Tag: Contabilitate

  • Când atenţia la detalii devine business

    „Jonglăm între viaţa noastră de familie şi creşterea unei afaceri în care credem cu adevărat. Fiind implicaţi până în cel mai mic detaliu în tot procesul de realizare a decorurilor, aranjamentelor, invitaţiilor şi, în general, a tuturor aspectelor ce au ţinut de organizarea nunţii noastre, am avut ocazia să aflăm şi ce tipuri de accesorii erau la acel moment mai greu de găsit pe piaţă”, povesteşte Ramona Vasile. Doar un mic pas a fost de făcut de la idee până la business, adaugă ea. În următorii doi ani au făcut economii pe care le-au investit ulterior în achiziţia de materie primă, în închirierea, dezvoltarea şi lansarea unui magazin online.
    Încet-încet, au început să producă accesorii pentru caligrafie, ştampile pentru sigiliu din ceară sau sigilii autoadezive. „Nu am calculat niciodată suma fixă investită, însă aceasta depăşeşte cu siguranţă 11.000 de euro în acest moment. O parte din aceşti bani au fost investiţi în achiziţia de echipamente şi utilaje”, spune Marian Vasile. Veniturile celor doi antreprenori au fost de 15.000 de lei (puţin peste 3.000 de euro) în 2019, la o marjă de profit de aproximativ 30%, care nu include însă şi amortizarea echipamentelor achiziţionate. „Principalul obiectiv pe care îl avem pentru 2020 este de a interacţiona şi mai mult cu persoanele care ne sunt clienţi. Ne dorim să organizăm diverse întâlniri cu pasionaţi de caligrafie, de ilustraţie, cu graficieni sau designeri de invitaţii şi materiale promoţionale.” Ramona şi Marian Vasile vor, de asemenea, să participe mai mult la târguri dedicate organizării de evenimente, pentru ca Decor Diafan – numele pe care l-au dat businessului lor – să se dezvolte ca brand. „Produsele sunt fabricate în studioul nostru, 100% handmade (manual – trad.), având însă materie primă provenită şi din import, din ţări precum Franţa, Germania sau Italia.” Pentru că ei au văzut că orice afacere antreprenorială porneşte greu şi are nevoie de susţinere, Ramona şi Marian Vasile vor să susţină, la rândul lor, atelierele de produse handmade care vând produse asemănătoare sau care completează gama de produse Diafan. „Clienţii noştri sunt persoanele pasionate de caligrafie, de desen şi ilustraţie, persoane care vor să-şi personalizeze accesoriile legate de un eveniment special din viaţa lor sau pur şi simplu persoane cu hobby-uri din sfera handmade”, spune Ramona Vasile. O altă categorie o reprezintă firmele cu activităţi de organizare de evenimente, de design al articolelor de papetărie pentru diferite evenimente sau care se ocupă de marketing.
    O colecţie de culori perlate pentru caligrafie sub brandul Diafan costă 99 de lei, iar o ştampilă personalizată cu mesajul dorit de cumpărător porneşte de la 119 lei, în funcţie de formă şi dimensiuni.

  • 14 modificări fiscale şi contabile de la 1 ianuarie 2020

    De la 1 ianuarie 2020 legislaţia fiscală din România va suferi câteva modificări importante, iar firma de consultanţă şi contabilitate Contzilla.ro a făcut o trecere în revistă a celor 14 schimbări care sunt cunoscute până acum.

    TVA

    Începând cu anul 2020 intră în vigoare Directiva (UE) 2018/1910 a Consiliului din 4 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce priveşte armonizarea şi simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adaugată (TVA) pentru impozitarea schimburilor comerciale dintre statele membre.

    Statele membre trebuie să adopte şi să publice, până la 31 decembrie 2019, actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

    Modificările sunt legate de:

    1. Stocurile la dispoziţia clientului

    Se referă la situaţia în care, în momentul transportului bunurilor către alt stat membru, furnizorul cunoaşte deja identitatea persoanei care achiziţionează bunurile şi căreia îi vor fi furnizate aceste bunuri într-un stadiu ulterior, după ce acestea au sosit în statul membru de destinaţie. În prezent, această situaţie da naştere unei operaţiuni considerate livrare (în statul membru de plecare a bunurilor) şi unei operaţiuni considerate achiziţie intracomunitară (în statul membru de sosire a bunurilor), urmate de o livrare „naţională” în statul membru de sosire, şi necesită că furnizorul să fie identificat în scopuri de TVA în statul membru respectiv. Pentru a evita acest lucru, în cazul în care operaţiunile respective au loc între două persoane impozabile, astfel de tranzacţii ar trebui să fie considerate, în anumite condiţii, că dând naştere unei livrări scutite în statul membru de plecare şi unei achiziţii intracomunitare în statul membru de sosire.

    2. Operaţiunile în lanţ

    Se referă la livrări succesive de bunuri care fac obiectul unui singur transport intracomunitar. Transportul intracomunitar al bunurilor ar trebui să fie atribuit doar uneia dintre livrări şi numai livrarea respectivă ar trebui să beneficieze de scutirea de TVA prevăzută pentru livrările intracomunitare.

    Celelalte livrări din lanţ ar trebui impozitate şi ar putea necesită identificarea în scopuri de TVA a furnizorului în statul membru de livrare. Pentru a se evita folosirea unor abordări diferite în rândul statelor membre, ceea ce ar putea duce la o impozitare dublă sau la lipsa impozitării, şi pentru a spori securitatea juridică pentru operatori, ar trebui stabilită o normă comună potrivit căreia, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii, transportul bunurilor ar trebui atribuit unei singure livrări din cadrul lanţului de operaţiuni.

    3. Scutirea aplicabilă livrărilor de bunuri

    Numărul de identificare în scopuri de TVA în legătură cu scutirea aplicabilă livrărilor de bunuri în comerţul intracomunitar, se propune că includerea în Sistemul de schimb de informaţii privind TVA (VIES) a numărului de identificare în scopuri de TVA al persoanei care achiziţionează bunurile, atribuit de alt stat membru decât cel în care începe transportul bunurilor, să devină, pe lângă condiţia de transport al bunurilor în afară statului membru de livrare, o condiţie de fond pentru aplicarea scutirii, în loc să fie o cerinţă de formă.

    Astfel, scutirea de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri se va aplica dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

    A.Cod valid şi declaraţia 390 depusă corect

    B. Dovadă transportului

    FIRME – ONRC

    4. Obligaţia înscrierii în Registrul Beneficiarilor Reali administrat de ONRC

    Legea nr. 129/2019 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care a intrat în vigoare de la dată de 21 iulie 2019) introduce o noţiune nouă – cea de BENEFICIAR REAL şi prevede obligaţia înscrierii în Registrul Beneficiarilor Reali administrat de ONRC.

    Orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoană fizică în numele căruia/căreia se realizează o tranzacţie, o operaţiune sau o activitate.

    În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare Legii nr. 129/2019 (Legea a intrat în vigoare în dată de 21 iulie 2019), societăţile înmatriculate până la această dată, cu excepţia companiilor şi societăţilor naţionale, precum şi a societăţilor deţinute integral sau majoritar de stat, depun, prin grijă reprezentantului legal, spre înregistrare în Registrul Beneficiarilor Reali, ţinut de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, declaraţia sus-menţionată.

    Nerespectarea de către administratorul care reprezintă societatea a obligaţiei de mai sus constituie contravenţie şi se sancţionează tot cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

    5. Eliminarea acordului vecinilor pentru firme fără activitate şi alte măsuri pentru a simplifică înfiinţarea firmelor

    Un nou proiect de lege pentru modificarea legii societăţilor comerciale a fost votat şi va deveni lege.

    Este vorba despre un proiect de debirocratizare a procesului de înfiinţare de firme noi.

    Proiectul a trecut de Camera Deputaţilor şi urmează a fi promulgat.

    Ce propune acest proiect?

    1) S-au eliminat două din hârtiile inutile din procesul înregistrării sediului social.

    2) S-a eliminat acordul vecinilor pentru a avea sediu social într-un apartament în care nu se desfăşoară activitate comercială. Acest lucru este valabil şi pentru cei cu profesii liberale.

    3) S-a eliminat acea restricţie de a avea o singură firmă în care să poţi fi acţionar unic.

    4) S-a eliminat limitarea de a avea o singură firma per cameră.

    CONTABILITATE

    6. Înregistrarea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor şi înregistrarea provizioanelor

    Într-un proiect de ordin publicat recent de Ministerul de Finanţe se prevede şi o completare a O 1802/2014, mai exact, înregistrarea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor şi la înregistrarea provizioanelor se pot aplica şi cu ocazia raportărilor periodice întocmite potrivit legii. O asemenea metodă de recunoaştere trebuie aplicată consecvent de la o perioada de raportare la alta.

    Această prevedere vine în completarea art. 51 al O 1802/2014 şi care face referire la Principiul prudenţei.

    7. Fuziunea prin absorbţie – completări legislative

    Într-un proiect de Ordin publicat de Ministerul de Finanţe în 19.12.2019 au fost propuse două completări la Ordinul nr. 897 din 3 august 2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de fuziune, divizare, dizolvare şi lichidare a societăţilor, precum şi de retragere sau excludere a unor asociaţi din cadrul societăţilor.

    Este vorba de două completări aplicabile în cazul fuziunii prin absorbţie astfel:

    1. la întocmirea protocolului de predare-primire societatea absorbantă se asigura că societatea absorbită şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege, referitoare la întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale, stabilite prin legea contabilităţii.

    2. în cazul în care societatea absorbită există din punct de vedere legal la finele exerciţiului financiar de raportare, această are obligaţia întocmirii şi depunerii situaţiilor financiare potrivit legii. Dacă societatea aborbită este radiată în perioada cuprinsă între data la care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi termenul de depunere a acestora, prevăzut de legea contabilităţii, aceste situaţii vor fi depuse înainte de încetarea existenţei societăţii absorbite.

    INTRASTAT

    8. Pragurile intrastate valabile în 2020

    În anul 2020 se vor aplica următoarele praguri Intrastat:

    900.000 lei pentru expedieri intra-UE de bunuri şi, respectiv

    900.000 lei pentru introduceri intra-UE de bunuri.

    Aceste praguri sunt aceleaşi cu cele de la nivelul anului 2019.

    Operatorii economici care în cursul anului 2019 au efectuat schimburi de bunuri cu statele membre ale Uniunii Europene a căror valoare anuală, separat pentru cele două fluxuri, expedieri şi, respectiv, introduceri de bunuri, depăşeşte valoarea pragurilor Intrastat stabilite trebuie să completeze şi să transmită la Institutul Naţional de Statistică declaraţii statistice Intrastat începând cu luna ianuarie 2020.

    Baza legală: Ordinul nr. 1827/2019 privind pragurile valorice Intrastat pentru colectarea informaţiilor statistice de comerţ întră-UE cu bunuri în anul 2020, publicat în MOF nr. 940/22.11.2019.

    COTIZAŢII PROFESIONALE

    9. Noile cotizaţii la CCF valabile în 2020

    Pentru anul 2020 se stabilesc următoarele cotizaţii fixe la CCF:

    A. în cazul persoanelor fizice şi persoanelor juridice care sunt membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali la dată întrării în vigoare a prezenţei hotărâri:

    410 lei – pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali activi;

    170 lei – pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali inactivi;

    250 lei – pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali asistenţi;

    350 lei – pentru persoanele juridice;

    B. în cazul persoanelor fizice şi persoanelor juridice care devin membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali în anul 2020:

    1.410 lei – pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali activi;

    1.170 lei – pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali inactivi;

    750 lei – pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali asistenţi;

    2.350 lei – pentru persoanele juridice.

    Cotizaţiile fixe sunt anuale şi se plătesc integral, fără a putea fi fracţionate în funcţie de momentul din an în care s-a dobândit sau s-a pierdut calitatea de membru.

    Cotizaţii variabile

    Membrii activi ai Camerei Consultanţilor Fiscali care desfăşoară activitate de consultanţă fiscală au şi obligaţia de plata a cotizaţiilor variabile. Cotizaţiile variabile datorate în anul 20 se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra întregii valori a veniturilor obţinute din activitatea de consultanţă fiscală în anul 2019 sau a valorii acestor venituri diminuate cu sumele cedate subcontractorilor şi colaboratorilor consultanţi fiscali, dacă este cazul (baza de calcul). Cotele procentuale aplicabile pentru determinarea cotizaţiilor variabile aferente activităţii desfăşurate în anul 2019 şi datorate în anul 20 sunt următoarele:

    pentru persoane fizice: o cota de 0,4%;

    pentru persoane juridice:

    a) la venituri realizate de până la 100.000 euro inclusiv, o cota de 0,4%;

    b) la venituri realizate între 100.001 euro şi 1.000.000 euro inclusiv, o cota de 0,75%;

    c) la venituri realizate de peste 1.000.000 euro, o cota de 1%.

    IMPOZITARE PERSOANE FIZICE

    10. Majorarea plafonului pentru obligaţia la plata CASS la persoane fizice din 2020

    Creşterea salariului minim brut pe economie în 2020 la 2.230 lei (HG 935/2019) conduce la majorarea plafonului în funcţie de care persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate întrucât aceste plafoane se determina în funcţie de nivelul salariului de baza minim brut pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice pentru veniturile estimate.

    Baza legală : Legea 227/2015-art145 (1) lit.b); art.146 (51 ); art.180.

    Baza de calcul de 12 salarii (20) = 12* 2.230 lei = 26.760 lei

    CASS de plata = 10%* 26.760 lei = 2.676 lei.

    11. Nouă baza anuală de calcul a CAS la PFA din 2020

    Modificarea salariului minim brut pe economie din 2020 la valoarea de 2.230 lei (HG 935/2019) va avea drept consecinţă modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate

    Baza legală: Legea 227/2015 art.151

    Aşadar, nouă baza (din 2020) este: 12 * 2.230 lei = 26.760 lei

    Vechea baza (2019) este: 12 *2.080 lei = 24.960 lei

    Creşterea salariului minim conduce la creşterea CAS la PFA cu 25% * (26.760 lei – 24.960 lei) = 450 lei

    ACCIZE

    12. Nivelul accizelor. Noi accize la ţigări şi carburanţi. A fost eliminată şi supraimpozitarea contractelor part-time

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea care prevede eliminarea supraaccizei la carburanţi şi a supraimpozitării contractelor de muncă part-time. Proiectul de lege a trecut la începutul lunii decembrie de Parlament. Totodată, de la 1 ianuarie 2020 întră în vigoare un nou nivel pentru acciza la ţigarete.

    Legea promulgată de preşedintele Iohannis elimină supraimpozitarea contractelor part-time şi totodată, modifică anexă din Codul fiscal privind accizele şi taxele speciale.

    Astfel, pentru benzină cu plumb, 1.000 de litri va costă în 2020 – 1.948,23 lei, în 2021 – 1.948,23 lei şi în 2022 -1.948,23 lei.

    Pentru benzină fără plumb, 1.000 de litri va costă în 2020 -1.656,36 lei, în 2021 -1.656,36 lei şi în 2022 -1.656,36 lei.

    Preţul pentru 1.000 litri de motorină va fi 1.518,04 lei în 2020, 1.518,04 lei în 2021 şi 1.518,04 în 2022.

    În general, începând cu 1 ianuarie 2020, odată cu eliminarea supraaccizei la carburanţi, românii ar trebui să plătească, în medie, cu 20 de lei mai puţîn la un plin de combustibil de 60 de litri.

    Totodată, majorarea accizei la ţigarete, amânată anterior de la 1 septembrie 2019 la 1 ianuarie 2020, va întră în vigoare.

    Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, nivelul accizei totale pentru ţigarete se va majoră de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503,97 lei/1.000 ţigarete, astfel încât să fie respectate prevederile art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, respectiv acciza globală pe ţigarete să reprezinte cel puţîn 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum.

    În 2021 şi 2022 nivelul accizei totale pentru ţigarete va creşte la 563,97 lei/1.000 de ţigarete.

    De asemenea, va fi actualizată şi acciza specifică pentru ţigarete în condiţiile în care această se determină pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi al accizei totale.

    Astfel, acciza specifică va fi de 386,377 lei/1.000 ţigarete, în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020, în creştere de la 366,147 lei/1.000 ţigarete, nivel stabilit pentru perioada 1 aprilie 2019 – 31 martie 2020.

    Acciza globală pe ţigarete reprezintă în prezent 57,59% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum. Majorarea accizelor urmează să aducă venituri suplimentare la buget.

    DEŞEURI

    13. Noul procentaj mediu anual al ambalajelor reutilizabile de cel puţin 5% din totalul ambalajelor utilizate

    În baza art. 11 al Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, ”operatorii economici care introduc pe piaţă naţională produse ambalate prevăzute la art. 10 alin. (5) sunt obligaţi să aibă, începând cu data de 1 ianuarie 2020, un procentaj mediu al greutăţii ambalajelor reutilizabile din greutatea ambalajelor utilizate într-un an la introducerea pe piaţă a produselor lor, incluzând şi ambalajele luate spre închiriere de la operatorii prevăzuţi la art. 16 alin. (1) lit. d), de cel puţin 5%, dar nu mai puţin decât procentajul mediu realizat în perioada 2018-2019 şi să crească acest procentaj cu 5%, anual, până în anul 2025 inclusiv”.

    Aşadar, agenţii economici care introduc pe piaţă bunuri ambalate au obligaţia începând cu 1 ianuarie 2020 să aibă un procent mediu anual al ambalajelor reutilizabile de cel puţin 5% din totalul ambalajelor utilizate la introducerea pe piaţă a produselor lor. Acest procent trebuie să crească anual cu 5% până în anul 2025.

    PFA

    14. Majorarea normelor de venit

    Creşterea salariului minim la 2.230 lei din 2020 va avea drept consecinţă majorarea normelor de venit pentru veniturile din activităţi independente impuse pe baza normelor de venit.

    Normă de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plata, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12.

    Baza legală: Legea 227/2015 – art.69 alin. (3).

  • Astăzi este ultima zi pentru depunerea situaţiilor financiare pentru 2018. Ce riscă cei care nu o fac?

    Regulile pentru depunerea bilanţurilor aferente anului 2018 au fost definite de către Ministerul Finanţelor Publice (MFP) încă de la începutul acestui an.

    Oordinul Nr. 10/2019, din 3 ianuarie 2019, privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice şi pentru reglementarea unor aspecte contabile, reglementează aspectele pentru depunerea bilanţurilor aferente anului 2018.
     
  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Daniela Bîzgan, director general { Marelvi }

    •   Este una dintre cele trei fiice ale lui Dumitru Mihalescul, antreprenorul care a clădit afacerea Marelvi, cel mai mare distribuitor de electronice şi electrocasnice din România, fiind, ca director general al firmei, mâna sa dreaptă.
    •   Daniela Bîzgan a absolvit în 2004, la Iaşi, Facultatea de Finanţe-Contabilitate, în acelaşi an începând să lucreze şi în afacerea familiei; în 2005 „s-a nimerit să aibă loc separarea de fostul asociat al Marelvi şi am rămas doar eu şi o colegă să ne ocupăm de contabilitate”.
    •   A urmat un curs de management la CODECS şi a lucrat cot la cot cu directorii executivi, care au biroul în Bucureşti, iar în 2006 a devenit mâna dreaptă a directorului general.

    Cifră de afaceri (2017): 249,7 mil. lei
    Profit: 5,7 mil. lei
    Număr de angajaţi: 114

  • Profesia din România extrem de populară care va DISPĂREA în numai câţiva ani. Mii şi mii de oameni stau cu teamă

    Profesia de contabil este în zona în care 97% din activităţi sunt pretabile digitalizării, astfel este nevoie de adaptarea la noua realitate şi de reconfigurarea activităţii contabilului.
     
    Cine se adaptează schimbării va supravieţui, însă cine nu ţine pasul va fi scos din piaţă, a spus Phillippe Arraou, prim-vicepreşedinte al CILEA (Comite de Intergation Latino Europa-America), în cadrul Congresului CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România), eveniment ce a avut loc la sfârşitul lunii septembrie la Palatul Parlamentului.
     
  • Premieră la nivel mondial: Belarus este prima ţară din lume care emite un cadru contabil legal pentru criptomonede

    Documentul detaliază modul în care criptomonedele pot fi contabilizate precum şi modul în care pot fi categorizate monedele digitale primite de organizaţii, în funcţia de utilizarea lor viitoare (excluzând Banca Naţională, Banca de Dezvoltare şi IFN-urile), informează Ziarul Financiar.

    În luna decembrie a anului trecut, preşedintele Belarusului, Alexander Lukashenko a semnat legea „Dezvoltării Economice Digitale”, care susţine tehnologia blockchain şi dezvoltarea criptomonedelor. Legea ţinteşte să elimine birocraţia care ar bloca dezvoltarea blockchain-ului, un ţel care a primit acum standarde contabile şi instrucţiuni clare pentru utilizatorii de criptomonede.

    Monedele vor fi clasate sub categoriile „aranjamente cu creditori şi debitori” şi „alte cheltuieli şi venituri”.

    Monedele care sunt scoase la vânzare vor fi luate în considerare drept „Bunuri”, iar cele obţinute din activitatea de minare criptomonede drept „produse”.

    La sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, Lukashenk a semnat o altă lege legată de criptomonede, pentru proiectul High-Tech Park, menit să dezvolte o zonă economică modelată după modelul Silicon Valley, permiţând noilor tehnologii, precum criptomonede şi ICO, să se dezvolte într-un mediu propice.

  • Sibienii de la Smart Bill au lansat prima aplicaţie de contabilitate online pentru antreprenori

    Programul a fost prezentat iniţial în anul 2017, în faţa unei audienţe formată din peste 400 de experţi în domeniu, iar până în prezent, aplicaţia a fost testată şi utilizată de peste 500 de companii din România în versiunea “private beta”.

    “Am ţinut cont de feedback-ul contabililor şi am inclus în SmartBill Conta principalele cereri ale acestora, inclusiv un modul de salarii care generează şi mult prea celebra declaraţie D112. SmartBill Conta este o aplicaţie aşteptată de mii de companii, acum suntem în faţa unei versiuni care satisface cele mai multe nevoi, însă munca noastră nu se opreşte aici. Avem în plan o multitudine de optimizări şi integrări care vor uşura enorm munca antreprenorilor şi contabililor, estimăm că va reduce cu 50% munca manuală”, a declarat Alexandru Leca, Project Manager SmartBill Conta.

    Programul acoperă principalele fluxuri contabile, iar toate rapoartele disponibile sunt structurate astfel încât să fie uşor de înţeles şi analizat. Printre funcţionalităţile care diferenţiază SmartBill Conta de alte programe de contabilitate se numără prelucrarea automată a documentelor de la clienţii care folosesc deja SmartBill, dar şi prelucrarea semi-automată a extraselor de cont de la principalele bănci. Firmele de contabilitate au acces 100% gratuit la aplicaţia Smart Bill Conta.

    “Viziunea noastră este ca SmartBill o să devină un ecosistem care să elimine munca manuală, aducând câştiguri majore de timp, bani şi oportunitate firmelor din România, iar SmartBill Conta este cel mai important în această direcţie. Spre exemplu, o vânzare lansată într-un magazin online sau într-unul fizic poate genera factura şi scădea gestiunea automat şi mai mult, va ajunge în timp real la contabilitate. O altă facilitate cheie este importul extraselor de cont din bancă şi reconcilierea semi-automată a încasărilor şi plăţilor, care scuteşte foarte mult timp atât în cadrul firmei client cât şi la firma de contabilitate”, a declarat Radu Hasan, CEO Smart Bill

    SmartBill Conta rulează pe serverele Amazon Web Services, cel mai important furnizor de infrastructură Cloud din lume, aşadar datele utilizatorilor sunt permanent în siguranţă. Aplicaţia are cerinţe minime de instalare, utilizatorii având nevoie doar de un computer şi acces la internet pentru a demara activitatea.

    Serviciile Smart Bill sunt utilizate, în prezent, de peste 55.000 de clienţi, de la PFA-uri, la companii mici şi mijlocii, şi până la multinaţionale, din toate sectoarele de business, precum servicii şi comerţ. Peste 2 milioane de facturi sunt emise lunar, cu o valoare de peste 2 miliarde de euro pe an.

    Dezvoltat în 2007, de antreprenorii Radu Hasan, Ioana Hasan şi Mircea Căpăţînă, Smart Bill este în prezent cel mai utilizat şi cel mai apreciat program de Gestiune şi Facturare de pe piaţa din România, cu peste 55.000 de clienţi, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Smart Bill se adresează unei plaje mari de clienţi, de la PFA-uri, companii mici şi mijlocii, şi până la multinaţionale, din toate domeniile de business. Prin intermediul Smart Bill se emit lunar peste 2.000.000 de facturi şi se facturează peste 2 miliarde de euro anual.
    În 2016, Smart Bill a beneficiat de o investiţie de 1 milion de euro din partea fondurilor de investiţii Catalyst Romania şi Gecad Group,  care au preluat printr-o operaţiune de majorare de capital peste 30% din acţiunile firmei.

  • Românul care deţine cele mai multe mall-uri din ţară. Colectează zeci de milioane de euro din chirii

    Iulian Dascălu a fost unul dintre primii investitori în malluri din România; în 2000, când a deschis Iulius Mall la Iaşi, în România mai funcţiona doar proiectul Bucureşti Mall al companiei turceşti Anchor Grup.

    La un deceniu şi jumătate distanţă, Iulius Group controlează patru centre comerciale sub brandul Iulius, la Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava, precum şi ansamblul multifuncţional Palas Iaşi. Pe segmentul office, compania a dezvoltat la nivel naţional peste 58.000 de metri pătraţi de birouri clasa A, iar alţi 15.000 de metri pătraţi se află în construcţie.

    Iulian Dascălu este licenţiat în finanţe-contabilitate în cadrul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, respectiv economie şi administrarea afacerilor în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.

    Toate proiectele omului de afaceri Iulian Dascălu au înregistrat în 2015 creşteri ale cifrei de afaceri, ajungând la o valoare cumulată de 291 mil. lei (66,1 mil. euro) numai din segmentul de retail.

    Acestui total i se adaugă 27,8 mil. lei (6,3 mil. euro) din exploatarea sectorului office construit în cadrul an­samblului Palas din Iaşi. Faţă de anul 2014, când rezultatul pe retail a fost de 268,1 mil. lei (60,9 mil. euro), creşterea este de 8,5%. Liderul grupului în ceea ce priveşte rezultatele pentru anul trecut este centrul comercial Iulius Mall Timişoara, care a adus în 2015 venituri de 89,7 mil. lei (20,4 mil. euro), în creştere cu 6,5% faţă de anul anterior. Mallul din vestul ţării va fi integrat într-un proiect mai amplu la care compania lucrează în prezent şi în care investeşte peste 220 mil. euro. Acesta va fi al doilea ansamblu de tip mixed-use din portofoliul companiei, după Palas Iaşi.

  • De la IT la contabilitate

    Într-o casă din centrul oraşului Ploieşti se aude zumzetul specific jobului de economist, dar este perceptibilă şi atmosfera de concentrare a celor 30 de angajaţi care lucrează în businessul antreprenorial Geseidl. Grupul este axat pe furnizarea de servicii de contabilitate, salarizare, serviciile de suport şi consultanţă aferente (care generează mai mult de jumătate din cifra de afaceri); restul este compus din consultanţă specială, fuziuni, lichidări, audit şi consultanţă privind implementarea de sisteme de management al calităţii.

    Compania are circa 150 de clienţi, din domenii precum transport – logistică, industria de prelucrări metalice, industria alimentară, agricultură şi a generat anul trecut venituri de 1,9 milioane de lei. Pentru anul în curs, Robert Popa, managerul companiei, vizează o creştere de circa 15%, respectiv depăşirea pragului de jumătate de milion de euro.

    Robert Popa şi-a început pregătirea profesională în 1993, într-un domeniu total diferit faţă de cel în care activează acum: pentru a deveni profesor de limba engleză pentru învăţământul primar. Nu a activat însă ca profesor; patru ani mai târziu, s-a înscris la Facultatea în Automatică şi Informatică Industrială (la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti), pe care a absolvit-o în 2003. Şi-a consolidat pregătirea cu programe doctorale în managementul proiectelor (la Academia de Studii Economice din Bucureşti – 2003-2004) şi Management şi Relaţii Economice Internaţionale (ASE; 2005-2006), precum şi cu alte cursuri internaţionale. în intervalul 2005-2008, a obţinut şi licenţa de studii în ştiinţe economice (la Universitatea Spiru Haret din Bucureşti, specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune).

    între 1997 şi 1999 a lucrat ca administrator de reţea în cadrul companiei farmaceutice Europharm din Ploieşti, iar ulterior a lucrat ca intelligence resource manager la SmithKline- Beecham – Europharm SA (1999-2001); între 2001 şi 2003 a lucrat ca analist programator la GlaxoSmithKline. Din 2004, este manager al Geseidl din Ploieşti.

    Ideea dezvoltării unui business antreprenorial le-a venit părinţilor lui Robert Popa, în anii 2000: ”Mama mea a fost foarte atentă la ce se întâmpla la vremea respectivă în piaţa de servicii şi au identificat o oportunitate în acest domeniu. S-au documentat, s-au pregătit cu atenţie, ne-au cooptat şi pe noi, juniorii, şi în 2003 am început“, descrie managerul Gelseidl începutul afacerii.  Pe parcursul primilor cinci ani de activitate au investit aproximativ 100.000 de euro, fonduri proprii, direcţionate mai ales spre sistemele IT. ”După perioada iniţială nu am investit mai mult decât am produs. Am fost deosebit de atenţi la acest capitol şi ne-am ferit de credite. Ne-a fost de folos această strategie şi, mai ales în criză, am avut libertatea să alegem cum să procedăm“, spune  Robert Popa, managerul Geseidl şi fiul fondatorilor afacerii.

    Un punct de cotitură a fost adus de criză şi, mai ales, de modul în care au fost afectaţi clienţii companiei de aceasta: ”Având în vedere stabilitatea financiară pe care am avut-o, prin reinvestirea profitului obţinut, ne-am permis să ne alegem clienţii prin care puteau să continue doar relaţiile sănătoase“, spune el. Financiar, au înregistrat o pierdere semnificativă în intervalul 2009-2010 (de la o cifră de afaceri de aproape 1,6 milioane de lei, aceasta a scăzut la 1,2 milioane de lei), însă Popa spune că strategia aleasă i-a ajutat ca în următorii doi ani să îşi revină, fără nevoia de restructurări. ”în septembrie 2009 am ales să păstrăm doar clienţii care împărtăşeau aceleaşi valori ca şi noi, reducând cifra de afaceri cu 20-30%“, rememorează managerul decizia.

    În decembrie 2003, la înfiinţarea firmei, în cadrul acesteia lucrau patru angajaţi şi doi stagiari; ulterior echipa s-a mărit constant, prin selectarea de tineri economişti care voiau să înveţe din practica în cadrul Geseidl, care s-a remarcat, potrivit managerului companiei, ca firmă-şcoală. Media de vârstă în cadrul firmei este de 34 de ani. ”în cei 14 ani de experienţă, au fost mai mult de 50 de colegi care au debutat la Geseidl şi apoi au mers mai departe către posturi de conducere la Timken, Cameron, Michelin, Wabag, Lubbers sau chiar ca manageri generali tot la multinaţionale. Noi căutăm să avem în echipa noastră şi persoane cu experienţă de la care să învăţăm lucrurile de fineţe“, descrie Popa parcursul ales de câţiva dintre foştii angajaţi.

    Totuşi, perspectiva lui asupra millennialilor şi a candidaţilor actuali nu este una optimistă: ”De la an la an constatăm o scădere constantă a apetitului pentru muncă. Dacă acum 10 ani erai pur şi simplu copleşit de sutele de CV-uri pe care le primeai la un simplu anunţ şi multe erau deosebit de bune calitativ, acum trebuie să investim sume mari pentru orice post pe care îl scoatem la concurs doar pentru a atrage atenţia şi a obţine câteva CV-uri“, descrie Popa o tendinţă în ceea ce priveşte recrutarea specialiştilor. El a observat că pregătirea, precum şi dorinţa de a munci sunt mai scăzute de la generaţie la generaţie. ”în ultimii ani am renunţat complet să mai căutăm candidaţi cu pregătire profesională. Căutăm persoane cu un anumit tip de personalitate, le pregătim şi facem performanţă“, descrie el noua abordare a companiei.

    În ceea ce priveşte retenţia angajaţilor în cadrul firmei, managementul a decis să aloce aproximativ 20% din profitul firmei este distribuit în mod egal între programe de team building şi pregătire a angajaţilor, în scopul motivării acestora. ”Am înţeles devreme că nu doar cu bani trebuie să motivezi echipa şi de aceea avantajele pe care le oferim sunt flexibilitatea programului, posibilitatea ca fiecare să îşi aleagă tipul de sarcini şi lucrări, grija pentru fiecare, atât din punct de vedere profesional, cât şi social, şi modul nostru de lucru, destins, jovial“, descrie Robert Popa perspectiva sa asupra acestui tip de programe. Consideră că sportul este foarte important, ”mens sana in corpore sano, anul trecut am contractat un instructor de aerobică pentru colegele noastre care a venit de două ori pe săptămână în sala noastră de sport“, descrie el unul dintre beneficiile extrasalariale acordate angajaţilor.

    În continuare, şi-au propus să dezvolte afacerea pe trei paliere: ”Vom îmbunătăţi modul de lucru pentru serviciile pe care le oferim deja, urmând să investim foarte mult timp şi capital uman în această direcţie. Apoi vom adăuga, treptat, noi servicii doar când putem asigura o calitate conform brandului nostru şi, în al treilea rând, vom cerceta un domeniu nou, strâns legat de IT, care sperăm să ne aducă un avantaj comercial decisiv în piaţă“, descrie managerul Geseidl strategia pentru perioada următoare.

    Robert Popa este tatăl a trei copii, perspectivă din care spune că îl îngrijorează lipsa de eficacitate a sistemului actual de a transmite tinerei generaţii plăcerea de a munci. ”Consider că de aici apar multe pericole şi potenţiale derapaje pentru cei tineri. Accesul la informaţie, aşa cum este acum, coroborat cu consecvenţa, dorinţa de a cunoaşte şi perseverenţa nu au cum să nu ducă la un rezultat bun.“

    Robert Popa spune că a ajuns la un echilibru între familia personală, profesie şi activităţi personale, un ajutor în acest sens fiind cartea The Three Big Questions for a Frantic Family, a autorului Patrick M. Lencioni. Spune că în timpul liber îi place să înveţe: ”Petrec cel puţin câteva ore pe zi studiind lucruri noi, citind. De asemenea, îmi place să fac sport. Am un program regulat de mişcare şi combin ciclismul cu atletismul. Şi nu neapărat ca hobby, ci mai mult ca mod de viaţă sănătos“. Iar dacă ar fi să îşi ia un an sabatic, spune că ar studia ceva nou: ”Aşa cum a făcut Steve Jobs când a fost concediat; şi aş călători cât mai mult pentru asta.

    Mi-ar plăcea să mă reîntorc în Japonia. Viaţa mi se pare foarte scurtă şi nu vreau să îmi pierd timpul“.

    Articol scris de Florin Dull.
     

  • Mavrodin, Trezorerie, despre split TVA: Peste două săptămâni vor fi generate extrasele electronice

    “În următoarele două săptămâni vor fi generate automat extrasele electronice. Structura fişerului va fi standardizată”, a declarat, joi, 21 septembrie, Valentin Mavrodin, directorul general al Direcţiei Generale Trezorerie şi Contabilitate Publică din cadrul Ministerului Finanţelor.

    Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe dedicate introducerii sistemului de defalcare a plăţii TVA începând cu 1 ianuarie 2018, firmele putând opta pentru palta defalcată de la 1 octombrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro