Tag: Contabilitate

  • După o carieră de 19 ani la KPMG a ajuns să coordoneze 400 de angajaţi

    “Statisticile ne arată că, în mediul de afaceri contemporan, există diferenţe în funcţie de gen, vârstă şi de multe alte criterii. Valorile sunt mai greu de inclus în statistici. Eu cred în valorile, inclusiv morale, şi în cultura mediului în care trăim, nu în etichete şi stereotipuri. Cred că o schimbare trebuie făcută pentru ce poate aduce ea bun, pentru progres corect, nu de dragul de a «îndrepta» numerele. Schimbările pe care mi le doresc sunt cele menite să ne facă să trăim, să acţionăm şi să evoluăm cu mai multă compasiune, bunătate, empatie şi sensibilitate“, spune Aura Giurcăneanu.

    Coordonează şi Centrul Audit Delivery Academy (ADA) al KPMG România, care permite departamentelor profesionale să externalizeze o parte din activităţi; centrul din România este singurul de acest fel din regiune.

    Este responsabilă şi de Şcoala de Afaceri KPMG, un program cu o durată de doi ani, adresat studenţilor interesaţi de o carieră în audit. Astfel, Aura Giurcăneanu coordonează direct şi indirect peste 400 de colegi.

    Şi-a început cariera în cadrul KPMG în 1996, la 25 ani. După o perioadă în care a lucrat la birourile din Marea Britanie în grupul pentru Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) şi o perioadă petrecută la KPMG Audit în Franţa, s-a întors în România.

    A studiat în România (ASE, REI), Franţa (IAE Lille) şi SUA (Harvard), este membră a Asociaţiei Experţilor Contabili Certificaţi (ACCA) din Marea Britanie, a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) şi a Camerei Auditorilor Financiari din România.

  • O puştoaică a găsit soluţia la problema de care fug toţi oamenii de afaceri. Acum câştigă milioane de dolari

    Jessica Mah, din Statele Unite, avea doar 11 ani când a pus bazele primei ei afaceri. A învăţat de mică un limbaj de programare şi a început să construiască website-uri, primind câteva mii de dolari pe lună.

    Următorul său business a presupus închirierea unor servere şi crearea unor centre de date pentru afacerile aflate la început. A avut patru angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 100.000 de dolari. Probleme financiare pe care le-a întâmpinat au obligat-o însă să închidă businessul. Jessica Mah avea, la acea vreme, doar 14 ani. “Eram foarte stresată”, povestea Mah. “Îmi era teamă că nu voi reuşi niciodată să dezvolt un business de succes în domeniu.”

    La vârsta de 17 ani, Jessica Mah a fost acceptată la Facultatea de Informatică a Universităţii din Berkeley, pentru ca doi ani mai târziu să primească diploma de absolvire. A fost o experienţă din care a învăţat multe, mai ales în domeniul managementului. Din experienţa sa anterioară, Mah ştia că programele de contabilitate ale firmelor sunt depăşite din punct de vedere al tehnologiei, aşa că s-a decis să pună bazele unui business în această direcţie.

    Marea problemă a oamenilor de afaceri era lipsa unei soluţii informatice integrate care să reducă atât timpul cât şi costurile cu personalul atunci când vine vorba de contabilitate. Indinero, soft-ul lansat de tânăra antreprenoare, este un program care rezolvă atât partea de finanţe, cât şi pe cea de resurse umane în cadrul unei companii. În doar trei luni, tânăra a strâns 1,2 milioane de dolari de la fondurile de investiţii pentru a promova programul.

    Jessica Mah are astăzi 24 de ani, iar compania Indinero are peste 70 de angajaţi. Indinero este folosit de aproape 500 de companii, iar fondurile de investiţii au pus la dispoziţie peste 8 milioane de dolari.
     

  • Cum se vede România de pe bicicletă

    DE ORIGINE BELGIANĂ, JAN GLAS A VENIT ÎN ROMÂNIA PENTRU PRIMA DATĂ ÎN 1997. PLANUL ERA SĂ STEA DOAR DOI-TREI ANI, NU 17, „CA NEBUNUL“, ÎNSĂ A AJUNS SĂ CONDUCĂ TPA HORWATH, O COMPANIE CU O CIFRĂ DE AFACERI DE 3,5 MIL. EURO, PE CARE A RIDICAT-O DE LA ZERO, IAR ROMÂNIA S-A DOVEDIT A FI ţARA CARE I-A OFERIT MULT MAI MULTE POSIBILITĂţI DECÂT AR FI AVUT ÎN VEST. Vine la birou în fiecare dimineaţă pe bicicletă şi tot de pe bicicletă a văzut aproape toată România, preferata sa fiind zona Transilvaniei, pe care o aseamănă cu Toscana şi despre care spune că are un potenţial fantastic, care se va păstra dacă românii nu vor mai pune peste tot termopane.

    Prin ochii belgianului, România a făcut progrese enorme în ultimii 17 ani, deşi crede că românii au uitat lucrurile acestea şi văd doar părţile negative. Sugestia lui este să dezvoltăm o app pe iPhone care să ne ducă în urmă cu 17 ani, iar cine a uitat cum era atunci să se poate întoarce în timp, să vadă cum era viaţa, cum se trăia de fapt. Regretă că nu a făcut poze şi nu şi-a notat mai multe despre cum a găsit România în 1997, când a venit pentru prima dată aici, la un an după alegerile câştigate de Emil Constantinescu, într-o perioadă de euforie, când se credea despre România că va fi noul ”tigru din est„.

    Se afla în Polonia în 1989 şi era obişnuit să vadă o ţară ieşind din comunism, astfel că nu a fost un şoc total când a văzut căruţele şi drumurile proaste. La acea vreme lucra pentru Deloitte în Belgia şi a avut posibilitatea să vină în România pentru a realiza auditul unui program derulat de guvernul flamand. Până la acea dată călătorise în Europa de Est, iar România era de fapt singura ţară din această zonă pe care nu o vizitase. Proiectul a durat câteva luni, pentru ca apoi să aibă o nouă oportunitate, aceea de a veni aici pentru o mică firmă de consultanţă cu capital belgian, Claves, pentru care a lucrat aproximativ un an. La finalul anului 1999 a pus bazele propriei firme de consultanţă în contabilitate, Quintus, o afacere mică, în care de la femeia de serviciu până la şeful cel mare ”nu erau prea mulţi paşi„.

    „Aveam trei posibilităţi deoarece Claves nu era de viitor pentru mine: mă puteam întoarce în Belgia, dar asta era exclus pentru că odată ce am trăit şi am lucrat în străinătate ar fi fost greu să mă mai întorc în ţară. Aveam 29 de ani atunci. Am spus că ar fi frumos să rămân în străinătate şi să mai lucrez pentru câţiva ani. Acesta era planul iniţial, nu să stau aici ca nebunul 17 ani. O variantă era să rămân în România şi să lucrez pentru o firmă mai mare, pentru o multinaţională, şi altă variantă era să încep propria afacere. Am ales propria afacere pentru că se potrivea mai bine cu caracterul meu.„

    Cu avantajele unei experienţe de şase ani în cadrul Deloitte şi a faptului că deja învăţase limba română, nu i-a fost greu să-şi găsească primii clienţi, firme belgiene, care erau în căutarea unor parteneri. În primele şase luni a lucrat singur, iar pentru diferite proiecte subcontracta firme de contabilitate. După şase luni a venit ideea de a se extinde, prima mişcare fiind aceea de a atrage un partener român, un expert contabil. ”Acesta a fost primul mare pas pentru mine. E mult mai bine să ai o parte mai mică din ceva mai mare, decât să rămâi cu 100% din ceva mai mic. În plus şi viitorul este asigurat.„ Al doilea mare pas a fost reprezentat de extinderea portofoliului de servicii, astfel că după contabilitate au apărut auditul, serviciile de legal şi taxele. A treia mişcare a fost mutarea în sediul pe care compania îl foloseşte şi acum, într-o vilă veche.

    Anul 2007 avea să aducă marea schimbare pentru Jan Glas, când Quintus a fost integrată în grupul austriac TPA Horwath, integrare care a venit cu un flux de clienţi austrieci şi germani, aceştia fiind şi astăzi cei mai mari clienţi ai companiei.

    Consideră că România mai are multe de oferit în ceea ce priveşte businessul. ”Sunt un optimist înnăscut şi văd evoluţia României pozitivă, dar nu de pe azi pe mâine, ci pe termen mai lung, de zece ani. Macroeconomic, cifrele sunt tot mai bune. România este în top creşteri în comparaţie cu celalte ţări din UE. Creşterile de 3-4% vor apărea însă după zece ani. România are un avantaj permanent care niciodată nu va fi distrus dacă ne comportăm normal: încă 20 de ani de acum încolo va fi cea mai potrivită locaţie pentru producţie pentru firmele care vor să-şi pună eticheta made in UE pe produsele lor.„

    Costurile de producţie reduse şi numărul mare de locuitori sunt principalele atuuri ale României, după părerea lui Jan Glas, care ar putea fi folosite mai bine dacă ar creşte numărul celor care muncesc cu acte, iar salariaţii ar ajunge mai mult de 3,2 milioane, cât sunt acum în prezent (fără bugetari), la o populaţie totală de aproximativ 20 de milioane. Ar mai fi nevoie de creşterea numărului de IMM-uri, de fabrici de talie mică, care, odată dezvoltate, ar putea pune în mişcare întregul angrenaj economic.

    ”Ne aducem prea mult aminte de Nokia, producător care a venit, a luat peste 1.500 de oameni, iar când a închis şi a plecat, a izbucnit un scandal mare şi totul s-a transformat într-un dezastru. Economia nu este făcută doar din Nokia. Sunt foarte multe firme care au 10, 20 sau 40 de angajaţi şi România are posibilităţi mari de creştere aici. Avem încă lipsă de forţă de muncă. Punctele negative ale României sunt birocraţia este prea mare, numărul exagerat de bugetari din total angajaţi şi numărul în scădere al copiilor.„ În opinia lui Jan Glas, cel mai îngrijorător aspect pentru România este faptul că populaţia este în diminuare, numărul bătrânilor fiind în creştere, pe fondul unei natalităţi tot mai reduse. În 2013 România a avut pentru prima dată după al doilea război mondial sub 180.000 de nou-născuţi, un record negativ, care a apărut la 25 de ani de la revoluţie şi într-o perioadă de creştere economică.

    Pentru managerul pasionat de ciclism, contabilitatea nu a fost singurul proiect antreprenorial, belgianul cochetând o vreme cu un business legat de timpul liber al bucureştenilor. ”Împreună cu patru alţi prieteni eram cei mai mari vizionari„, glumeşte acum, amintindu-şi cum au investit împreună în Amsterdam Café, pionierul barurilor şi cafenelelor care au inundat centrul vechi al Capitalei zece ani mai târziu. ”La acel moment credeam că zona Lipscani va fi plină de baruri. Din păcate noi am deschis acest proiect în 2000-2001, adică zece ani mai devreme. Era unicul bar pe Covaci, o imensitate de proiect. Din punct de vedere financiar a fost cea mai proastă investiţie din viaţa mea, dar din punct de vedere emoţional a fost cel mai haios şi cel mai interesant.„ Acum un astfel de proiect nu îl mai tentează şi preferă ca în timpul liber să meargă prin ţară cu una din cele cinci biciclete pe care le are sau să ajungă la evenimente precum Campionatul Mondial de Fotbal din Brazilia.

  • Schimbări în conducerea Hidroelectrica

     După numirea unui nou director al Direcţiei Financiare şi a Managerului Departamentului Financiar, postul de şef Serviciu Contabilitate din cadrul Departamentului de Contabilitate, Control şi Planificare este ocupat începând de miercuri, 2 aprilie, de către Roxana Laura Panaitescu.

    Panaitescu are o experienta de peste 15 ani în domeniul financiar-contabil, ocupând în perioada 2001-2006 funcţia de manager raportări IFRS la Brau Union România, pentru ca în intervalul 2006-2008 să deţină poziţia de manager financiar al Accenture Service.

    În perioada 2008-2009, ea a ocupat poziţia de manager al Departamentului Consolidare şi Raportare Financiara din cadrul Petrom, pentru ca începand cu 2010 şi până la 1 aprilie să fie senior manager în cadrul Departamentului de Taxe la KPMG Romania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contabilul care rupe tăcerea: 90% din restaurantele din Bucureşti ar fi închise în secunda doi dacă s-ar face o investigaţie

     „Trei din zece restaurante din Bucureşti nu oferă bon fiscal, iar la un control mai serios 90% ar fi închise. Patronii care aleg totuşi să ofere bonul fac acest lucru nu pentru că le este frică de lege, ci pentru că le este frică să nu fie furaţi de către angajaţi.” a declarat Marcel Vulpoi, partener fondator al firmei de contabilitate şi consultanţă fiscală Vulpoi&Toader Management. Din punctul lui de vedere, impozitul forfetar, contestat de patroni, ar putea fi o soluţie împotriva evaziunii fiscale. Odată cu implementarea acestui impozit, o mică şaormerie de 50 de metri pătraţi va avea de plătit 3.800 de euro pe an, adică zece euro pe zi. Evaziunea fiscală vine însă şi din rândul „celor mari„. Vulpoi oferă exemplul unui mare lanţ de magazine care, în urmă cu trei ani, înregistra 80% din încasări prin firme din Bulgaria, fără TVA. „Eu luam marfa de la respectivul comerciant, făceam factura pe o firmă din Bulgaria, fără TVA, vindeam fără bon fiscal, câştigam dubios de mult, iar statul era prejudiciat prin marele comerciant, nu prin mine.”

    În contextul modificărilor legislative care se prefigurează în 2014, printre care şi impozitul forfetar, diviziei de contabilitate a V&TM Management i-au fost adăugate două subdivizii, cea de retail şi HoReCa şi subdivizia de infrastructură. Printre clienţii din retail, lucrează cu firme precum Lacoste, Gant, U.S.S. Polo Association. Pe partea de distribuţie, cea mai mare „durere„ pe care o întâmpină divizia este legată de taxa pe ambalaje: o taxă fixă, de 2 lei/kg şi care reprezintă o sumă importantă pentru un lanţ de magazine. În cazul în care o reţea de magazine face contract cu o firmă de reciclare autorizată de Ministerul Mediului, taxa nu trebuie plătită. Puţine firme ştiu acest lucru, iar contabilul oferă exemplul unui lanţ de restaurante care, în urma unui control din partea Agenţiei Fondului de Mediu, a avut de plătit o taxă de 400.000 de euro. „Dacă facem un sondaj de piaţă, şase firme din zece nu fac aşa ceva şi sunt expuse unui risc uriaş.„ Foloasele necuvenite rezultate din „mica înţelegere cu Garda„ nu vor mai reprezenta o variantă, odată cu mutarea controlului operativ la diviza Antifraude coordonată de procurori, explică Vulpoi.

    “Şpaga a ajuns foarte scumpă. Lucrurile s-au schimbat, iar oamenii preferă să plătească un consultant fiscal pentru a fi feriţi de probleme, altfel nu mai merge”, explică Vulpoi cum epoca foloaselor necuvenite este pe cale să apună. Faptul că majoritatea firmelor din România aleg să îşi angajeze un contabil a ajutat la creşterea afacerii sale din 2004, de la o cifră de afaceri de 30.000 de euro la 2,7 milioane de euro în 2013; încasările de anul trecut au fost cu 10% mai mari faţă de cele din 2012. De la afacerea de bază de contabilitate, firma condusă de Marcel Vulpoi şi partenera lui, Georgiana Toader, s-a transformat într-un „one-stop-shop„, în care cei 70 de angajaţi oferă servicii de consultanţă fiscală şi financiară, în domeniul resurselor umane şi al fondurilor europene, audit contabil şi evaluare, asistenţă şi reprezentare juridică. V&TM este prezentă într-o piaţă estimată la circa 500 de milioane de euro, în care activează alături de PricewaterhouseCoopers (PwC), Deloitte TAX, KPMG, Deloitte Audit TMF România sau BDO Audit. Dacă la nivelul pieţei s-a înregistrat o scădere de circa 10%, V&TM şi-a menţinut creşterea şi în 2013, potrivit lui Vulpoi.

    „Nu mi-am dorit să lucrez niciodată în multinaţionale şi nu am avut noroc în viaţă să merg la multe interviuri”, îşi descrie Marcel Vulpoi, glumind, traseul carierei. Îşi aminteşte că alegerea profesiei de contabil a fost rezultatul unui sfat primit de la profesorul de matematică din liceu, disciplină la care a fost olimpic: „Dacă vrei să te chinui toată viaţa, du-te la facultatea de matematică, dacă nu, du-te la ASE, că e mai bine pentru tine„. A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, specializarea contabilitate, în 2000 şi, după o slujbă în asigurări şi alta la un supermarket din Pantelimon, s-a întors la ASE ca profesor.

    Tot atunci s-au conturat şi primele intenţii de a începe o afacere. Planurile s-au concretizat în 2004, în urma unei investiţii iniţiale de 2.200 de dolari. A început cu închirierea unei garsoniere, doi angajaţi şi trei clienţi: Temagon România, o firmă de IT grecească ce lucra cu Romtelecom, Colosseum Project, centrul comercial din Chitila, şi firma specializată pe produse petroliere Mastercam Oil. În primul an cifra de afaceri a fost de 30.000 de euro şi a crescut cu peste 30% în anii următori. Ceea s-a reflectat şi în sediile firmei: de la garsonieră au trecut la un apartament în care lucrau cinci angajaţi, apoi la două apartamente în acelaşi bloc, apoi la trei apartamente, la o vilă (când în firmă ajunseseră să lucreze circa 20 de angajaţi) şi prima clădire de birouri. De trei ani, angajaţii V&TM lucrează într-o clădire nouă din sectorul 1 al Bucureştiului.

    Totuşi, Marcel Vulpoi îşi dedică mare parte din timp activităţii din clădirile ASE. Pe lângă faptul că este încă profesor acolo, la catedra de contabilitate, facultatea îi oferă un avantaj concurenţial, după cum el însuşi afirmă. Majoritatea angajaţilor sunt recrutaţi de pe băncile facultăţii, după principiul „Cine ia cele mai mari note la examenele mele este angajat„. Astfel, primul din 120 de studenţi poate fi angajat part-time, cu un salariu de 1.000 de lei pentru patru ore de muncă, dar există şi „unii care au ajuns ca la 23 de ani să câştige şi 1.000 de euro„. Postul de senior accountant e cel mai râvnit de toţi şi poate aduce „salarii de ordinul miilor de euro”.

    În ceea ce-i priveşte pe clienţi, V&TM are în portofoliu aproximativ 400, din care circa 80% sunt firme din străinătate, în special din Grecia, Israel, Spania şi ţările nordice. Dintre toţi, nordicii sunt „cei mai serioşi„ şi se mulţumesc cu profituri mici. Spre exemplu, la începutul crizei din 2008, un astfel de client a demarat proiectul rezidenţial West Park Residence din zona Bragadiru, cu intenţia de a obţine „un profit decent, de 12%„. Toate cele şapte blocuri din ansamblul rezidenţial au fost vândute, iar anul trecut au găsit cumpărători pentru încă patru blocuri. Paleta de clienţi este vastă: de la societăţi comerciale cu trei angajaţi până la companii cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro, cu precizarea că „în domeniul construcţiilor de infrastructură sunt cifrele mari„. Unul dintre primii clienţi, o firmă care vinde accesorii de telefoane mobile, a fost păstrat din superstiţie. Tariful nu a fost renegociat, iar clientul îl sună în continuare pe Vulpoi pentru cele mai mici detalii: „Pe factură, trebuie să semnez obligatoriu aici în stânga?”.

  • Piaţa autohtonă, un hub pentru outsourcingul global

    Aflat în România pentru prima dată la o întâlnire a Asociaţiei Liderilor în Domeniul Serviciilor pentru Afaceri, Murugesh aflase de câteva dintre invenţiile românilor,  insulina şi  motorul cu reacţie -de sculpturile lui Brâncuşi şi muzica lui Enescu, dar mai ales de potenţialul de dezvoltare a industriei de outsourcing în care activează WNS. Prezentă pe piaţa autohtonă din 2008,  compania oferă servicii de externalizare pentru partea financiară şi de contabilitate. Printre clienţii WNS se numără una dintre cele mai mari companii aeriene din lume, dar şi  una din corporaţiile de electronice de top, pentru care gestiunea întregii operaţiuni de trezorerie se face în România. Pentru clienţii WNS din toată lumea lucrează circa 400 de angajaţi români, cu abilităţi dezvoltate de  finanţe, analize şi alte segmente precum zonele de tehnologie înaltă.

    Salariul mediu al unui angajat de pe o poziţie de entry-level din industria serviciilor de externalizare ajunge la 8.000 de dolari pe an (666 de dolari pe lună) în România, potrivit lui Murugesh. În India nivelul este de 4.000 de dolari pe an (333 de dolari/lună), iar în Germania, salariul  pentru un post similar este de patru-cinci ori mai mare decât cel de pe piaţa autohtonă. 

    „La nivel global, industria externalizării serviciilor pentru afaceri(business process outsourcing) – BPO – devine o afacere de la un capăt la altul (end to end), spre deosebire de vechiul model, în care diferiţi furnizori ofereau servicii clienţilor din diferite ţări. Companiile sunt orientate acum spre un singur partener strategic, care le asigură serviciile de outsourcing în jurul globului.”, observă Murugesh. În acest context, România va avea pe termen lung o poziţie importantă în dezvoltarea afacerilor de acest tip, potrivit CEO-ului WNS.

    „Trebuie să ne asigurăm că avem o acoperire cât mai mare pe glob din punctul de vedere al livrărilor, dar şi al intervalului de timp,  al culturii locale şi al abilităţii de  livrare a serviciilor de calitate clienţilor, de aceea trebuie să ne asigurăm că suntem în locurile potrivite”, spune Murugesh.

    România reprezintă locul potrivit datorită abilităţilor angajaţilor din domeniul finanţelor şi contabilităţii: „Nu putem face o comparaţie între ţările din Europa Centrală şi de Est, parametrii nu sunt strict economici. Dacă în România avem oameni cu abilităţi dezvoltate în domeniul finanţelor, în  Polonia găsim mai mulţi oameni cu cunoştinţe de limba germană”.

    Murugesh crede că pentru dezvoltarea sectorului de outsourcing, ar trebui create modele educaţionale potrivite pentru pregătirea viitorilor angajaţi:”Nu vrem doar oameni angajabili, ci cât mai mulţi pregătiţi de business, oameni care au urmat o curriculă şcolară potrivită în acest sens”.

    În România, WNS are afaceri estimate la şapte milioane de dolari, în timp ce cifra de afaceri la nivel global este estimată  la  480 milioane dolari şi un profit net de circa 60 milioane dolari, prin 42 de centre de livrare. Numărul de angajaţi ai companiei la nivel global este de 26.000.  

    Piaţa locală a serviciilor de externalizare se ridică la o valoare de aproximativ 500 de milioane de euro, iar 20.000 de angajaţi sunt în prezent angajaţi în companiile de profil, potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Liderilor în Domeniul Serviciilor pentru Afaceri (ABSL) împreună cu KPMG.

    „România se află pe locul nouă la nivel global şi pe locul al doilea în Europa Centrală şi de Est ca destinaţie preferată pentru companiile din sectorul serviciilor pentru afaceri, care este unul dintre cele mai dinamice din economie“, a spus Alexander Weigl, preşedintele ABSL România, care a fost anterior şeful centrului de servicii de tip BPO al HP în România.
    Potrivit acestuia, rata medie a creşterii anuale a pieţei de servicii de externalizare din ultimii trei ani a fost de 20%, iar pentru următorii trei ani se estimează o creştere medie de 30%.
     

  • Pierdere de 27 de milioane de lei pentru Alro

    Cifra de afaceri pentru primul trimestru a acestui an a fost de 526 milioane de lei (164 milioane de dolari), faţă de 544 milioane de lei (170 milioane de dolari), în T1 2012. Profitul net ajustat reprezinta profitul net al societăţii ajustat cu cheltuielile/veniturile din reversarea deprecierii activelor, câştigurile/pierderile din instrumente financiare derivate care nu se califică pentru contabilitatea de acoperire, impozitul pe profit amânat şi alte elemente de venituri şi cheltuieli care nu reflectă performanţa activităţii de bază a companiei.

     „Rezultatele financiare ale companiei, deja afectate de o piaţă în continuă scădere, sunt puternic influenţate de factori din afara industriei aluminiului”, a declarat Marian Năstase, Vice Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Alro. „Pe de o parte, ne-am confruntat cu o reducere importantă a cotaţiei aluminiului la nivel internaţional, iar pe de altă parte, în rezultatul final se regăsesc taxele pe energie, derivativele şi alte cheltuieli care nu reflectă performanţa de bază a Companiei. Toate aceste elemente au anulat profitul provenit din activitatea de bază”.

    Profitul de 88,8 milioane de lei, înregistrat în primul trimestru al acestui an, a fost ajustat cu cheltuielile din reversarea deprecierii activelor, cu impactul din instrumente financiare derivate care nu se califica pentru contabilitatea de acoperire, şi cu alte elemente de venituri şi cheltuieli care nu reflectă performanţa activităţii de bază a companiei. Astfel, a rezultat o pierdere netă ajustata de 26,8 milioane de lei, în T1 2013, comparativ cu un profit net ajustat de 48 de milioane de lei, în primul trimestru al anului trecut.

    În T1 2013, Alro s-a concentrat pe livrarea de produse cu valoare adăugată mare, crescându-şi producţia de aluminiu procesat la 18.821 de tone, de la 16.549 de tone în T1 2012. Producţia totală de aluminiu primar a fost de 62.400 de tone, de la 59.675 de tone, în T1 2012.

    Vânzările totale de aluminiu au scăzut la 526 de milioane de lei, în primul trimestru al acestui an, deşi producţia vândută totală a fost cu 565 tone mai mare, în aceeaşi perioadă. Această reducere a fost determinată de cotaţia în scădere a aluminiului la Bursa Metalelor de la Londra (LME).

    În T1 2013, piaţa internaţională a aluminiului a continuat să se deprecieze, atingând noi minime ale anului. Preţul aluminiului a atins o medie de 2.002 USD/tonă, faţă de 2.117 USD/tonă, în primele trei luni ale lui 2012.

    În plus, costul de producţie a înregistrat o creştere semnificativă, de la 446 milioane de lei, în T1 2012, la 474 milioane de lei, în primul trimestru al acestui an. Această majorare a fost determinată, în principal, de creşterea cheltuielilor cu energia electrică, din cauza majorării cotei de certificate verzi prognozate pentru anul 2013 la 21,17%, faţă de 11,88%, în 2012.

    Alro este o subsidiară a Vimetco N.V., companie globală de aluminiu primar şi procesat, integrată pe verticală. ALRO este cel mai mare producător de aluminiu din Europa Centrală şi de Est, având o capacitate de producţie instalată de 265.000 tpa.

    Principalele pieţe de desfacere pentru produsele ALRO sunt Uniunea Europeană (Ungaria, Polonia, Grecia, Germania şi România). Compania are exporturi în Statele Unite şi Asia.

     

  • Directorul Direcţiei Financiare din Loterie, numit la conducerea Oficiului pentru Jocuri de Noroc

     Guvernul a decis, la sfârşitul lunii martie, prin ordonanţă de urgenţă, înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, instituţie care va asigura şi suportul tehnic pentru astfel de activităţi, statul estimând că va realiza venituri suplimentare pentru buget.

    Noul Oficiu va exercita controlul tehnic, monitorizarea şi supravegherea pentru jocurile de noroc de tip pariuri on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă ori mobilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vulpoi&Toader Management creste cu o treime in 2010

    Infiintata in anul 2004, Vulpoi & Toader Management (VTM)
    este o companie cu capital integral romanesc care ofera servicii de
    tipul “one stop shop” in domeniul financiar contabil si al
    consultantei de afaceri prin intermediul unei echipe
    multidisciplinare de 70 de angajati. Portofoliul de clienti VTM
    numara aproximativ 200 de companii, printre care Nova Imobiliare,
    Master Chem Oil SRL, Bear Projects SRL, Medicare Technics, Sprider
    Stores.

    Serviciile oferite de VTM acopera de la servicii de
    contabilitate, consultanta fiscala si financiara, control fiscal,
    audit contabil si evaluare, pana la consultanta in aria resurselor
    umane, asistenta juridica si consultanta pentru accesarea de
    fonduri europene.

  • Orice absolvent de studii economice va putea tine contabilitatea firmelor cu afaceri sub 35.000 euro

    “Persoanele care in exercitiul financiar precedent au indeplinit
    urmatoarele doua criterii: cifra de afaceri neta sub echivalentul
    in lei al sumei de 35.000 euro si totalul activelor sub
    echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro, pot opta pentru un
    sistem simplificat de contabilitate, aprobat prin ordin al
    ministrului finantelor publice. Nivelul indicatorilor prevazuti se
    poate modifica prin hotarare a Guvernului”, se arata in proiectul
    de ordonanta. Documentul propune ca in cazul acestor firme
    contabilitatea sa poata fi organizata si condusa si pe baza de
    contracte/conventii civile incheiate potrivit Codului civil cu
    persoane fizice care au studii economice superioare, si nu doar cu
    membri ai Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati
    din Romania (CECCAR).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro