BusinessMagazin

Tag: constructii

  • Românul care construieşte case de lux pentru englezi – VIDEO

    Afacerea îşi are rădăcinile nu în România, ci în Marea Britanie, însă fondatorul acesteia nu a părăsit complet mediul românesc de afaceri, aşa că încearcă să aducă şi aici, pas cu pas, ideile aplicate pe pământ englezesc. Chiar şi Barack Obama a înnoptat în una din cabanele concepute de Ionuţ Sănducu, iar românii par să fi prins şi ei gustul caselor din lemn.

    În 2014 a realizat primul său proiect – zece case de lemn sub numele Hunter Lodges, care aparţin hotelului şi centrului de golf de cinci stele Celtic Manor din Ţara Galilor. Ce au special casele Honka? La bază, lemnul este elementul-cheie care le diferenţiază de casele obişnuite, din BCA ori cărămidă. Pereţii, uşile, podelele, toate gravitează în jurul acestui material – lemnul, despre care se spune că „poluează” mai puţin viaţa locatarilor decât cele clasice. 

  • Care au fost domeniile care au angajat masiv în timpul pandemiei

    Topul domeniilor cu cele mai multe angajări de la începutul pandemiei este condus de IT, urmat de comerţ (comerţ en-gros şi retail), construcţii şi domeniul financiar-consultanţă, cumulat, cele patru domenii, fiind responsabile pentru mai mult de jumătate din numărul de locuri de muncă pentru care angajatorii au postat anunţuri pe platforma BestJobs, în perioada aprilie-octombie 2020.

    Pe primul loc, cu cele mai multe angajări, s-au situat companiile din IT, care au scos la concurs peste 12.000 de locuri de muncă de la începutul pandemiei, în condiţiile în care restricţiile în circulaţia persoanelor şi implementarea politicii de work-from-home au dus la accelerarea digitalizării şi adopţia noilor tehnologii. Top 3 joburi pentru care companiile au căutat să angajeze în pandemie au fost Software Developers, Support Engineer şi System Administrator.

    Pe locul doi în topul sectoarelor care au continuat să facă angajări masive este comerţul, cu peste 11.000 de locuri de muncă în comerţul en-gros şi cu peste 6.000 de locuri de muncă în retail, în condiţiile în care, activităţile considerate esenţiale, precum comerţul cu alimente şi bunuri de larg consum, au funcţionat permanent de la începutul pandemiei. Printre specialiştii cei mai căutaţi din acest domeniu au fost agenţii/reprezentanţii de vânzări, Logistic Planners şi Trade Marketing Specialists.

    Construcţiile ocupă locul trei în top, alături de domeniul financiar-consultanţă, cu puţin peste 6.000 de locuri de muncă scoase la concurs fiecare.

    La polul opus, există şi domenii a căror activitate a fost foarte afectată şi care au îngheţat angajările pe fondul impactului generat de pandemia de coronavirus asupra anumitor sectoare economice, precum organizarea de evenimente şi târguri sau activităţile recreative şi artistice.

     

  • Unde mai lucrează muncitorii asiatici?

    În anul 2019 am adus în jur de 2.000 de oameni noi în România. A fost un contingent de 30.000 de oameni şi, în total, au venit undeva la 26.000 de oameni. Anul acesta am pornit cu un contingent tot de 30.000 de oameni, dar până acum s-au epuizat doar 16.000 de avize”, a spus Corina Constantin, directorul general al Multi Professional Solutions, agenţie de recrutare şi plasare de personal din ţări precum Nepal, India, Sri Lanka, Indonezia şi Filipine, în cadrul emisiunii ZF Live.

    Anul 2020 este destul de imprevizibil şi acest lucru creează probleme companiilor de recrutare şi plasare de personal asiatic, precum şi clienţilor lor, spune ea.

    „Un proiect de recrutare necesită timp şi trebuie să ştim la ce să ne aşteptăm pentru a face demersurile necesare aducerii personalului”, explică Corina Constantin.

    Muncitorii asiatici aduşi de Multi Professional Solutions au venit în România să lucreze în domenii precum HoReCa, construcţii şi producţie.

    „Pe partea de producţie au venit în industria alimentară, mase plastice, componente în domeniul ceramicii. În HoReCa, noi avem clienţi hotelurile de cinci stele, în special din Bucureşti”, spune directorul general al companiei.

    În lunile ianuarie – martie, înainte de pandemie, Multi Professional Solutions a adus în România circa 300 de muncitori asiatici, însă din martie şi până acum au mai adus doar câteva zeci.  

    „Zborurile au fost o problemă, iar ambasadele din ţările cu care lucrăm au activitatea restrânsă. În HoReCa, noi avem clienţi hotelurile de cinci stele, în special din Bucureşti. Activitatea lor s-a restrâns foarte mult şi am rămas cu personalul plasat aici pentru a îl redistribui pe piaţa muncii din România. Prin urmare, pentru o parte dintre ei a trebuit să facem o reconversie profesională, să încercăm să îi adaptăm în alte businessuri”, a explicat Corina Constantin.

    Contractele angajaţilor asiatici sunt încheiate pe o perioadă de minimum doi ani, astfel că ei trebuie să lucreze pentru angajator pentru cei doi ani, după care pot reînnoi contractul sau pot să se întoarcă acasă.

    „Am avut personal din hoteluri de cinci stele care a mers în domeniul construcţiilor ca muncitori necalificaţi, imediat ce a început criza. I-am direcţionat şi spre partea de fast-food şi livrări, au mers şi au lucrat către unităţi de catering. O parte dintre ei nu şi-au dorit reconversia, în special cei care lucraseră o viaţă întreagă în poziţii cheie din restaurantele de cinci stele. Cred că în jur de 10% – 15% au ales să se întoarcă acasă, iar toţi sunt din domeniul hotelier. O parte dintre cei care au rămas sunt încă în şomaj tehnic sau în Kurzarbeit. Muncitorii nu pot părăsi ţara dacă sunt în şomaj tehnic“, a explicat Corina Constantin.

     

    Corina Constantin, directorul general al Multi Professional Solutions
    „Am avut angajaţi din hoteluri de cinci stele care a mers în domeniul construcţiilor ca muncitori necalificaţi, imediat ce a început criza. I-am direcţionat şi spre partea de fast-food şi livrări, au mers şi au lucrat către unităţi de catering. O parte dintre ei nu şi-au dorit reconversia, în special cei care lucraseră o viaţă întreagă în poziţii cheie din restaurantele de cinci stele.”

    În ceea ce priveşte cererea de personal asiatic din partea companiilor de pe piaţa locală, expertul în recrutare spune că piaţa construcţiilor este una în care cererea este încă similară cu perioada de dinaintea pandemiei.

    „Observ o cerere similară pe piaţa construcţiilor. În afara unor proiecte care au fost anulate pentru că aceasta a fost dorinţa beneficiarului final, avem clienţi în domeniul construcţiilor care îşi doresc în continuare să atragă forţă de muncă din Asia. În continuare, în România nu găsim muncitori calificaţi şi necalificaţi în domeniul acesta, operatori de utilaje, sudori şi angajatorii îşi doresc să atragă forţă de muncă din Asia pe aceste posturi”, spune directorul general al Multi Professional Solutions.

    Cele mai mari salarii sunt câştigate de muncitorii asiatici care lucrează în domeniul construcţiilor, iar în HoReCa şi în industrie câştigă similar cu românii.

    O evoluţie puternică a cererii de personal asiatic a fost înregistrată pentru serviciile bonelor, având în vedere că multe şcoli funcţionează în scenariul galben, cel ce presupune că elevii învaţă de acasă prin rotaţie, sau în cel roşu, unde toate cursurile se ţin în mediul online.

    „Începând cu luna martie, am primit undeva la 50 de cereri de bone, semnificativ mai multe decât în 2019. Părinţii trebuie să meargă la serviciu în continuare, nu vor să expună bunicii şi caută soluţii“, spune Corina Constantin.

    Cifra de afaceri a companiei pe care ea o reprezintă este în scădere comparativ cu 2019, iar acum încearcă să păstreze veniturile şi cheltuielile în linie pentru a nu ieşi pe pierdere anul acesta.

    „Cu ajutorul relocărilor am reuşit să ne păstrăm pe o linie de plutire. Cred că începând din martie anul viitor ne vom duce spre normalitate. Eu sper ca, în viitor, importul de forţă de muncă să fie mai aşezat şi mai ordonat, tocmai de aceea am şi format un patronat al importatorilor de forţă de muncă. Costurile pentru aducerea unui muncitor din Asia au scăzut, clienţii noştri nu îşi mai permit să facă investiţii la fel de mari ca înainte de pandemie şi ne adaptăm împreună“, spune directorul general al Multi Professional Solutions.

    În 2019, compania a avut o cifră de afaceri de peste 3,4 milioane de lei, în creştere cu aproape 4% comparativ cu anul precedent, conform datelor de la Ministerul Finanţelor.

    Yosef Gavriel Peisakh, general manager al companiei de recrutare şi plasare de personal asiatic Work From Asia, spune că, în acest moment, angajatorii români sunt interesaţi de muncitori asiatici care să lucreze în service-uri auto, unde în prezent este nevoie de mecanici auto specializaţi.

    „Forţa de muncă importată de noi din Asia acoperă aproape toate domeniile de activitate, însă în momentul de faţă este notabil interesul sporit al angajatorilor români pentru activitatea în domeniul service-urile auto, unde în prezent este nevoie de mecanici auto specializaţi. Un alt job care se bucură de căutare este cel al de operatorilor de utilaje, pentru care piaţa muncii a ales să importe personal din Asia. Decizia lor e bazată pe raţionamentul că Asia livrează în continuare oameni calificaţi, la salarii sub oferta salarială actuală”, explică el.

    Acestor domenii li se adaugă şi agricultura, zootehnia şi construcţiile.Cele mai mari salarii înregistrate de muncitorii asiatici în România sunt ca angajaţi în joburi precum: operatori CNC şi operatori utilaje, adaugă Yosef Gavriel Peisakh.

    Reprezentantul Work from Asia spune că şi ei s-au lovit de situaţia în care muncitorii pe care îi aduseseră pe piaţa din România au rămas fără loc de muncă în timpul pandemiei.

    „Da, ne-am lovit de multe astfel de cazuri, cele mai multe fiind înregistrate în domeniul HoReCa, unde muncitori asiatici veniţi să lucreze în restaurante, fie ca bucătari sau ospătari, au fost relocaţi în ferme agricole sau reangajaţi ca personal în domeniul curăţeniei”, explică Yosef Gavriel Peisakh.

    În primele nouă luni din 2020, compania Work from Asia a adus pe piaţa din România câteva zeci de muncitori asiatici, cifrele fiind similare cu cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Anul acesta, Work From Asia a raportat un număr mai mic de angajaţi asiatici cu 10-15% faţă de primele nouă luni ale anului trecut”, spune managerul general al companiei.

     

    Yosef Gavriel Peisakh, general manager al companiei de recrutare şi plasare de personal asiatic Work From Asia
    „Forţa de muncă importată de noi din Asia acoperă aproape toate domeniile de activitate, însă în momentul de faţă este notabil interesul sporit al angajatorilor români pentru activitatea în domeniul service-urile auto, unde în prezent este nevoie de mecanici auto specializaţi. Un alt job care se bucură de căutare este cel al de operatorilor de utilaje, pentru care piaţa muncii a ales să importe personal din Asia. Decizia lor e bazată pe raţionamentul că Asia livrează în continuare oameni calificaţi, la salarii sub oferta salarială actuală.”

     

    Pentru a se adapta la contextul creat de pandemie, agenţia încearcă un nou model de business, unul care presupune colaborarea cu parteneri care, în schimbul unui comision de 10%, să contribuie activ la încheierea contractelor de angajare a forţei de muncă asiatică în România.

    ,,În plină pandemie am realizat că singura şansă e aceea de a fi creativi şi dispuşi la schimbare, aşa că adaptăm regulile şi deschidem uşa tuturor celor care vor să muncească.  Contractele mari, încheiate cu firmele de construcţii, de exemplu, care se traduc prin angajarea a zeci de muncitori asiatici pot fi extrem de profitabile pentru potenţialii colaboratori. Mai mult decât atât, sunt de interes si contractele de aducere a forţei de muncă asiatice pentru fabricile de textile, fermele agricole, firmele de curăţenie, hoteluri şi restaurante, practic tot ce are legatură cu segmentul HoReCa”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh.

    Prin acest model de business, Work From Asia îşi anunţă disponibilitatea de a găsi noi colaboratori şi de a permite oricui să aibă acces la aria sa de activitate.

    „Concret, oferim un comision de 10% celor care ne aduc contracte noi pentru plasarea muncitorilor asiatici. Sunt vremuri pline de provocări pentru toate businessurile şi acum mai mult ca niciodată cred că dacă nu dăm dovadă de flexibilitate şi capacitate de adaptare, businessurile noastre vor avea de suferit.

    Asta nu înseamnă că începem să recrutăm personal din Romania şi că brusc ne schimbăm domeniul de activitate, ci doar că suntem dispuşi să lucrăm mai mult cu exteriorul, în cazul nostru cu noi colaboratori români, pe partea de vânzări”, spune reprezentantul Work From Asia.

    Schimbarea a venit din nevoia de adaptare la cerinţele pieţei şi aceea de a identifica un nou model de business cu potenţial de succes.

    „Este important pentru clienţii noştri să ştie că suntem flexibili şi deschişi şi că le oferim tot sprijinul nostru, toată experienţa logistică de a-şi găsi angajaţii de care au nevoie. Personalul asiatic este pe cât de dedicat, pe atât de stabil. România este una dintre puţinele ţări în care construcţiile sunt în continuare într-un trend ascendent. Noi le oferim personalul calificat sau necalificat, în funcţie de caz, de care au nevoie, în condiţii optime de salarizare şi eficienţă”, concluzionează Yosef Gavriel Peisakh

    Work From Asia asigură forţă de muncă din ţări precum: Filipine, Vietnam, Nepal, Sri Lanka, Indonezia, Pakistan, India şi Bangladesh şi este parte integrantă a grupului de firme Isrom Group.

    Costurile aducerii unui angajat non-UE sunt de peste 1.000 de euro, costuri în care intră biletele de avion, costurile cu taxele guvernamentale, analizele medicale şi diferite certificări. Procesul poate dura de la două la patru luni, în funcţie de ţara din care vin candidaţii.

    În anul 2018, numărul de avize de muncă eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a fost de puţin sub 11.000. Cota de lucrători migranţi care pot fi admişi pe piaţa muncii din România a fost majorată la 20.000 de avize de muncă în 2019 şi apoi majorată din nou până la 30.000. În 2020, contingentul de lucrători migranţi care pot fi admişi pe piaţa muncii este de 30.000.


     

  • Mişcări de trupe

    „Sunt multe situaţii în care competenţele sunt portabile, de aceea unii manageri aleg să migreze între industrii diferite”, spune Magda Clipaciuc, senior talent partner în cadrul Amrop România, Amrop fiind una dintre cele mai mari companii de recrutări de poziţii de management la nivel internaţional. Magda Clipaciuc coordonează proiecte de real-estate şi industrial.

    Tendinţa este valabilă şi în sens invers: multe companii din construcţii şi real-estate încep să caute anumite competenţe din alte industrii, incluzând aici inovaţia sau aplecarea către digitalizare. De aceea, unele firme cer în mod expres ca managerii să vină din alte domenii decât cel al construcţiilor.

    Există însă şi migrări între companii din acelaşi domeniu, chiar din acelaşi segment de piaţă. Iulian Mangalagiu, actualul CEO al Wienerberger România, este un astfel de exemplu, el venind de la Brikston. Ambele companii activează în producţia de cărămizi.

    „Nu este nefiresc ca un manager să plece la competiţie. Contează ce priorităţi sunt pe masa companiei care recrutează”, mai spune Magda Clipaciuc.

    Alţi foşti CEO au ales calea antreprenoriatului sau a consultanţei, unii oferind astfel de servicii chiar pentru compania a cărei conducere au avut-o.

    „În general, în consultanţă aleg să meargă foşti CEO ai unor companii foarte mari, pentru care un mandat similar pe piaţa locală ar fi greu de găsit.”

    Dacă în străinătate conceptul de „an sabatic” este destul de des întâlnit, în România nu este o soluţie prea frecventă. Liviu Mistodinis, fostul manager al producătorului de acoperişuri Metigla, este unul dintre cei care au ales ca, după plecarea din companie, să ia o perioadă de pauză. Este însă o excepţie, iar ca tendinţă a pieţei, în general în marile corporaţii se mai întâlnesc astfel de cazuri.

    Sorin Vişoianu, actualul CEO al dezvoltatorului imobiliar River Development, controlat de Ion Rădulea, este un alt „studiu de caz”. El a revenit în companie după ce, vreme de câţiva ani, a lucrat pentru subsidiara locală a unui alt dezvoltator, firma austriacă Immofinanz.

    „Nu se întâmplă des ca cineva să plece şi să se întoarcă în aceeaşi companie. De obicei, astfel de situaţii au loc când legătura cu managementul rămâne puternică chiar şi după plecare”, explică Magda Clipaciuc.

    Este această perioadă de pandemie bună pentru schimbări de management?

    „Sunt două situaţii în care companiile aleg să schimbe acum managerul: fie pentru a înlocui pe cineva care alege să plece, iar atunci, de cele mai multe ori, se optează pentru promovarea cuiva din interior, fie pentru că firma simte că are o oportunitate de care trebuie să profite”, mai spune Magda Clipaciuc de la Amrop.

     

     

    David Hay

    Fondator şi CEO ADD Value Management

    Funcţie anterioară: CEO AFI Europe România

     

    Povestea:

    David Hay a condus timp de şapte ani operaţiunile din România ale dezvoltatorului imobiliar AFI Europe, înainte de a fi recrutat de gigantul american Morgan Stanley, alături de care a cumpărat clădirea de birouri America House din Piaţa Victoriei din Bucureşti, dar şi Promenada Mall din Târgu Mureş. După plecarea de la AFI, Hay a fondat ADD Value Management, o companie cu activitate în cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare.

    David Hay a fost timp de şapte ani CEO al AFI Europe România, activând însă în cadrul grupului israelian mai mult timp.

    „După 12 ani în care am ocupat diferite funcţii în cadrul AFI Europe şi alţi şapte ani în care am gestionat operaţiunile grupului din România, am decis cu inima grea să trec la următorul pas şi să explorez alte oportunităţi în carieră”, spunea David Hay la plecarea din AFI Europe.

    David Hay a venit în România în plină criză, la începutul anului 2011, după mai multe experienţe în Statele Unite ale Americii, Nigeria şi Cehia. În mai puţin de trei ani de la venirea sa la conducerea AFI Europe România, a ridicat proiecte în valoare de circa 100 de milioane de euro, într-o perioadă în care criza financiară frânase entuziasmul dezvoltatorilor imobiliari.

    După venirea lui, mallul AFI Cotroceni – „perla” coroanei dezvoltatorului în România – a ajuns la vânzări de circa 200 de milioane de euro, un plus de 30% faţă de 2010. În 2015, David Hay a preluat şi funcţia de manager al mallurilor AFI, înlocuindu-l pe Israel Vizel. Cu doi ani înainte de venirea lui David Hay, israelienii de la AFI Europe inauguraseră mallul AFI Cotroceni, cel mai mare din ţară, cu o suprafaţă închiriabilă de 90.000 de metri pătraţi. Mallul a fost inaugurat în noiembrie 2009, în urma unei investiţii de peste 300 de milioane de euro.

     

     

    David Jordan

    Consultant al Policolor-Orgachim, producător de vopsele pentru construcţii

    Funcţie anterioară: CEO al Policolor-Orgachim

     

    Povestea:

    David Jordan a fost adus în funcţia de CEO al producătorului de vopsele Policolor-Orgachim în mai 2018, în locul lui Marius Văcăroiu. Jordan fusese în trecut manager la Unilever, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa bunurilor de larg consum.

    David Jordan locuieşte de peste 15 ani în România, este specialist în operaţiuni şi furnizare şi a condus partea de producţie şi logistică a Unilever pentru Orientul Mijlociu între 1999 şi 2003. Ulterior, a preluat rolul de coordonator din Bucureşti al activităţii de furnizare a Unilever din sudul Europei Centrale.

    Înainte a de veni la Policolor, David Jordan a oferit consultanţă în management de operaţiuni pentru mai multe companii din Europa Centrală şi de Est, în special din România şi Bulgaria, din domeniul farmaceutic, FMCG, agrochimic şi tipografic.

    În septembrie 2020, David Jordan a fost înlocuit la conducerea Policolor de Irina Măndoiu, fost director comercial al Lactalis România, cel mai mare grup din industria lactatelor de pe plan local, care controlează companiile Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Lactate Harghita şi Rarăul.

     

     

     

    Iulian Mangalagiu

    CEO la Wienerberger România, producător de cărămizi

    Funcţie anterioară: CEO la Brikston Iaşi, producător de cărămizi

     

    Povestea:

    Iulian Mangalagiu a fost director general al producătorului de cărămizi din Iaşi şi membru în consiliul de administraţie vreme de 11 ani. În martie 2019, a părăsit funcţia, în condiţiile în care Brikston tocmai fusese achiziţionat de grupul austriac din construcţii Leier de la fondul de investiţii CEECAT, parte a fondului ADM.

    „Este momentul să las pe altcineva să conducă noua etapă de dezvoltare a companiei”, spunea Iulian Mangalagiu la acel moment.

    La circa două luni distanţă, a fost anunţată numirea lui în poziţia de managing director la Wienerberger România, concurent direct pentru Brikston.

    De profesie este inginer constructor şi are un business MBA, la Asebuss şi Universitatea Kennesaw din Georgia, SUA, precum şi o diplomă de master în domeniul construcţiilor, obţinută la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti. Iulian Mangalagiu a lucrat anterior pentru Henkel România şi pentru Rigips România, companii active tot în domeniul materialelor de construcţii.

     

     

     

    Dragoş Militaru

    Director general la Kandia Dulce, cel mai mare producător de ciocolată din România

    Funcţie anterioară: CEO al producătorului de vopsele Fabryo

     

    Povestea:

    Dragoş Militaru a condus timp de şase ani producătorul de vopsele Fabryo, înainte de a veni în fruntea Kandia Dulce, unde l-a înlocuit pe Roman Melesh, în ianuarie 2019. Prin preluarea acestei poziţii, el a revenit practic în industria bunurilor de larg consum, după ce anterior a activat mai bine de 15 ani în cadrul sistemului Coca-Cola (format din producător şi proprietarul mărcilor). Ultima funcţie ocupată în cadrul Coca-Cola România a fost cea de market operations director în regiune, arată datele de pe site-ul de socializare de business LinkedIn. Ulterior, el a lucrat în cadrul companiei de telecomunicaţii UPC.

    Absolvent al Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, managerul s-a retras în 2018 de la conducerea Fabryo, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de lacuri şi vopsele, dar a rămas în companie o perioadă ca şi consultant.

    La începutul carierei, a lucrat ca antenist la Radio Progres. În anul 1993 deţinea firma proprie specializată în servicii de recepţie TV, care a falimentat însă doi ani mai târziu, după venirea unui competitor important care a luat piaţa lui Militaru şi a asociatului său, prin instalarea de canale străine furnizate la o calitate mai bună. Închiderea firmei a făcut loc unei noi strategii: aplicaţiile pentru companii mari.

    În 1995, Militaru a intrat în familia Coca-Cola, ca agent de vânzări. A urcat treptat şi a ocupat mai mult de zece funcţii, iar în perioada 2004-2007 a fost detaşat în Grecia. Ulterior, în 2007, a trecut de la îmbuteliatorul Coca-Cola Hellenic Bottling Company la The Coca-Cola Company, ca responsabil pentru operaţiunile de piaţă din România şi Moldova, iar în 2009 a ajuns director de operaţiuni pentru Europa de Sud-Est.

    După ieşirea din lumea producătorului de băuturi răcoritoare, Militaru s-a întors la prima industrie şi a preluat funcţia de director comercial al UPC România, la începutul lui 2010. Din aprilie 2011, cariera lui Militaru a luat o nouă turnură, el devenind chief marketing officer al producătorului de lacuri şi vopsele decorative Fabryo Corporation, unde în vara lui 2012 a ajuns în situaţia să o înlocuiască pe Aliz Kosza ca CEO.

     

     

     

    Shlomi Mintzer

    CEO al constructorului israelian Danya Cebus România

    Funcţie anterioară: CEO al Danya Cebus SUA

     

    Povestea:

    Compania de construcţii Danya Cebus România, care a ridicat clădirile de birouri din proiectul AFI Cotroceni, l-a readus la conducere pe israelianul Shlomi Mintzer în iunie 2018, după ce Igal Lerner a plecat din poziţia de CEO. Mintzer plecase de la conducerea Danya Cebus România, parte a grupului Africa Israel Investments, în primăvara anului 2016, după ce stătuse patru ani în fruntea operaţiunilor locale. A rămas însă în cadrul Danya Cebus, mergând să conducă operaţiunile grupului din Statele Unite ale Americii. Locul său a fost ocupat de israelianul cu cetăţenie română Igal Lerner, care lucra din septembrie 2013 la Danya Cebus. 

    Shlomi Mintzer a făcut cunoştinţă cu România prima oară în 2008, când a venit la Bucureşti timp de un an şi jumătate pentru a se ocupa de lucrările la centrul comercial AFI Palace Cotroceni. Ulterior, s-a mutat în Rusia timp de un an şi jumătate, unde s-a ocupat de deschiderea centrului comercial Moscow City din capitala rusă, din rolul beneficiarului, AFI Development, şi nu al constructorului.

    Ulterior, drumul său profesional l-a condus din nou în România, unde a fost project manager pentru Danya Cebus. După încă un an, adică în 2012, Mintzer a preluat conducerea operaţiunilor locale ale constructorului israelian. Astfel, în 2018 Shlomi Mintzer a venit de fapt pentru a treia oară la Danya Cebus România. Este absolvent de arhitectură la Politecnico de Torino, în Italia, iar timp de un an a studiat şi la Universidad Politecnica de Madrid, în cadrul programului Erasmus.

     

     

     

    Liviu Mistodinis

    Perioadă de pauză

    Funcţie anterioară: CEO la Metigla România, producător de acoperişuri

     

    Povestea:

    Liviu Mistodinis a plecat, la 1 noiembrie 2018, din funcţia de CEO al producătorului de acoperişuri Metigla România, iar funcţia sa a fost preluată de fostul director de vânzări al companiei, Cristian Mătăşel.

    „Nu plec într-o altă companie, ci am nevoie de o pauză, de o schimbare. Am făcut exit din Metigla, unde aveam 8% din acţiuni. E un moment de schimbare pentru mine”, spunea Liviu Mistodinis la sfârşitul anului trecut.

    Liviu Mistodinis a început să lucreze pentru Metigla în 2002, anterior fiind angajat în cadrul producătorului elveţian de materiale de construcţii Lafarge. Acolo a lucrat cu actualul director general al Metigla, Cristian Mătăşel, cei doi fiind, de altfel, colegi şi prieteni încă de acum mulţi ani.

     

     

     

    Gustavo Navarro

    Independent

    Funcţie anterioară: managing director la CRH România, unul dintre cei mai mari producători de ciment din România

     

    Povestea:

    Gustavo Navarro şi-a încheiat activitatea în cadrul CRH România în aprilie 2020, după ce a condus compania vreme de patru ani. În timpul mandatului său, a avut loc integrarea activelor preluate de la Lafarge în 2015, în contextul fuziunii dintre Lafarge şi Holcim la nivel global.

    La venirea în România, în iunie 2016, Gustavo Navarro l-a înlocuit pe fostul ministru al economiei Costin Borc la vârful CRH. Navarro, de origine argentiniană, a lucrat ca CEO şi CFO şi pentru concurenţii de la Holcim, în Rusia, Serbia şi Ucraina, între 2002 şi 2014.

    „Când am venit pentru prima dată în România, acum circa 20 de ani, această ţară era foarte săracă. Între timp, a evoluat foarte mult, chiar şi în ceea ce priveşte infrastructura, chiar dacă românii nu consideră neapărat că a evoluat”, spunea Gustavo Navarro într-un interviu pentru ZF, în 2018.

     

     

     

    Bogdan Roman

    director general la Hasit România, producător de materiale de construcţii

    Funcţie anterioară: general manager la Hirsch Porozell România, producător de polistiren

    Povestea:

    Bogdan Roman a preluat funcţia de director general al producătorului de materiale de construcţii Hasit România în februarie 2019, anterior lucrând timp de 13 ani în cadrul producătorului austriac de polistiren Hirsch Porozell. În perioada 2004-2006, el a fost responsabil de vânzări la Mayr Melnhof Packaging, o companie austriacă ce activează în producţia de ambalaje din carton, potrivit informaţiilor de pe profilul său de LinkedIn.

    „La locul meu de muncă anterior – Hirsch Porozell – am fost primul angajat, în anul 2006, primul username pentru logarea în reţea. Acolo am parcurs toţi paşii în carieră, de la reprezentant de vânzări până la director general, am petrecut acolo 13 ani frumoşi. Am ajuns de la o singură fabrică la patru fabrici, am trecut printr-o criză economică sângeroasă, le-am trăit pe toate”, spune Bogdan Roman.

    A rămas însă în aceeaşi piaţă, cu aceiaşi clienţi. Şi aceeaşi agendă în telefonul mobil.

     

     

     

    Marius Văcăroiu

    Consultant în management

    Funcţie anterioară: CEO al diviziei agri-food în cadrul Agricover, companie care desfăşoară activităţi de producţie a seminţelor şi servicii de distribuţie agricolă; CEO al Policolor-Orgachim, producător de vopsele pentru construcţii

    Povestea:

    Marius Văcăroiu a stat în funcţia de CEO al producătorului de lacuri şi vopsele Policolor-Orgachim, controlat de fondul Reconstruction Capital II, vreme de şase ani, preluând acest post de la italianul Achille Bardelli.

    Absolvent al Facultăţii de Automatică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, Marius Văcăroiu a intrat în echipa Policolor în 1994, în cadrul unui program de internship, pentru ca din 1995 să devină angajat al companiei. Între 1995 şi 2008 a ocupat poziţia de director IT al Policolor, iar între 2008 şi 2011 a fost chief information officer al grupului. În perioada 2011-2012 a fost CEO al Orgachim Bulgaria, companie achiziţionată de Policolor în urmă cu peste 20 de ani. Din 2012 a devenit CEO al grupului Policolor-Orgachim, un business cu activităţi în industria lacurilor şi vopselelor.

    „Ceea ce m-a făcut să rămân în echipa Policolor este felul în care compania a ştiut să înţeleagă valoarea angajaţilor şi, nu în ultimul rând, să ofere constant noi provocări”, spunea el în 2014.

    După plecarea de la Policolor, a preluat rolul de CEO al diviziei agri-food în cadrul Agricover, unul dintre cei mai mari jucători din agrobusiness, care desfăşoară activităţi de producţie a seminţelor şi servicii de distribuţie agricolă. A lucrat din acest post mai puţin de un an, până în septembrie 2019, urmând ca apoi să devină consultant în management, potrivit informaţiilor de pe profilul său de LinkedIn.

     

     

     

    Sorin Vişoianu

    CEO al dezvoltatorului imobiliar River Development

    Funcţie anterioară: country manager al dezvoltatorului imobiliar Immofinanz România

     

    Povestea:

    Sorin Vişoianu a preluat, în iulie 2018, funcţia de CEO al River Development, în care acţionar este omul de afaceri Ion Rădulea. Cu cinci luni în urmă, el se retrăsese de la conducerea dezvoltatorului imobiliar Immofinanz România, unde a deţinut conducerea vreme de opt ani. Între 2007 şi 2010, Vişoianu a fost director of real estate development pentru River Invest, dezvoltatorul birourilor Sema Parc, astfel că numirea din 2018 a fost, de fapt, o întoarcere în companie. River Development a dezvoltat clădirile office River View şi River House, Sema Office, dar şi proiectul de birouri The Light de la Politehnică.

    Sorin Vişoianu este unul dintre cei mai experimentaţi manageri din real-estate, cu o carieră de peste 20 de ani în imobiliare. În 2009, a fost unul dintre primii angajaţi locali ai Immofinanz, grup a cărui conducere fusese recent preluată de Eduard Zehetner, managerul care a contribuit decisiv la salvarea fondului austriac.

    Înainte de a începe colaborarea cu River Development, în 2007, Vişoianu a fost, pentru doi ani, director tehnic la Drees & Sommer România, o companie tot din domeniul imobiliarelor.

  • Ce-au avut şi ce-au pierdut

    Întâlnirile faţă în faţă, încrederea în autorităţi, deplasările – sunt printre lucrurile a căror pierdere o regretă cel mai mult antreprenorii şi executivii din construcţii, în ultima jumătate de an, de când coronavirusul a schimbat complet modul în care se face business în România şi în lume.

    De cealaltă parte, criza generată de Covid-19 le-a arătat companiilor că pot fi flexibile, adaptabile, că pot economisi timp prin organizarea întâlnirilor şi a şedinţelor online. În plus, a accelerat digitalizarea, aflată de multă vreme pe lista de lucruri de făcut şi a impulsionat extinderea spaţiilor de depozitare, odată cu avântul comerţului online.

    „Consider contextul actual ca fiind dominat de foarte multe întrebări rămase fără răspuns, o situaţie excepţională şi controversată, care va lăsa urme adânci, din cauza modului ambiguu de gestionare la nivel naţional şi global”, spune Adrian Porfir, administratorul subsidiarei din România a producătorului de hale metalice, termoizolaţii, panouri sandwich şi ţigle Joris Ide.

    Business Magazin a întrebat zece companii din domeniul construcţiilor care sunt pierderile şi care sunt câştigurile de pe urma crizei Covid-19. Răspunsurile lor reflectă, practic, modul în care fiecare a ştiut să se adapteze contextului.

     

    Cât se câştigă în construcţii

    Salariul mediu net din construcţii din iulie 2020 l-a depăşit cu 5% pe cel din aceeaşi lună a anului trecut, situându-se la 3.181 de lei, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Avansul este însă mai mic faţă de cel al salariului mediu net per total economie, care a crescut cu 8% în acelaşi interval.

    Deşi media lunii iulie 2020 este printre cele mai mari de la începutul anului trecut încoace, nivelul a fost depăşit în decembrie 2019, când câştigul salarial mediu net în construcţii a fost de 3.195 de lei.

    Diferenţa dintre salariul mediu net din construcţii şi cel din total economie se menţine, de la începutul lui 2020, între 5 şi 7%, în condiţiile în care, în ianuarie 2019, ajunsese la 9%. Spre comparaţie, în 2010, venitul mediu net din construcţii era cu 25% mai mic decât cel din economie.

    În ultimii zece ani, salariul mediu din construcţii – atât brut, cât şi net – aproape s-a triplat, potrivit unei analize ZF. Creşterea a venit mai ales după ce, începând cu anul 2019, salariile din domeniul construcţiilor s-au majorat, pe fondul prevederilor ordonanţei de urgenţă 114/2018, printre măsurile căreia s-a regăsit obligativitatea salariului minim brut de 3.000 de lei pentru angajaţii din construcţii. Măsura a fost menită să revigoreze un sector care a avut de suferit în ultimii ani şi unde investiţiile au frânat.

     

     

    Adrian Gârmacea, proprietarul producătorului de tâmplărie Electric Plus (Barrier) din Bacău:

    Lipsa predictibilităţii reprezintă cel mai mare câştig şi, în acelaşi timp, este cea mai mare pierdere.

     

     

    Emil Goţa,  directorul general al producătorului de pavele Elis Pavaje din Alba:

    Cea mai mare pierdere este faptul că suntem mult limitaţi din punctul de vedere al mobilităţii. Întâlnirile de afaceri faţă în faţă, care sunt reţeta colaborărilor reuşite, sunt în cea mai mare parte amânate. Încercăm să ne adaptăm la condiţiile date, comunicând mai mult online sau telefonic. Însă sperăm să revenim la normal cât mai repede.

    Noi am beneficiat de pe urma schimbării comportamentului oamenilor în această perioadă. A apărut necesitatea petrecerii timpului în aer liber, iar în aceste condiţii oamenii au ajuns să pună mai mare accent pe modul în care arată curtea lor.

     

     

    Alexandra Chirica, directorul de strategie şi marketing al producătorului de vopsele Fabryo:

     

    Diminuarea predictibilităţii pieţei este un element care ne preocupă, dar care ne ajută pe de altă parte, antrenându-ne capacitatea de adaptare.

    Cel mai mare câştig este că am lucrat împreună toată echipa pentru a găsi soluţii, am fost flexibili şi inovativi şi am implementat foarte rapid măsurile pentru a nu ne diminua capacitatea operaţională şi pentru a asigura un nivel decent de servicii pentru clienţii noştri.

     

     

    Bogdan Roman, directorul general al producătorului de mortare uscate şi tencuieli Hasit România:

    Pierderi în ceea ce priveşte afacerea încă nu am înregistrat, se pare că sectorul construcţiilor încă aşteaptă efectele pandemiei. Efectele negative vor veni, aceasta este părerea mea, şi acestea vor fi de scurtă durată, generate doar de atitudinea precaută pe care o au acum investitorii, adică să nu angajeze bani în noi investiţii până nu văd cum evoluează situaţia cu pandemia. Totuşi, e o mare deosebire faţă de criza din 2009, pentru că acum banii chiar există. Pe de altă parte, nevoia oamenilor de spaţii locative rămâne viguroasă, nu a dispărut odată cu intrarea în scenă a coronavirusului.

    Câştig poate fi doar faptul că putem spune că am trăit-o şi pe asta.

     

     

    Adrian Porfir, administratorul subsidiarei din România a producătorului de hale metalice, termoizolaţii, panouri sandwich şi ţigle Joris Ide:

    Consider contextul actual ca fiind dominat de foarte multe întrebări rămase fără răspuns, o situaţie excepţională şi controversată, care va lăsa urme adânci, din cauza modului ambiguu de gestionare la nivel naţional şi global.

    Ca elemente pozitive, văd o creştere masivă a cererii de spaţii de depozitare, pe fondul unei accelerări a comerţului online şi o relocare rapidă a centrelor de producţie dinspre Orient înapoi în Europa şi, de ce nu, poate chiar în ţările din zona noastră.

     

     

    Andrei Sulyok, directorul general al producătorului de acoperişuri, hale metalice şi sisteme HVAC Lindab România:

    Lipsa contactului direct sau diminuarea serioasă a acestuia în relaţia cu angajaţii şi partenerii Lindab este o pierdere serioasă, din punctul meu de vedere. Colegii mei împărtăşesc aceeaşi opinie atât în ceea ce priveşte relaţiile din interiorul echipei Lindab, cât şi atunci când vorbim despre relaţii de afaceri cu dealerii, distribuitorii, montatorii, constructorii, antreprenorii sau furnizorii de produse şi servicii cu care colaborăm.

    Însă, pentru că aspectele mai puţin bune se compensează cu lucruri pozitive, am reuşit, în perioada pandemiei, să conving majoritatea colegilor mei manageri că angajaţii Lindab sunt de încredere şi că îşi pot face treaba foarte bine, fără să fie monitorizaţi fizic, îndeaproape.

     

     

    Sorin Cristea, directorul general al distribuitorului de polistiren şi adezivi Masterplast România:

     

    Cea mai mare pierdere o consider ca fiind lipsa încrederii în autorităţi şi în clasa politică, din cauza unor erori de comunicare sau de strategie. În momente de criză, trebuie să fim uniţi şi să trecem peste orgolii, să vedem cum putem să ne aducem contribuţia în interes naţional.

    Cel mai mare câştig a fost că am descoperit că şi în condiţii de criză ne descurcăm bine, că suntem o companie adaptabilă, flexibilă, care a reuşit să treacă mai întărită prin această perioadă plină de incertitudini. Ne-am adaptat noului stil de business şi de viaţă, care presupune mai multe comunicări online, teleworking sau strategii de promovare diferite de ceea ce cunoşteam.

     

     

    Laurenţiu Ştefănescu, directorul general al producătorului de mortare şi adezivi Sika România:

    Consider ca o pierdere lipsa întrunirilor, a întâlnirilor în grupuri mari cu clienţii şi colaboratorii noştri, fiind forţaţi să ne întâlnim mai mult în mediul online.

    Câştig din această pandemie nu există, cu excepţia timpului câştigat prin prisma reducerii deplasării. Sunt convins că toţi ne dorim cât mai repede ca acest episod să devină istorie.

     

     

    Sebastian Bobu, directorul executiv al producătorului de pavele Symmetrica din Suceava:

    Putem spune că am fi avut un volum destul de mare de produse pe care l-am fi putut valorifica în piaţă dacă nu aveam pandemia.

    Ca şi câştig, am experimentat un mod de lucru nou, atipic până acum, cu contacte comerciale directe mai puţine, dar cu rezultate mai bune.

     

     

    Iulian Mangalagiu, CEO al producătorului de cărămizi şi pavele Wienerberger România:

    Cea mai mare pierdere a fost limitarea liberei mişcări. Nu ne-am putut deplasa în mod liber în piaţă şi, în plus, am avut dificultăţi în aprovizionarea cu materii prime şi cu produse finite din import.

    Cel mai mare câştig a fost accelerarea implementării proiectelor de digitalizare la nivelul companiei. Am derulat în paralel mai multe astfel de proiecte, unul important fiind digitalizarea procesului de plasare de comenzi. Am dezvoltat în acest scop o platformă dedicată partenerilor noştri, facilitând astfel transmiterea rapidă şi acurateţea informaţiilor. Accelerarea digitalizării este un mare avantaj pentru întreaga societate pentru că viteza şi precizia comunicării se îmbunătăţesc, permiţând astfel lucrul la distanţă şi neîntreruperea proceselor de lucru.

  • Creşteri conform planului, chiar şi în pandemie

    Compania de distribuţie de instalaţii şi materiale de construcţii Romstal, ar urma să îşi crească businessul din online cu 30-50% în a doua parte a anului, potrivit declaraţiilor lui Mircea Cristescu, şeful canalelor de comerţ online la Romstal, din cadrul emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace. Compania va ajunge astfel la rezultatele previzionate anterior contextului pandemic, la începutul anului.

     

    Compania axată pe distribuţia de instalaţii şi materiale de construcţii Romstal a ajuns la 26 de ani de prezenţă pe piaţa din România, dezvoltându-se ca un partener al companiilor de construcţii şi al instalatorilor profesionişti. În ultimii cinci ani, compania s-a dezvoltat şi în zona de online, unde are două platforme proprii, una dedicată afacerilor, tip B2B, cât şi o alta de tipul B2C.

    Priorităţile lui Mircea Cristescu din rolul de head of e-commerce business la Romstal sunt de a dezvolta liniile de business în compania care vinde, în afara canalelor tradiţionale, prin intermediul mai multor platforme de comerţ online.  

    De un an şi jumătate, compania se concentrează mai mult şi pe clienţii finali. „Avem o adresabilitate diferită atunci când mergem către clienţii finali sau către canalele de B2B unde avem comunităţile de instalatori, companiile de construcţii sau cele de instalaţii. Practic, comunicăm diferit pe cele două canale, dar într-un final avem acelaşi ţel al companiei, acela de a merge foarte profesionist către toate tipurile de clienţi”, explică el.

     În ceea ce priveşte evoluţia businessului, el spune că „Cifra de afaceri a Romstal, doar în România – fiindcă businessul mai este prezent şi în Rusia, Ucraina, Serbia şi în Bulgaria – a ajuns anul trecut la 165 de milioane de euro  pe piaţa locală, iar numărul de angajaţi, la aproximativ 1.020”.

    Cum s-a derulat ritmul construcţiilor din România în ultimele 6 luni în contextul pandemic?

    „Cred că noi suntem unul dintre exemplele fericite în domeniul în care activăm fiindcă pandemia nu ne-a lovit foarte tare, ba chiar ne-a ajutat – în primul rând să fim aproape de clienţii noştri, dar şi de instalatori, pentru că a existat o perioadă scurtă în care ei au interacţionat online cu noi, dar şi pe zona de B2C, acolo unde am văzut că foarte mulţi oameni au mers mai departe cu proiectele pe care le aveau de reamenajare a casei sau poate chiar mai mult”, observă Mircea Cristescu.

    Potrivit lui, clienţii şi-au dorit să îşi reamenajeze locuinţele mai mult decât anterior – poate şi prin prisma faptului că au stat mai mult pe acasă.  Pe marketplace-ul eMag, Romstal a  intrat în urmă cu două luni şi jumătate. „Este un canal foarte bun de dezvoltare, mai ales că noi cumva suntem consideraţi ca un lider în piaţă şi atunci am încercat şi prin abordarea pe care am făcut-o în marketplace să ridicăm şi mai mult ştacheta în ceea ce priveşte gamele de produse, calitatea produselor şi calitatea serviciilor pe care le oferim”, descrie Cristescu această decizie.

    El spune că majoritatea clienţilor de pe marketplace sunt cei care au aşteptat timp de 1-2 luni pentru ca un arhitect să aleagă materialele şi decorurile, iar acum îşi doresc să îşi termine lucrările cât mai repede şi să facă tot ce şi-au propus, motiv pentru care au nevoie ca livrările să fie realizate rapid.

    „În principiu mergem către un portofoliu de clienţi cu venituri medium spre high – cei care de cele mai multe ori citesc, văd reviste de specialitate, îşi aleg decoruri, îşi construiesc împreună cu arhitecţi casele, astfel că avem o varietate de clienţi – arhitecţii, cei pe care companiile de construcţii îi au în portofoliu, cât şi clienţii finali.”

    Iar când vine vorba despre clienţii finali, Mircea Cristescu observă că în prezent din ce în ce mai mulţi clienţi români apelează la ajutorul unor arhitecţi când vine vorba despre decorarea locuinţei. „Nivelul de profesionalism, piaţa, în special dacă mă uit în zona de ceramice şi sanitare, nivelul de calitate pe care clienţii îl cer a crescut mult în ultimii ani. Dacă ne uităm la un coş mediu, fără să luăm în calcul o pondere de creştere a cursului valutar, cred că undeva anul acesta va creşte cu 20% faţă de anul trecut, ceea ce înseamnă că într-adevăr clienţii se lasă sfătuiţi, apelează la sisteme mai performante, tocmai în ideea în care îşi doresc o longevitate mai mare a lucrurilor pe care le fac, dar şi o calitate mai ridicată a produselor.”

    De asemenea, prin prisma vânzărilor realizate, spune că pandemia i-a determinat pe clienţi să îşi canalizeze resursele înspre alte domenii decât anterior situaţiei atipice pe care o traversăm: „Au ales cumva să cheltuie un pic în alte domenii decât să risipească poate pentru alte produse – asta cred că s-a întâmplat la nivelul pieţei”.

    Mircea Cristescu adaugă că între obiectivele companiei se numără o creştere în zona de online cuprinsă între 30 şi 50% până la finalul anului.

    „Important este să vedem acum ce se va întâmpla în T4, care este destul de important, atât pentru noi, cât şi pentru piaţă în sine, noi intrăm într-un sezon foarte mare, de încălzire, unde clienţii se orientează foarte mult spre toate tipurile de sisteme de încălzire. Tot ce ne arată cifrele este că ne aflăm pe trendul pe care l-am prognozat încă de la începutul anului fără să ştim că va fi această pandemie”. Iar când vine vorba despre sfaturi pe care să le-ar acorda celor care vor să îşi dezvolte businessul în online, fie că vorbim despre antreprenori la început de drum sau branduri cunoscute, spune: „Să îşi aleagă foarte bine gamele de produse şi să folosească foarte mult profesionalism atunci când accesează platforme de tip marketplace deoarece aceste platforme sunt de fapt ecosisteme care le pun în faţă clienţii şi contează foarte mult ca acei clienţi să se reîntoarcă, atât în ecosistemul de marketplace, dar şi către vendorul respectiv”.

  • Nu toate afacerile au fost lovite de pandemie. Businessul acesta a înregistrat creşteri de 10%, iar previziunile sunt optimiste şi pentru final de an

    Evoluţia businessului de producţie de materiale de construcţii Etex Building Performance oferă un argument în plus că piaţa locală de construcţii este una efervescentă chiar şi în pandemie. Afacerea a înregistrat creşteri de 10% în primul semestru al anului, iar investiţiile în România rămân în continuare o prioritate pentru belgienii care deţin până acum două fabrici pe piaţa locală.

    „Suntem încrezători în potenţialul de creştere al pieţei româneşti şi a celor din Europa de Sud-Est unde exportăm, motiv pentru care ne propunem să continuăm investiţiile în creşterea capacităţii de producţie la fabrica noastră de la Turceni”, descrie Andrei Popa, directorul comercial al Etex Building Performance SEE, modul în care se raportează compania belgiană la piaţa locală. Etex Building Performance este hubul regional transformat pentru Europa de Sud-Est al grupului belgian Etex – fiind axat pe producţie, logistică, asistenţă tehnică şi dezvoltare de produse noi.
    Afacerea se axează pe producţia de materiale de construcţii şi operează în România două unităţi de producţie: fabrica de plăci de gips-carton de la Turceni (din judeţul  Gorj) şi fabrica de ipsosuri, gleturi şi tencuieli de la Aghireşu (din judeţul Cluj), fiind prezent pe piaţă cu brandurile Siniat, Promat, Equitone, Creaton. Aproape jumătate din producţia fabricilor Etex din România merge către export în 11 ţări, majoritatea fiind situate în Europa de Sud-Est. Compania a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 235 milioane de lei, iar perspectivele sunt optimiste şi pentru anul în curs: în primul primul semestru al anului
    au ajuns la o cifră de afaceri de
    130 milioane de lei, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
    „În comparaţie cu ţări ca Germania businessul din România este proporţional cu populaţia dar mult mai dinamic. În ultimii 5 ani am reuşit dublarea cifrei de afaceri odată cu investiţia de la Turceni. În acelaşi timp numeroase iniţiative din România au fost apreciate ca modele de urmat şi transferate la nivel de divizie în alte businessuri Europa de Vest”, descrie Andrei Popa businessul Etex în contextul afacerilor internaţionale ale grupului.
    Fabrica de gips-carton de la Turceni este cea mai importantă investiţie a grupului în România. Unitatea de producţie şi-a început operaţiunile în 2015, în urma unei investiţii iniţiale de 50 de milioane de euro, la care s-au adăugat ulterior peste 2 milioane de euro în creşterea performanţei industriale a fabricii, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Andrei Popa spune că încă de la început, proiectul fabricii de la Turceni a avut în vedere posibilitatea extinderii fabricii până la dublarea capacităţii de producţie dar şi dezvoltarea unor businessuri complementare. În lotul fabricii de la Turceni au rezervat spaţii pentru viitoare potenţiale producţii de profile metalice, plăci perforate şi ready-mixuri.
    „Această investiţie este încă în strategia noastră şi va fi pusă în aplicare imediat ce vom avea o garanţie a creşterii volumelor de gips – materie primă. Astfel, compania şi-a propus să investească 5-6 milioane de euro într-o instalaţie de desulfurare a gipsului la termocentrala de la Rovinari a Complexului Energetic Oltenia pentru a asigura continuitatea materiei prime la fabrica sa de gips-carton de la Turceni”, descrie Andrei Popa planurile de investiţii ale companiei în continuare. În acelaşi timp, fabrica de ipsosuri, gleturi şi tencuieli de la Aghireşu se află în proces de retehnologizare care să susţină creşterea volumelor de vânzări de produse complementare plăcilor de gips-carton aflată în strategia pe termen scurt a Etex Building Performance.
    Valoarea totală a investiţiei în retehnologizarea fabricii de la Aghireşu, care va fi finalizată în cursul acestui an, se ridică la 4 milioane de euro. De altfel, Popa spune că şi în prezent una dintre principalele priorităţi ale companiei este consolidarea businessului în Europa de Sud-Est şi creşterea profitabilităţii companiei pentru asigurarea unei baze solide în vederea fructificării investiţiilor în capacităţile de producţie din România. „În acest sens aşteptăm demararea investiţiei în instalaţia de desulfurare de la Rovinari şi ne uităm la posibile achiziţii în regiune care să fie compatibile cu businessul de bază al Etex. Totodată, vrem să continuăm să ne îmbunătăţim portofoliul de sisteme de gips-carton prin introducerea de noi produse complementare plăcilor de gips-carton şi să accelerăm digitalizarea proceselor interne şi a comunicării cu clienţii.”
    Directorul comercial al Etex Building Performance sesizează că piaţa românească de construcţii se află
    într-un proces de maturizare şi reducere a decalajului faţă de pieţele din Vest prin folosirea în procesul de construcţie a unor soluţii şi materiale moderne. „De exemplu, sistemele de gips-carton sunt utilizate la scară largă pe segmentul de proiecte industriale, de birouri, mall-uri şi centre comerciale, unde accentul este pus pe viteza de execuţie şi pe materialele uşor de instalat”, detaliază el această piaţă. De asemenea, observă Andrei Popa, pe segmentul rezidenţial – care a înregistrat constant creşteri de două cifre în ultimii ani –  plăcile de gips-carton sunt utilizate cu precădere în construcţiile rezidenţiale noi din zona premium, în timp ce pe celelalte zone ne confruntăm cu un decalaj faţă de pieţele vestice în condiţiile în care, în mod tradiţional, clienţii continuă să prefere soluţiile grele (zidăriile de cărămidă). 
    „Dezvoltatorii de imobile de locuit high end au înţeles că pereţii de gips-carton se bazează pe alcătuiri complexe care conferă viitorilor proprietari un grad de confort superior (cu plăci pentru izolare acustică, plăci cu performanţe mecanice ridicate pentru suspendarea de corpuri grele, plăci cu proprietăţi antiefracţie sau pentru rezistenţa la foc). Acesta este şi motivul pentru care piaţa din România şi Europa de Sud-Est are un potenţial uriaş de creştere, dacă luăm în calcul că pe pieţe precum Regatul Unit, Franţa sau Polonia consumul de gips-carton este de peste 4mp/locuitor”, spune Andrei Popa.
    La nivel de provocări, el observă că există lacune legislative în privinţa depozitării deşeurilor de construcţii şi a reciclării acestora. „De exemplu, fabrica de la Turceni a fost concepută pentru a putea recicla plăcile de gips-carton obţinute din deşeurile de materiale de construcţii, însă, în prezent, colectarea separată a deşeurilor de materiale de construcţii nu este încurajată. În momentul în care vom avea la dispoziţie suficiente cantităţi de deşeuri de plăci de gips-carton, vom valorifica potenţialul de reciclare infinită a gipsului din astfel de deşeuri”, detaliază el.
    În ceea ce priveşte funcţionarea fabricilor în contextul COVID-19, el spune că fabricile Etex Building Performance de la Turceni şi Aghireşu şi-au continuat operaţiunile fără întreruperi în această perioadă, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranţă a personalului, angajaţii nefiind sub nicio formă afectaţi de criza de coronavirus. Compania a decis să se bazeze pe resursele proprii şi să nu apeleze la niciunul dintre programele generoase de sprijinire a economiei iniţiate de guvern.
    „În ciuda contextului economic dificil, am obţinut o creştere cu 10% faţă de primele şase luni ale anului trecut ca urmare a avansului exporturilor, a diversificării mixului de produse şi a vânzărilor peste aşteptări pe segmentul de retail. Odată cu declanşarea pandemiei de coronavirus piaţa s-a contractat, însă, prin deciziile pe care le-am luat imediat, am reuşit să temperăm reculul şi să creştem ponderea vânzărilor pe segmentul de retail. Acest lucru a fost posibil în condiţiile în care micile lucrări de reparaţii şi renovările de locuinţe au fost cel mai puţin afectate în această perioadă, în care mulţi dintre românii care au lucrat de acasă au avut mai mult timp disponibil pentru a face lucrări de renovare”, descrie el cele mai recente rezultate.
    Andrei Popa spune că strategia comercială pe care au abordat-o în prima jumătate a anului s-a bazat pe creşterea vânzărilor de produse complementare plăcilor de gips-carton, pe segmentul de gleturi şi tencuieli – de exemplu gama Adera, care include singura tencuială armată cu fibre produsă în România, dar şi extinderea cu produse complementare a gamei Smart, destinată pieţei de retail şi meseriaşilor. „În toată această perioadă, am continuat livrările către ansamblurile rezidenţiale, cele de birouri şi de spaţii logistice. Am lucrat împreună cu clienţii şi furnizorii astfel încât să evităm blocajele şi să dăm un semnal pozitiv în piaţă. Foarte puţini dintre partenerii noştri au amânat proiectele în care suntem prezenţi şi noi. În perioada următoare, vom fi atenţi la evoluţia contextului actual. Pe termen scurt, vom avea de trecut peste o serie de provocări, însă pe termen mediu şi lung avem încredere în potenţialul de creştere a pieţei de construcţii din România şi Europa de Sud-Est.”
    Andrei Popa, directorul comercial al Etex Building Performance SEE, are o experienţă de peste 17 ani în cadrul companiei şi s-a alăturat acesteia când se numea Lafarge Arcom Gips şi făcea parte din grupul Lafarge. Afacerea a fost preluată în 2011 de către grupul belgian Etex, în urma unei tranzacţii internaţionale care a inclus operaţiuni din Europa şi America de Sud. De-a lungul timpului, el a ocupat în cadrul companiei poziţia de director naţional de vânzări, pentru ca din 2011 să ocupe funcţia de export manager, iar din 2013 pe cea de director comercial pe regiunea Europa de Sud-Est. Proiectul comercial care a susţinut luarea deciziei de a investi în fabrica de la Turceni se numără în rândul celor de referinţă în care Andrei Popa a fost direct implicat. El este de asemenea responsabil de  identificarea de oportunităţi pentru investiţii greenfield şi M&A în regiune şi a contribuit, de asemenea, la implementarea primei platforme de comenzi online a diviziei din România. 

    Istoria româno-belgiană a grupului Etex

    Etex Building Performance, fosta Siniat România, face parte din grupul belgian Etex, care are o istorie de peste 100 de ani şi este specializat în producţia de materiale de construcţii (plăci de gips-carton, tencuieli, plăci de fibrociment pentru faţade şi acoperişuri, ţigle ceramice ). Grupul are peste 13.000 de angajaţi şi 101 de fabrici la nivel mondial. Grupul Etex a obţinut venituri de 2,9 miliarde de euro în 2019, în uşoară creştere comparativ cu anul precedent. Aproximativ 80% din veniturile totale ale grupului sunt obţinute pe pieţele europene. În România, Etex operează două unităţi de producţie: fabrica de plăci de gips-carton de la Turceni (jud. Gorj) şi fabrica de ipsosuri, gleturi şi tencuieli de la Aghireşu (jud. Cluj) şi este prezent cu brandurile Siniat, Promat, Equitone, Creaton.

  • Compania de construcţii Bog’Art, a omului de afaceri Raul Doicescu, şi-a redus businessul cu 30% în 2019, până la 621 mil. lei

    ♦ Cu un an în urmă, Bog’Art devenise liderul pieţei locale de construcţii, cu un business care se apropiase de 1 miliard de lei.

    Constructorul Bog’Art, deţinut de omul de afaceri Raul Doicescu, şi-a redus cifra de afaceri cu peste 30% în 2019, până la 621 de milioane de lei, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe. 

    Scăderea a venit după un an în care businessul se dublase, iar Bog’Art fusese propulsat direct în fruntea companiilor de construcţii din România, cu un rezultat care se apropiase de 1 miliard de lei. În acest moment, deşi nu au fost încă publicate rezultatele tuturor companiilor de construcţii de pe piaţa locală, este cert că Bog’Art nu se mai află pe primul loc, în condiţiile în care există cel puţin o companie cu o cifră de afaceri mai mare, Construcţii Erbaşu, care a avut un business de 667 de milioane de lei în 2019.

    Profitul Bog’Art a coborât şi el, la aproape 2 milioane de lei, în vreme ce numărul mediu de angajaţi a urcat la 564, cu aproape 70 mai mult comparativ cu anul precedent, mai arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    Printre proiectele la care Bog’Art lucrează în prezent se regăsesc, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei, aeroportul internaţional Braşov, aeroportul Băneasa şi clădirea de birouri Globalworth Square. Aceeaşi firmă a mai derulat lucrări pentru magazinul Ikea din zona Theodor Pallady din Bucureşti, ansamblul de trei clădiri de birouri The Bridge, cumpărat de fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, proiectul de birouri Globalworth Campus, birourile Timpuri Noi Square, dezvoltate de Vastint (parte a Ikea), şi birourile Expo Business Park, dezvoltate de Portland Trust.

    În trecut, pe partea de infrastructură, Bog’Art a lucrat la câteva staţii de metrou de pe magistrala M3, precum Gara de Nord 2, Basarab, Griviţa şi 1 Mai. Dincolo de construcţii, omul de afaceri Raul Doicescu mai are activităţi şi în industria textilelor, fiind acţionar indirect şi într-o fabrică ce produce haine în sistem lohn pentru brandurile de lux – Bog’Art Fashion, potrivit datelor ZF.

    În plus, sub umbrela mărcii Bog’Art sunt reunite mai multe firme, precum Cons Construct (consultanţă în construcţii), Bog’Art Building Management (servicii de întreţinere şi administrare clădiri), Alusystem (construcţii de faţade la cheie), Bog’Art Steel (producţie de oţel-beton) şi Toni Trading (achiziţii de materiale de construcţii), potrivit site-ului grupului. Aici nu apare şi firma Bog’Art Fashion, care iese complet din sfera de activitate a celorlalte businessuri.

     

     

  • Tinerii care se cunosc de pe băncile facultăţii şi vor acum să dea o nouă înfăţişare Capitalei. Cum cred ei că va arăta Bucureştiul după pandemie?

    Sunt tineri, o parte dintre ei se cunosc încă de pe băncile facultăţii şi, cu planşele şi creioanele grafit, oferă Bucureştiului o nouă înfăţişare. Cu o istorie de 10 ani, antreprenorii din spatele biroului de arhitectură SSAT+ au resimţit şi ei efectele pandemiei, aşa că se gândesc să „proiecteze” o nouă strategie. Care este aceasta?

    „Povestea SSAT+ a început încă de când eram în facultate, într-o formulă diferită faţă de cea actuală, dar care a pus bazele biroului de arhitectură de azi, prin motivaţia şi formarea pe care ni le-am oferit în decursul anilor. Din garda veche, să spunem aşa, am rămas eu şi Alexandru Popescu, director executiv. Nu am pornit la drum cu bani puşi deoparte, am construit totul treptat, deci investiţia noastră a fost motivaţia personală, a fiecăruia din echipă, de a face lucruri de calitate”, povesteşte Ştefan Sava, managing director al SSAT+.

    Potrivit lui, iniţial SSAT+ a fost o provocare şi un proiect făcut pentru prieteni de familie. „A funcţionat bine încă de la bun început. Cred că asta ne-a şi ambiţionat să continuăm, am fost încântaţi să descoperim că viziunea noastră se transforma în realitate, lucru pe care nu-l vedeam concretizat în urma proiectelor de atelier de la facultate.” O influenţă puternică, spune Sava, a primit-o şi din partea părinţilor, care în perioada anilor 2000 au activat în domeniul antreprenorial de construcţii, la nivel micro.

    „A fost o experienţă pe care am prins-o din zbor, stând lângă ei, care mi-a stârnit curiozitatea şi m-a făcut să-mi doresc să învăţ mai multe despre domeniu, să le cer sfaturi, să pun întrebări. Cu acest spirit antreprenorial preluat din familie şi cu motivaţia de a proiecta şi construi lucruri de calitate, am început, în paralel cu munca de la birou, să mă ocup şi de dezvoltare imobiliară.

    Aşa l-am întâlnit pe Adi (Adrian Panaitescu), actualul partener în această direcţie şi nu numai, cu care am creat în decursul anilor nu doar o relaţie de business puternică, ci şi una de prietenie. Aşa am ajuns să dezvoltăm proiectele The Corner, unele dintre cele mai importante pentru mine din întreg portofoliul.”

    Compania a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 700.000 de lei iar pentru anul acesta estimările iniţiale vizau atingerea cifrei de1,4 milioane de lei. „Rămâne de văzut dacă încă mai este plauzibilă această previziune, dat fiind contextul actual.

    Nu avem încă repere după care să ne ajustăm aşteptările, aşa că ne vom adapta din mers. Pe viitor, încercăm să ne orientăm mai mult spre proiectele publice/cu statul, dar sigur că şi acest demers cere timp, nu se face peste noapte. Aici, cred că statul ar trebui să susţină investiţiile în dezvoltare şi în infrastructură, şi asta ar duce la un efect pozitiv cu impact dublu – contracte pentru antreprenori pe de o parte şi, bineînţeles, dezvoltarea României, pe de altă parte.”

    Antreprenoriat învăţat „din mers”
    O primă provocare în parcursul antreprenorial, spune Ştefan Sava, a fost chiar vârsta lor, şi asta pentru că, văzându-i tineri, mulţi au crezut că pot profita pentru a primi proiecte bune, cu bugete minime. O alta, adaugă el, a ţinut de organizarea internă şi de managementul organizaţional. „Fiind la început de drum, a trebuit să ştim să găsim soluţii, să ne susţinem singuri şi cât mai bine – lucram de acasă de la fiecare membru al echipei, prin rotaţie, drămuiam fiecare leu încasat şi făceam calcule cu ce costuri vom avea.

    Primul birou închiriat a fost, absolut întâmplător, în garajul casei unui profesor de la facultate, Ştefan Vianu.” De furcă au avut şi cu lipsa de educaţie arhitecturală a clienţilor şi dorinţa acestora de a face totul cât de ieftin se poate, dar cu rezultate maxime, „o luptă pe care încă o mai ducem”. Momentul în care au ajuns în punctul de a fi nevoiţi să facă angajări a fost de asemenea o nouă provocare, pentru că nu ştiau cum să gestioneze corect lucrurile.

    „Acum, una dintre marile provocări pe care le întâmpinăm este dorinţa de a gestiona corect portofoliul de clienţi, pentru a acoperi cât mai bine zonele unde avem cea mai relevantă activitate până acum, experienţă şi know-how, şi mă refer aici la dezvoltarea de ansambluri rezidenţiale premium, de dimensiuni mici şi medii, în zonele urbane centrale, dar nu neglijăm nici proiectele de locuinţe unifamiliale.”

    În prezent, din echipa SSAT+ fac parte opt persoane, cărora li se alătură şi alţi parteneri şi colaboratori. „Nu suntem un birou mare, însă avem multe proiecte executate, în jur de 20, dar şi altele în curs de execuţie sau care urmează a fi executate. Vorbim aici strict de proiecte de birouri, ansambluri rezidenţiale sau locuinţe, deci construcţii civile, cum le numim noi. Printre cele mai relevante se numără proiectele The Corner Floreasca şi The Corner Eminescu-Dacia, dar vreau să menţionez şi proiectele dezvoltate pentru casele Vasile Lucaciu, Romulus Office şi Paicu.

    Cât despre localizare, proiectăm în principal în Bucureşti şi foarte rar în alte oraşe. În provincie am lucrat până acum doar pe proiecte mici”, notează Sava. În decursul celor zece ani, cei mai importanţi clienţi au fost câţiva dezvoltatori imobiliari cu care de la primul proiect au început o colaborare de succes, care continuă şi astăzi. „Am reuşit să creăm relaţii de business de bun augur, să demonstrăm că ne facem treaba la standarde înalte de calitate şi de profesionalism, iar clienţii noştri mizează pe valorile noastre şi ne acordă încredere.”

    În procente, 60% dintre clienţi sunt firme, iar 40%, persoane fizice, majoritatea cu vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani, cu preponderenţă antreprenori sau persoane cu profesii liberale, „oameni care apreciază spiritul creativ şi caută echipe tinere, care să aducă acel «ceva» proiectului lor”. Bugetele celor care apelează la serviciile SSAT+ diferă în funcţie de complexitatea proiectelor. „Fiecare proiect al nostru e unicat, special în felul său, pentru că e gândit până în cele mai mici amănunte, având mereu în minte nevoile şi cerinţele clienţilor noştri. Toate au necesitat atenţie sporită pentru detalii şi au încorporat o doză peste medie de creativitate în utilizarea spaţiilor.

    Astfel, bugetele noastre sunt peste media pieţei, pot spune. Dar nu este nicio regulă în această direcţie – nu vom refuza proiectele care ne provoacă creativ şi ne ajută să contribuim la estetica oraşului.” Dacă în primii ani numărul proiectelor era mai mic, acesta a crescut pe parcurs, prin experienţa dobândită şi datorită proiectelor deja executate, care demonstrau munca lor de până atunci. Astfel, în ultimii ani, compania a încheiat anual aproximativ 15 contracte, care au legătură pe de o parte cu construcţiile civile şi pe de altă parte cu domenii conexe, precum consultanţă pe arhitectură sau proiectare pentru instalaţii şi rezistenţă. Perioada medie de finalizare a proiectelor de construcţii civile este estimată la un an, un an şi jumătate. În acest moment, echipa are în jur de zece proiecte în derulare, multe dintre ele în fază finală, şi aproximativ trei în fază incipientă, un exemplu fiind The Corner Armenească – Moşilor.

    „Din păcate, am resimţit efectul crizei destul de repede şi în mod direct –  nu am mai fost contactaţi pentru proiecte noi, iar proiectele pe care le aveam în derulare şi-au încetinit ritmul. Dar vorbim despre o criză mondială care a avut repercusiuni în toate domeniile, aşa că încercăm să revenim cât de repede la ritmul de dinainte de pandemie şi să ne ajustăm planurile în conformitate cu această perioadă dificilă. În ultimele luni, am lucrat constant pe toate planurile unde a fost posibil, am planificat şi dezvoltat idei pentru proiectele în curs, am încercat să ţinem cât de mult legătura cu clienţii noştri prin intermediul tehnologiei şi să găsim soluţii pentru lucrul la distanţă nu doar între noi, ci şi cu partenerii şi inclusiv cu autorităţile”, spune Ştefan Sava.

    Un viitor cu pereţi „verzi”
    Din punctul său de vedere, în ultimii ani se simte o uşoară educare a antreprenorilor în ceea ce priveşte calitatea şi standardele în cazul proiectelor imobiliare. „Însă asta se datorează, zic eu, beneficiarilor finali, prin cerinţele şi pretenţiile impuse, ca urmare a unui nivel de trai ce a crescut constant în ultimii ani. Mi-ar fi plăcut să pot spune că aceste schimbări sunt ca urmare a implicării vreunei organizaţii profesionale, politice sau a antreprenorilor de profil. Din păcate, nu e aşa.” Se poate remarca însă, adaugă el, contribuţia unor companii străine, care au simţit potenţialul ţării noastre, au mizat pe el şi au vrut să investească, aşa că au venit cu un nivel de lucru standard şi au deschis noi orizonturi şi perspective de business. „Nu în ultimul rând, sunt de menţionat aici şi antreprenorii mici, cei care se ambiţionează să lupte, să aducă o schimbare în bine pentru zona de business şi care investesc în servicii de calitate şi în lucruri executate cu profesionalism.”

    În privinţa elementelor-cheie din arhitectura actuală, antreprenorul spune că nu există un singur element care să dea tonul, ci e vorba despre un mix din care rezultă produsul finit, clădirea potrivită. „E, până la urmă, o negociere care conduce către varianta optimă. De ce negociere? Pe de o parte, simţi să ai un aspect adaptat funcţiunii şi reprezentativ perioadei, pe de altă parte, el trebuie să se supună şi constrângerilor care sunt de multe feluri – economice, de eficienţă energetică, adaptate utilizatorilor şi nevoilor acestora, dar potrivite şi contextului.” În opinia sa, clădirile viitorului trebuie să reuşească să se adapteze la toate aceste cerinţe prin mărirea randamentelor din toate punctele de vedere şi creşterea confortului si a plăcerii de a le utiliza.

    „Personal, cred că e important ca aceste clădiri din viitor să aibă cât mai multe spaţii verzi integrate, un aspect pe care noi ca birou de arhitectură mizăm foarte mult şi de pe urma căruia am primit un feedback extrem de bun de la clienţi. Conectarea cu natura se caută tot mai mult iar beneficiarii îşi doresc să aibă propriul spaţiu verde chiar la ei acasă, iar noi încercăm să integrăm această nevoie cât mai mult în toate proiectele care ne permit.”

    Piedica birocratică
    Legat de nivelul la care se află piaţa imobiliară locală în comparaţie cu cel al altor state din vestul Europei, Sava spune că administraţia locală şi birocraţia sunt, în opinia sa, cele mai mari lacune în momentul de faţă, dar şi de până acum. Dorinţa permanentă, atât din partea celor din domeniul privat, cât şi de stat, ca biroul de arhitectură să fie cât mai ieftin, fără a miza pe criterii sau standarde de calitate, precum şi lipsa profesioniştilor din domeniu sunt alte probleme majore, cu tot ce implică ele – arhitecţi şi proiectări conexe, brokeri imobiliari, antreprenori şi oameni din instituţii profesionale de profil şi din instituţii publice; „dar nu pot să nu constant că există o îmbunătăţire din acest punct de vedere în ultimii ani”, spune antreprenorul.

    Pentru zona de stat, el crede că una dintre primele soluţii care s-ar putea implementa ar fi disponibilitatea administraţiilor locale de a simplifica procedurile şi de a investi în profesionişti, atât prin aducerea lor, cât şi prin formarea lor. „Pentru domeniul privat, aş vedea o nişare a specialităţilor de orice natură – pentru lucru de calitate şi cu eficienţă maximă, care să ducă la rezultatele dorite – pentru că doar astfel se pot îmbunătăţi standardele şi calitatea, inevitabil chiar şi preţurile, fără a se neglija un aspect important – să fie loc pentru toţi profesioniştii, pe zona fiecăruia de interes.”

    Birouri reinventate
    Cu ce va fi însă diferită criza actuală pe piaţa imobiliară locală faţă de criza din 2008-2009? „Cred că încă e prematur să fac predicţii cu privire la modul de proiectare în viitor, dar nu cred că greşesc dacă estimez că pe zona dedicată birourilor, ca proiectare şi construcţie, să fie nevoie de ajustări în viitor, şi asta pentru că vom trebui să ne adaptăm la noile standarde de igienă şi de distanţare generate de efectele crizei actuale.

    Ce pot observa acum e o scădere a preţurilor pe zona imobiliară cauzată de cererea mai scăzută în contextul economiei actuale încetinite, cu venituri mai mici pentru firme şi persoane fizice, dar şi dintr-o teamă de a mai investi sau de a cumpăra locuinţe. Cu toţii aşteptăm să se încheie această perioadă de criză şi să reintrăm uşor, uşor în normalul vieţii cotidiene.” Sava spune că nu vede această criză comparabilă cu cea din 2008-2009, aceasta de acum fiind, din punctul său de vedere, mult mai complexă şi cu mult mai multe consecinţe care se vor resimţi pe o durată mare de timp. „Cred că va mai trebui să aşteptăm un an sau doi până să revenim la normalitate din punct de vedere economic, dar social mai ales, segment în care vom fi afectaţi major. Cred că se va schimba şi modul în care ne vom raporta la lucratul de acasă/ de la distanţă, la serviciile de delivery sau la standardele de siguranţă şi de igienă.”

  • Firme din construcţii şi service-uri auto amendate cu 463.600 lei pentru muncă la negru, în numai 5 zile

    În numai 5 zile, Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova a controlat peste 100 de agenţi economici din domeniul construcţiilor şi service-uri auto, aplicând amenzi totale în valoare de 463.600 lei.

    Inspectorii din cadrul compartimentului Relaţii de muncă al ITM Prahova au efectuat, în perioada 18-23 mai, controale la 73 de agenţi economici şi au depistat 21 de persoane la muncă fără a avea încheiate contracte individuale de muncă şi încă o persoană care lucra, deşi avea contractul individual de muncă suspendat. Pentru aceste deficienţe au fost aplicate 9 amenzi în valoare totală de 420.000 de lei.

    Totodată, inspectorii din cadrul compartimentului Securitate şi Sănătate în muncă au efectuat controale la un număr de 46 de agenţi economici şi au aplicat 8 amenzi în valoare totală de 43.600 de lei.

    Iată care au fost principalele deficienţe constatate: nu erau luate măsurile necesare pentru amenajarea şi dotarea locurilor de muncă din punct de vedere tehnic şi organizatoric pentru lucru la înălţime, respectiv pentru prevenirea căderilor în gol şi a oricăror altor pericole; nu s-au prezentat fişele de aptitudine dovada efectuării examenului medical de medicina muncii anterior angajării pentru lucrătorii din şantier şi nu s-a asigurat o instruire adecvată şi suficientă în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru lucrătorii care îşi desfăşurau activitatea în şantier. De asemenea, lucrătorii din domeniul întreţinerea şi repararea autovehiculelor nu aveau efectuate examinările medicale prin servicii medicale de medicina muncii şi nici instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.