BusinessMagazin

Tag: conducere

  • Producătorul de ţigări British American Tobacco numeşte o româncă la conducerea diviziei de produse care încălzesc tutunul, pentru regiunea Europa Centrală şi de Sud

    British American Tobacco (BAT), principalul jucător din industria tutunului din România, anunţă numirea Alinei Câmpanu la conducerea diviziei de produse care încălzesc tutunul pentru regiunea Europa Centrală şi de Sud. Ea va coordona strategia de brand, portofoliul şi platformele de marketing pentru brandul glo în România şi Ucraina.

    Alina Câmpanu lucrează în cadrul BAT din 2009 şi s-a întors recent în România după ce a condus activităţile de brand ale sucursalei BAT din Marea Britanie şi Irlanda de Nord. Anterior a ocupat roluri de coordonare a mărcilor premium din portofoliul companiei, experimentând noi strategii de marketing pentru categoriile de produse aflate în creştere.

    De asemenea, Alina Câmpanu face parte şi din echipa de conducere extinsă a ariei Europa Centrală şi de Sud a BAT, care coordonează de la Bucureşti operaţiunile din România şi pieţele din Ucraina, Republica Cehă, Ungaria, Bulgaria, Slovacia şi Moldova.

    La începutul lunii iunie a acestui an BAT a anunţat că  investeşte 175 de milioane de euro în fabrica din Ploieşti, a doua cea mai mare fabrică a grupului din Uniunea Europeană, acesta fiind încă un pas în producerea consumabilelor pentru glo.

    În ultimii 24 de ani, BAT a  investit peste 500 de milioane de euro în fabrica din Ploieşti. Compania angajează peste 3.000 de oameni şi creează alte 30.000 de locuri de muncă pe lanţul de aprovizionare şi distribuţie.

    British American Tobacco (Ro­mania) Trading, cea mai mare com­panie din grupul BAT pe plan local, a terminat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 10,7 mi­li­ar­de de lei (2,26 mld. euro), în creş­tere cu 12,6% faţă de anul precedent, arată cal­culele ZF pe baza datelor de la Mi­nis­te­rul de Finanţe. British American To­ba­cco (România) Trading este cea mai ma­re companie din industria bunurilor de larg con­sum (FMCG) şi din sectorul tutu­nu­lui.

  • Răzbunarea perfectă a doi angajaţi care au fost concediaţi. Au creat o afacere mai mare decât a celor care i-au concediat

    Exact când carierele lor se aflau în plină ascensiune şi amândoi primiseră roluri de conducere într-o companie importantă, Bernard Marcus şi Arhur Blank au fost concediaţi. Cu toate că pe mulţi eşecul i-ar fi descurajat, cei doi au văzut asta ca pe o oportunitate. Au înfiinţat aşadar magazinul The Home Depot, care s-a transformat, de-a lungul anilor, în cel mai important lanţ de bricolaj din SUA, cu vânzări anuale de 12 miliarde de dolari.

    Bernard Marcus s-a născut pe 12 mai 1929 în Newark, New Jersey, în familia unor evrei de origine rusă. El a urmat liceul South Side, pe care l-a absolvit în 1947. Cu toate că şi-a dorit să devină medic, părinţii săi nu şi-au permis să îi plătească taxa şcolară, aşa că Marcus a început să lucreze pentru tatăl său ca producător de dulapuri. Ulterior, s-a înscris la Universitatea Rutgers pentru o diplomă de farmacist. După finalizarea studiilor, a lucrat într-o farmacie, însă cu timpul a devenit mai interesat de partea de retail a acestei industrii.

    S-a angajat aşadar în cadrul unei companii de produse cosmetice, trecând ulterior printr-o serie de joburi în zona de retail, până când, într-un final, a obţinut poziţia de CEO al Handy Dan Improvement Centers, un lanţ de retail cu sediul în Los Angeles, care comercializa produse de bricolaj. Aici l-a cunoscut pe Arthur M. Blank, care avea să-i devină partener de business. Blank s-a născut pe 27 septembrie 1942 în Flushing, New York, în familia lui Max şi Molly Blank.

    El a absolvit cursurile colegiului Babson şi s-a angajat în cadrul Arthur Young and Company pe poziţia de senior contabil. Mai târziu s-a alăturat corporaţiei Daylin, unde a fost ales preşedinte al diviziei de produse farmaceutice a companiei. Când aceasta s-a vândut, el s-a mutat la divizia de bricolaj a firmei, Handy Dan Home Improvement Centers, în rolul de vicepreşedinte financiar. În 1978, atât Marcus cât şi Blank au fost concediaţi.

    Un an mai târziu ei au fondat magazinul de bricolaj The Home Depot, avându-i alături ca investitori pe expertul în merchandising Pat Farrah şi pe bancherul de investiţii newyorkez Ken Langone. Magazinul a revoluţionat piaţa de articole de bricolaj cu un nou concept: depozitul, care i-a transformat rapid pe fondatorii afacerii în miliardari. Marcus a fost numit primul CEO al companiei, funcţie pe care a păstrat-o timp de 19 ani, servind totodată şi ca preşedinte al consiliului, până la retragerea sa, în 2002.

    Blank a deţinut, la rândul său, timp de 19 ani, funcţia de preşedinte, până l-a succedat pe Marcus în rolul de CEO, după retragerea acestuia; a renunţat la funcţie în 2001, când s-a retras din business. În prezent, antreprenorul deţine echipele de fotbal şi soccer profesionist Atlanta Falcons şi Atlanta United. Ambii antreprenori au fost acceptaţi, în 2006, în Junior Achievement U.S. Business Hall of Fame. Anul trecut, lanţul The Home Depot a înregistrat venituri de peste 12 miliarde de dolari şi a funcţionat cu o echipă de 400.000 de angajaţi. Potrivit estimărilor publicaţiei internaţionale Forbes, în prezent averea lui Bernard Marcus se ridică la 5,9 miliarde de dolari, iar cea a lui Arthur Blank, la 5,3 miliarde de dolari. 

  • 5 familii mult mai puternice decât masonii sau illuminati, care s-ar putea afla la conducerea lumii

    TopBuzz prezintă o listă cu familiile care deţin o putere uimitoare asupra lumii.

    Rothschild

    Una dintre cele mai cunoscute familii influente este Rothschild care domină băncile centrale şi influenţează guvernământul la nivel mondial. Mayer Amschel Rothschild era un colecţionar al monedelor şi antichităţilor rare din Frankfurt, Germania. În 1760 a primit un patronaj bogat care i-a permis să intre în domeniul bancar în 1790. Deşi istoria familiei este învăluită în mister, sunt zvonuri care susţin că aceştia au controlat într-o anumită măsură rezervele federale ale SUA:

    Rockefeller

    Fiu al unui escroc, John Davidson Rockefeller a început să-şi construiască imperiul din SUA după ce a cumpărat mai multe părţi ale celei mai mari rafinării din Cleveland în 1885. Aceasta a reprezentat fundaţia companiei Standard Oil din Ohio. Din 1870, Rockefeller a cumpărat rafinăriile rivalilor săi şi a început să deţină monopol asupra industriei. A acaparat circa 90% dintre rafinăriile şi conductele din America.

    Morgan

    În 1893, panica s-a aşternut în SUA din cauza fricii de exportare către ţările străine a aurului, dar John Pierpont Morgan a profitat de oportunitate petru a ”salva” economia şi pentru a restabili încrederea în dolar. Morgan a urmat traseul tatălui său în industria bancară şi a construit J.P Morgan & Company în 1895. Practicile în afaceri lipsite de etică, monopolizarea şi eliminarea competiţiei au dus la crearea unui fenomen numit ”morganizare”.

    DuPount

    Pierre Samuel Sier du Pont de Nemours a fost un economist francez ale cărui politici l-au condus la închisoare în timpul Revoluţei Franceze, dar au ajutat şi la negocierea părţii franceze în timpul achiziţiei Louisianei. După ce a devenit principalul furnizor de praf de puşcă al armatei americane, la începutul anilor 1800, acesta a început să fabrice dinamită în proporţii uriaşe, sub sigla DuPont.

    În timpul Primului Război Mondial, DuPont a furnizat aproape 40% din toate muniţiile folosite de forţele aliate. Fiind una dintre cele mai mari familii dinastice, cu circa 3.500 de membri, clanul du Pont “deţine cea mai veche avere de miliarde de dolari”, potrivit Forbes.

    Bush

    Documentele declasificate în 2003 au dezvăluit membrii societăţilor Yale Skull şi Bone. Documentele din Arhivele Naţionale din SUA dezvăluie că după ce America a intrat în război şi pe când existau informaţii semnificative despre planurile naziste, Prescott Bush, bunicul fostului preşedinte George W. Bush,a lucrat  şi a profitat de companiile apropiate şi implicate în afacerile care au dus la ascencisunea lui Hitler, scrie www.descopera.ro

  • Premieră: Organizaţia Mondială a Comerţului va fi condusă de o femeie pentru prima dată în istoria sa de 25 de ani

    Pentru prima dată în istoria de 25 de ani, conducerea Organizaţiei Mondiale a Comerţului va fi asigurată de o femeie, în condiţiile în care în cursa pentru post au rămas Ngozi Okonjo-Iweala din Nigeria şi Yoo Myung-hee din Coreea de Sud, anunţă CNN.

    Una din cele două îl va înlocui pe Roberto Azevedo, care a demisionat cu un an mai devreme decât era planificat în august, după ce OMC a fost prinsă în mijlocul unei dispute comerciale între Statele Unite şi China.

    OMC a fost înfiinţată în 1995 cu scopul de a promova comerţul deschis în beneficiul tuturor. Instituţia negociază şi impune reguli pentru comerţul internaţional şi încearcă să rezolve disputele dintre cei 164 de membri ai săi.

    Okonjo-Iweala este economist şi fost ministru de finanţe din Nigeria. A petrecut 25 de ani la Banca Mondială, devenind directorul operaţional al organizaţiei. În 2018, a fost numită în consiliul de administraţie al Twitter. De asemenea, ea prezidează consiliul de administraţie al Gavi, o organizaţie internaţională care îşi propune să reunească sectoarele public şi privat pentru a îmbunătăţi accesul la vaccinuri.

    Okonjo-Iweala se va confrunta cu Yoo, care este prima femeie care a ocupat funcţia de ministru al comerţului în Coreea de Sud.

    Următorul director general al OMC va prelua controlul asupra unei organizaţii care s-a străduit să împiedice disputele comerciale între statele membre, în special Statele Unite şi China. De asemenea, va fi forţată să se confrunte cu consecinţele pandemiei, care a affectat comerţul şi a declanşat o profundă recesiune globală.

  • Cine este Mike Pence, omul care ar prelua conducerea Statelor Unite dacă Trump nu îşi poate îndeplini atribuţiile

    Vicepreşedintele american Mike Pence a scris pe Twitter că se roagă pentru sănătatea preşedintelui Trump şi primei doamne a Statelor Unite, Melania Trump, după ce au fost diagnosticaţi cu COVID-19, scrie Business Insider.

    „Ne alăturăm milioanelor de americani care se roagă pentru o recuperare completă şi rapidă”, a spus vicepreşedintele.

    Declaraţia lui Pence nu menţionează faptul că este primul om care ar ocupa funcţia de preşedinte în condiţiile în care Donald Trump nu va fi în stare să îşi îndeplinească atribuţiile. Totuşi, doctorul personal al preşedintelui se aşteaptă ca Trump să conducă guvernul în izolare.

    Liderul de la Casa Albă are 74 de ani şi un indice de masă corporală ce depăşeşte pragul de 30, fapt ce reprezintă definiţia clinică a obezităţii. Însă doar unu din 25 de oameni în vârstă de 75 de ani moare din cauza coronavirusului în SUA, conform unui studiu citat de BBC.

    Mike Pence, 61 de ani, a crescut idolatrizându-l pe John F. Kennedy şi a fost al cincizecilea guvernator al statului Indiana între 2013 şi 2017 şi membru al Camerei Reprezentanţilor Statelor Unite între 2001 şi 2013. Eşuând în două rânduri – 1988 şi 1990 – să obţină un loc în Congres, Pence a devenit gazda unor emisiuni radio şi TV între 1994 şi 1999. 

    Vicepreşedintele se descrie drept conservator şi susţinător al Mişcării Partidului Ceaiului, populară în cadrul Partidului Republican pentru poziţiile privind reducerea impozitelor şi cheltuielilor guvernamentale.

    Al douăzeci şi cincilea amendament al Constituţiei Statelor Unite spune că, în cazul în care preşedintele nu este în stare să îşi ducă la capăt atribuţiile din cauza unor motive medicale, puterea ar fi transferată temporar la vicepreşedinte.

    Zilele trecute, Trump şi fostul vicepreşedinte Joe Biden s-au întâlnit în cadrul primei dezbateri prezidenţiale de anul acesta, însă au rămas la distanţă şi nu şi-au strâns mâinile.

    Trump este cel mai puternic personaj care a fost infectat cu virusul SARS-CoV-2. Premierul britanic Boris Johnson şi preşedintele Braziliei Jair Bolsonaro au fost diagnosticaţi în primăvară şi au supravieţuit, la fel şi prinţul Charles – următorul rege al Regatului Unit.

     

  • (P) Noblesse Oblige, chiar şi în pandemie

    „Suntem conştienţi ca este unul dintre puţinele cluburi de acest nivel din Europa şi ne propunem să rămânem un etalon în acest domeniu. Am făcut îmbunătăţiri funcţionale, am achiziţionat noi echipamente, am amenajat o zona de fitness exterioară şi am implementat toate cele necesare respectării distanţării sociale, cu proceduri stricte de igienizare periodică a spaţiilor, deoarece siguranţa clienţilor şi a staff-ului sunt extrem de importante pentru noi”, descrie Daniel Antor câteva dintre măsurile luate în contextul pandemiei Covid-19. 
    Cunoscut drept unul dintre principalele locuri de networking ale oamenilor de business, Stejarii Country Club este format din clubul sportiv unde se practică o varietate de activitati: fitness, aerobic, înot, tenis, gimnastică, balet, squash, box, karate, un centru spa recunoscut internaţional pentru calitatea serviciilor oferite, spaţii dedicate evenimentelor şi un restaurant gourmet foarte apreciat.
    Clubul se dedică în egală măsură şi copiilor astfel că pe timp de vară, spre exemplu, au fost desfăşurate tabere sportive în aer liber, cu diferite circuite sportive, precum şi ateliere creative şi excursii săptămânale.
    Cifra de afaceri a clubului a depăşit anul trecut 7 milioane de euro.


    „Anul anterior a fost cel mai bun an de la înfiinţare, anul acesta, dacă am pune în paranteză acele trei luni de stare de urgenţă cât şi restricţiile legate de evenimente, businessul se plasează peste bugetarea noastră standard; având aceste trei luni, probabil vom reuşi un profit minim, operational nu vom fi pe minus. Micşorarea marjei de profit este o rezultanta a lunilor de pauză forţată şi măsurilor de siguranţă, la care nu vom face niciodată rabat, indiferent de cost. Totuşi, dacă am compara unu la unu lunile în care ni s-a permis să ne desfăşurăm activitatea, suntem semnificativ peste anul trecut, ceea ce pentru mine înseamnă că ştim să ne facem bine treaba indiferent de situaţie şi clienţii sunt mulţumiti de serviciile noastre”, spune Daniel Antor.
    Clubul menţine o politică strictă în privinţa numărului de membri, astfel încât fiecare să beneficieze de o suprafaţă de peste 15 mp în timpul desfăşurării activităţilor sportive. „Considerăm că 2.500 este numărul optim de membri pentru care putem menţine nivelul serviciilor cu care ne-am impus pe piaţă şi condiţiile maxime de siguranţă în contextul pandemiei. De aceea, admiterea în comunitate este posibilă doar în situaţia retragerii unui alt membru, însă în acest caz, de cele mai multe ori este vorba de relocări sau repatrieri. Există fluctuaţii anuale în limite normale, însă astăzi putem spune că suntem la capacitate maximă”, a mai declarat Daniel Antor. Preţul mediu al unui abonament anual este de aproximativ 1.900 de euro.
    Ce aşteptări are CEO-ul Stejarii Country Club pentru perioada următoare? „Nu cred că vom trăi o relaxare mai mare decât după ce vor apărea vaccinuri sau proceduri medicale care să ne aducă într-o zonă de siguranţă sau predictibilitate mai mare decât ce avem astăzi. Cu siguranţă lucrurile nu vor mai fi cum au mai fost, dar se va găsi un echilibru, vom învăţa să trăim şi cu acest virus, ne vom adapta.”


    Care este obiectivul pe termen lung pentru Stejarii Country Club, în contextul în care este deja cel mai luxos club din România?
    „Nu este greu să ajungi în vârf, este greu să te menţii acolo. Ne dorim să ne păstrăm locul, clienţii şi mentalitatea care ne-a ajutat să ajungem aici.
    Scopul nostru este să oferim cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea activităţilor sportive, să punem la dispoziţie cele mai noi şi mai performante aparate, să avem  cei mai profesionisti traineri, să oferim cele mai bune servicii prin intermediul  tuturor  departamentele noastre”, răspunde Daniel Antor. El menţionează, din rândul proiectelor viitoare, o academie de training, o asociaţie sportivă, precum şi pregătirea celor mai buni copii pe diferite segmente sportive.

  • Nu plecaţi fără să vă scrieţi istoria

    Aşa am primit „The ride of a lifetime – lessons learned from 15 years as CEO of the Walt Disney Company” de Robert Iger.
    El conduce Disney, care a ajuns cel mai mare grup media din lume, fiind unul dintre cei mai apreciaţi executivi de pe Wall Street.
    Disney are acum o valoarea bursieră de 237 miliarde de dolari (cam cât PIB-ul României), iar în cei 15 ani de când este la conducere, Robert Iger a crescut valoarea companiei de cinci ori, un rezultat remarcabil, având în vedere dimensiunea.
    Robert Iger se va retrage de la conducerea companiei aşa că, în 236 de pagini, el şi-a povestit viaţa profesională, cum a ajuns unde a ajuns, cine i-a fost mentor, cine l-a susţinut, cine nu l-a plăcut, cum a făcut totul ca să-şi convingă boardul să-l pună CEO, cum a luat cele mai importante decizii (bineînţeles, păstrând proporţiile, Business MAGAZIN încearcă să facă acelaşi lucru, cu Meet the CEO, programul prin care îi invităm pe executivi sau antreprenori să-şi povestească cariera profesională).
    Dincolo de frazele clasice de marketing (puţină ipocrizie corporatistă nu strică nimănui) legate de leadership, de oameni, de curaj, de concentrare, de optimism, de curiozitate, de responsabilitate pe care trebuie să le spună orice CEO (face parte din job), Robert Iger, acum la
    64 de ani, dezvăluie câteva din momentele dramatice cu care s-a confruntat când în joc erau multe şi foarte multe miliarde de dolari şi când decizia finală trebuia s-o ia el şi numai el, bineînţeles cu consecinţele de rigoare în cazul în care ar fi fost un eşec.
    Patru episoade mi-au atras atenţia pentru că vin cu informaţii inedite din culisele discuţiilor şi negocierilor care fac viaţa unui CEO, mai ales de calibrul lui, să fie extrem de palpitantă.
    1. Ca să fii mare, ca să ocupi o asemenea poziţie de CEO (el fiind atunci numărul doi în companie) trebuie să-ţi doreşti tu, în primul rând, acest lucru mai mult ca orice, trebuie să arăţi această ambiţie şi să nu aştepţi să te remarce cineva şi să-ţi facă cadou o asemenea funcţie.
    2. După ce a fost numit CEO, a făcut o mişcare pe care nimeni nu o considera posibilă: a cumpărat studioul de desene animate Pixar, unde Steve Jobs era principalul acţionar, discutând direct cu acesta şi trecând peste toate animozităţile dintre cele două grupuri gigant.
    Când i-a pus pe masă lui Steve Jobs 7 miliarde de dolari pentru Pixar, cu mult peste valoarea din piaţă, nici Steve Jobs nu a mai putut să spună nu.
    Dar cel mai interesant este că înainte să anunţe tranzacţia, Steve Jobs i-a spus că i-a reapărut cancerul şi că mai are posibilitatea să se râzgândească în privinţa acestui deal. Dar de ce îmi spui acest lucru, l-a întrebat Robert Iger pe Steve Jobs, având în vedere că foarte puţine persoane cunoşteau acest caz? Pentru că dacă vei cumpăra Pixar
    printr-un schimb de acţiuni, eu voi deveni principalul acţionar al Disney şi aş putea să-ţi influenţez cariera. În final, Disney a cumpărat Pixar.
    3. A avut curajul să investească
    6 miliarde de dolari în construcţia unui parc de distracţie la Shanghai, după ani de zile de diplomaţie extremă dusă în negocierile cu autorităţile chineze. Investiţia şi pariul erau prea mari pentru a fi lăsate în mâna altora.
    4. Cea mai mare tranzacţie pe care a realizat-o a fost achiziţia rivalului 21st Century Fox de la Rupert Murdoch, într-un război al miliardelor dus cu o altă companie de media, Comcast. De la 52 de miliarde de dolari cât a fost prima ofertă, s-a ajuns la nu mai puţin de 71 de miliarde de dolari, oferta câştigătoare, făcută personal de Iger.
    Când a făcut ultima ofertă, de care ştiau foarte puţine persoane, Iger a plecat la Londra să se întâlnească cu Murdoch, dar pentru a nu fi urmărit de Comcast a plecat întâi la Belfast, a schimbat avionul privat şi apoi s-a dus la Londra, unde s-a înregistrat sub un alt nume la un hotel care să nu atragă atenţia.
    Cartea este citibilă, în două zile am terminat-o, este fascinantă, simplă şi aduce în prim-plan detalii inedite din lumea mare a corporaţiilor.
    Cartea ar putea fi un exemplu şi pentru lumea businessului din România, atât pentru patroni, antreprenori, oameni de afaceri, cât şi pentru executivi, de a-şi povesti cariera profesională cu detaliile cele mai puternice, pentru a lăsa ceva moştenire businessului din România.
    Pe nimeni nu ajută ca aceste secrete extraordinare din spatele unor decizii să plece în „mormânt”.
    Lumea businessului din România, prezentă şi viitoare, ar fi mult mai bună cu aceste poveşti.
    Ştiu sigur că cei care au făcut afaceri în România, care au creat branduri, au istorii similare, bineînţeles tranzacţiile nu sunt în zeci de miliarde de dolari ci în milioane, zeci şi chiar sute de milioane de euro.
    Şi în România sunt oameni care a doua zi trebuiau să vândă sau să cumpere alte afaceri cu aceste sume.
    Deci, nu plecaţi fără să vă scrieţi istoria! 

  • Apple se pregăteşte pentru schimbarea conducerii

    Actualul CEO al companiei Apple, Tim Cook, precum şi echipa sa managerială se apropie de pensionare, iar Jeff Williams, actualul COO, este văzut ca înlocuitorul lui Cook.

    Williams lucrează de câţiva ani deja cu Tim Cook şi supervizează operaţiunile la nivel global ale Apple. El este şi şeful diviziei Apple Watch.

    Williams, un tip pragmaticc, a dat dovadă şi de viziune, până la urmă el fiind cel care a insistat ca Apple Watch să intre în zona aplicaţiilor pentru sănătate. Iar într-un interviu recent a demonstrat că nu este doar un om al cifrelor.

    „Avem o responsabilitate faţă de acţionari, suntem foarte conştienţi de asta, ne concentrăm pe realizarea unor produse care să bucure, lăsând banii de-o parte…Cred că am petrecut prea mult timp gândindu-ne la cifre, preferăm să ne gândim cum să facem produse mai bune”, a spus el.

  • CEC confirmă oficial că Mirela Călugăreanu, şefa Fiscului, a fost aprobată de acţionarii băncii să preia conducerea Consiliului de Administraţie

    Adunarea Generală a acţionarilor CEC Bank, instituţie de credit controlată integral de statul român, prin Ministerul de Finanţe, a aprobat numirea Mirelei Călugăreanu, membru ne-executiv al Consiliului de Administraţie al CEC Bank din 2017, în funcţia de preşedinte al boardului.

    Ea îl înlocuieşte pe Valentin Mavrodin, al cărui mandat de preşedinte a fost revocat, acesta rămânând membru ne-executiv în cadrul Consiliului de Administraţie.

    Conducerea CEC Bank este asigurată de Consiliul de Administraţie, care are în componenţă şapte membri executivi şi ne-executivi numiţi de Adunarea Generală a Acţionarilor. Din rândul membrilor Consiliului de Administraţie, cei executivi sunt şi membri ai Comitetului de Direcţie al băncii, prin care asigură conducerea operaţională a acesteia.

    Astfel, componenţa consiliului de Administraţie al băncii este formată din Mirela Călugăreanu – preşedinte al Consiliului de Administraţie, membru ne-executiv, Valentin Mavrodin – membru ne-executiv, Ciprian Badea – membru ne-executiv, Mirela Şitoiu – membru ne-executiv, Mihai Gogancea Vatasoiu – membru ne-executiv, Bogdan Constantin Neaşcu – membru executiv, director general şi preşedinte la Comitetului de Direcţie şi Mihaela Lucica Popa – membru executiv, membru al Comitetului de Direcţie

    Mirela Călugăreanu (53 de ani), noul preşedinte al Consiliului de Administraţie al CEC Bank, este membru al CA din 2017. În prezent, este  preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Are peste 29 de ani de experienţă în Finanţe Publice, ocupând diferite poziţii în cadrul Direcţiei Generale a  Finanţelor Publice Bucureşti şi în cadrul ANAF.

    Mirela Călugăreanu a fost coordonator al proiectului de Modernizare a Administraţiei Fiscale, în parteneriat cu Banca Mondială, prin care s-a urmărit informatizarea instituţiei. Mirela Călugăreanu este absolventă ASE, expert contabil CECCAR şi deţine un doctorat în finanţe.

  • Contravaloarea paşaportului, a permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare pot fi plătite online, prin ghiseul.ro

    Guvernul a extins numărul de acte care pot fi procesate prin ghişeul.ro, utilizatorii având posibilitatea de a plăti de astăzi online şi contravaloarea paşaportului, a permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare şi a autorizaţiei de circulaţie provizorie.

    “Cu 2 săptămâni în urmă, ghişeul.ro dobândea capacitatea de a procesa toate plăţile pentru serviciile comunitare de utilitate publică. Peste 10 noi categorii de plăţi au fost adăugate în platformă. Astăzi, am adus mai aproape de cetăţeni o serie de servicii publice foarte importante şi foarte solicitate”, a declarat Sabin Sărmaş, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României.

    Plăţile prin ghiseul.ro nu au comisioane.

    Guvernul a aprobat joi o ordonanţă de urgenţă prin adăugarea acestor servicii, prin interconectarea sistemelor Ministerului Afacerilor Interne – Direcţia Generală de Paşapoarte şi Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor – cu sistemul informatic al Companiei Naţionale „Imprimeria Naţională“ S.A. şi al Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat.

    ”vor fi considerabil reduse procedurile necesare pentru eliberarea acestor documente, iar cetăţenii vor scăpa de hârtiile prin care fac dovada plăţilor şi de drumurile inutile între instituţii”, a mai spus Sabin Sărmaş.