finali;

    (ii) Se pot integra modele de clauze cum ar fi cele ale Camerei de Comerţ Internaţionale de la Paris (ICC) pentru clauzele tip de Forţă majoră şi Caz Fortuit (ICC Force Majeure şi ICC Hardship Clause) – pentru o mai buna standardizare şi claritate în modul cum acestea au fost interpretate de către instanţele judecătoreşti şi tribunalele arbitrale.

     

  • O altă bancă anunţă măsuri în contextul epidemiei de coronavirus. Care sunt acestea

    După ce Banca Transilvania a anunţat că va permite clienţilor amânarea plăţilor pentru cardurile de credit, şi Raiffeisen Bank a trimis un mesaj clienţilor care ar avea ca scop evitarea deplasărilor la bancă. 

    Raiffeisen Bank nu amână plăţile, însă îşi sfătuieşte clienţii să folosească bankingul online.

    „În această perioadă ne dorim să rămânem aproape cu informaţii responsabile. Pe lângă sfaturile autorităţilor, sunt gesturi simple pe care le putem face pentru reducerea riscurilor de răspândire a noului virus COVID-19, precum folosirea cardului în locul numerarului, plata prin Smart Mobile sau evitarea drumurilor într-o agenţie, dacă nu este neapărat necesar”, spun reprezentanţii băncii într-un mesaj scris.

    De asemenea, ei au adăugat mesajului un link  care trimite către o pagină de măsuri de precauţie legate de folosirea banilor. 

  • BREAKING NEWS: Cântăreţul Smiley a intrat în autoizolare, în contextul epidemiei de coronavirus

    Cântăreţul Smiley a intrat în autoizolare, în contextul epidemiei de coronavirus. Artistul a fost plecat în străinătate şi s-a întors vineri seară în România.

    „Bine vă regăsesc! mesaj lung: aseară am aterizat.. direct la autoizolare. nu vă las eu singuri în izolare, pentru cel puţin o săptămână urmează să stau acasă cu o mică parte din echipă @hahaha_production (@serbancazan @whoviktor )”, a anunţat artistul pe contul său de Instagram.

    Artistul a mai scris că îşi va ţine fanii la curent, cu video, pe YouTube, „pentru că are timp”.

  • Primul cinema din ţară care îşi suspendă activităţile în contextul COVID-19

    CINEMAX România, cel mai nou operator cinematografic din ţară îşi suspendă proiecţiile de film din cadrul CINEMAX Veranda, în mod voluntar şi proactiv în contextul generat de răspândirea accelarată a virusului COVID-19, din ultimele zile, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii cinematografului.

    CINEMAX România, prin conducerea sa, a decis întreruperea activităţii sale, începând cu data de 14 martie, pentru o perioadă nedeterminată, cu scopul de a limita riscul de răspândire a COVID-19 în rândul vizitatorilor şi a angajaţilor săi.

    Potrivit informaţiilor din comunicatul de presă, prin această măsură de prevenţie, CINEMAX doreşte să îşi arate sprijinul său faţă de eforturile autorităţilor publice de limitare a răspândirii Coronavirusului în rândul populaţiei, prin evitarea spaţiilor publice, în formă absolută. Acesta este singura soluţie eficientă de prevenţie, în acest moment. Prin închiderea cinematografului, conducerea CINEMAX îi roagă pe toţi iubitorii de film să evite spaţiile închise şi aglomerate şi să respecte toate regulile de igienă şi dezinfecţie impuse de autorităţi.

    „Hotărârea luată întăreşte măsurile deja adoptate de Guvernul României şi de Ministerul Sănătăţii de prevenţie, informare şi dezinfectare, deja implementate în cadrul cinematografului. Mai mult decât atât, CINEMAX îşi asumă responsabilitatea şi solidaritate faţă de siguranţa vizitatorilor noştri, a angajaţilor, cât şi a colaboratorilor şi a partenerilor, fiind alături de societatea civilă şi privată în această situaţie dificilă.” a declarat Claudia Gheorghe, Marketing Manager

    Contravaloarea tuturor biletele deja achiziţionate pentru proiecţiile viitoare ale filmelor din program, va fi rambursată în integralitate, mijloacele de comunicare interne, pentru aceste solicitari rămânând operaţionale : www.cine-max.ro/ vernda@cine-max.ro

     

  • Criptomonedele se prăbuşesc: Bitcoin scade cu aproape 50%, iar piaţa pierde 93,5 miliarde dolari

    Criptomonedele au primit o lovitură dură în contextul în care piaţa s-a confruntat cu vânzări agresive, concomitente cu vânzările din pieţele bursiere, întrucât băncile centrale şi politicienii nu au reuşit încă să absoarbă şocurile economice generate de criza coronavirusului.

    Valoarea totală a întregii pieţi de criptomonede a scăzut cu 93,5 miliarde dolari, potrivit datelor culese de pe platforma Coinmarketcap.com la 04.30 (ora României), reprezentând un declin masiv.

    Bitcoin a scăzut cu 48% în ultimele 24 de ore, tranzacţionându-se într-un punct chiar şi la 4.001 dolari per monedă, potrivit Coindesk.

    Prăbuşirea din piaţa criptomonedelor vine în contextul vânzărilor agresive din pieţele de acţiuni. Pe măsură ce numărul cazurilor de infectare cu coronavirus a trecut de 128.000 de oameni la nivel global, băncile centrale şi politicienii nu au reuşit până acum să liniştească pieţele prin deciziile anunţate.

    În acelaşi context, bursa americană a încheiat cea mai proastă şedinţă bursieră de la crahul din 1987 cunoscut drept „Lunea Neagră”.

    Bursele europene au trecut joi prin cea mai proastă şedinţă de tranzacţionare din istorie, iar bursele din Asia au urmat vineri sentimentul din SUA şi din Europa şi au înregistrat scăderi chiar şi de 10% pe unele pieţe.

     

  • Soţia premierului canadian Justin Trudeau a fost infectată cu noul coronavirus

    Sophie Gregoire, soţia premierului canadian Justin Trudeau, a fost infectată cu COVID-19, în contextul în care aceasta avea simptome şi a fost testată pozitiv pentru noul coronavirus. 

    „Aşa cum recomandă medicii, ea va rămâne izolată momentan. Se simte bine, ia toate măsurile de precauţie, iar simptomele ei sunt uşoare”, a transmis Cameron Ahmad, directorul de comunicare al premierului canadian, citat de CNBC.

    Autoritităţile încearcă să ia legătura cu contacţii ei. Premierul canadian Justin Trudeau „se simte bine şi nu are simptome”, potrivit declaraţiei.

    „Ca o măsură de precauţie, la sfatul medicului, el va rămâne în izolare pentru o perioadă de 14 zile. Tot la recomandarea medicilor, nu va fi testat în acest moment, pentru că nu are simptome”, a transmis Ahmad.

    Premierul Justin Trudeau se va adresa canadienilor vineri.

     

  • OMS a decretat că situaţia generată de coronavirus este pandemie

    Situaţia generată de coronavirus este pandemie, a stabilit miercuri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în contextul în care sunt cazuri în cele mai multe ţări.

    “Am făcut o evaluare, iar situaţia generată de Covid-19 poate fi caracterizată drept pandemie”, a declarat miercuri Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

    “Aceasta este prima pandemie cauzată de un coronavirus”, a precizat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

  • Scenariu sumbru: Ţara în care coronavirusul va ucide peste 100.000 de persoane

    Guvernul britanic estimează moartea a aproximativ 100.000 de persoane pe teritoriul Regatului Unit, în contextul coronavirusului.

    Guvernul a anunţat că scenariul iniţial, de 500.000 de morţi nu mai este valabil în viziunea experţilor, care estimează că noul coronavirus va ucide circa 100.000 de persoane.

    „Estimarea principală a numărului de morţi se află în jurul a 100.000. Toţi s-au concentrat pe cel mai grav scenariu, dar la această estimare se aşteaptă cu adevărat experţii”, a declarat pentru The Times un funcţionar al executivului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • 18 dosare penale pentru românii care au plecat din locul de izolare, în contextul coronavirusului

    Un număr de 18 români sunt cercetaţi penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, după ce au părăsit locul de izolare, în contextul coronavirusului.

    În total sunt 18 dosare penale pentru infracţiunea de zadarnicire a combaterii bolilor.

    Aceste persoane au părăsit locul de izolare, în contextul coronavirusului.

    Pe teritoriul României, autorităţile spun că sunt în carantină instituţionalizată un număr de 27 de persoane pentru care se fac teste pentru a depista dacă au contactat virusul COVID – 1.

    Alte 12.789 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi sub monitorizare medicală. 15 oameni au fost confirmaţi cu noul virus.