BusinessMagazin

Tag: comuna

  • Au obţinut o sumă uriaşă pentru a dezvolta un tratament care regenerează orice. Compania vrea să rezolve una dintre cele mai mari probleme ale bărbaţilor

    Sammued, o companie privată de biotehnologie cu o valoare de piaţă de 13 miliarde de dolari, a primit o finanţare de aproape 440 de milioane de dolari pentru a dezvolta un tratament revoluţionar care ar putea regenera orice, de la păr, piele, oase şi articulaţii.

    Anterior, compania a mai obţinut fonduri din partea unor bancheri, cu care a pornit diferite studii. Ceea ce compania şi-a propus este să stimuleze acţiunea celulelor care ar putea împiedica apariţia unor boli.

    Samumed dezvoltă în prezent şapte studii clinice, dintre care două – unul pentru un tratament împotriva căderii părului şi cealaltă împotriva osteoartritei fiind gata de apropabre, două dintre acestea – una pentru a trata o forma comuna de cadere a parului si o alta pentru a trata osteoartrita – sunt gata să primească aprobare din partea FDA (The Food and Drug Administration – echivalentul organismului local Agenţia Naţională a Medicamentului).

  • Ce se întâmplă cu gazele din Marea Neagră, de ce nu se duc în România? La doi paşi de resursele din Marea Neagră, mai multe şcoli din Constanţa nu sunt racordate la gaze

    „Dacă soba cu lemne încălzeşte fiecare cameră în parte, gazul încălzeşte toată locuinţa odată, este mult mai uşor“, spune Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna din Constanţa, cu peste 15.000 de locuitori.
     
    Numai nouă din cele 17 oraşe din Dobrogea şi numai zece din cele 104 comune sunt racor­date la reţeaua de gaze. Astfel, în oraşe precum Cernavodă, Hârşova, Murfatlar, Techirghiol sau Babadag nu există racordare la reţeaua de gaze, în condiţiile în care cele două judeţe din această regiune au acces la Marea Neagră, un teritoriu în care resursele de gaz abundă, fiind supuse în acest moment exploatării.
     

  • INCREDIBIL! Un primar şi-a acordat SINGUR titlul de CETĂŢEAN de onoare. I-au dat şi LACRIMILE. Gestul edilului a stârnit AMUZAMENTUL tuturor

    Primarul comunei Pietroşiţa, Ion Leonard Dicu, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că hotărârea de Consiliu Local prin care a devenit cetăţean de onoare a fost votată în unanimitate încă din luna aprilie, iar titlul l-a primit în weekend, când a avut loc festivalul comunei, după o întrerupere de cinci ani.

    „Fiind în an Centenar, ne-am gândit să organizăm Zilele comunei. Şi locuitorii şi-au dorit acest lucru. Iar cu această ocazie au fost acordare şi acestei titluri de cetăţeni de onoare. Am 15 ani de când sunt primar. Sunt la al cincilea mandat. (Titlul de cetăţean de onoare – n.r.) e ca o recunoştinţă onorifică. Nu am nicio facilitatate, doar acces gratuit la manifestări cultural artistice. Domnul viceprimar a întocmit referatul, iar în aprilie Consiliul Local a aprobat în unanimitate. Este onorific totul. Este o recunoştinţă pentru ce am făcut pentru această comună. Am adus multe investiţii”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, Ion Leonard Dicu.

    Întrebat dacă a avut emoţii când a primit titlul de cetăţean de onoare, primarul a răspuns că a fost „copleşit”, deoarece „odată eşti cetăţean de onoare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SURPRIZA de la ANAF. Datoria unui cioban la Fisc DE DOUĂ ORI MAI MARE decât tot bugetul comunei sale

    Un cioban dintr-o comună gălăţeană este cel mai mare datornic la bugetul de stat din judeţul Galaţi şi unul dintre cei mai mari datornici din ţară, el având o datorie de două ori mai mare decât bugetul comunei în care locuieşte. La nivel national, este pe locul 7 în topul restanţierilor la stat.
     
    Ciobanul din comuna gălăţeană Ghidigeni apare într-un top al marilor datornici având de plată 11.547.199 de lei la bugetul de stat şi 852.215 de lei la bugetul asigurărilor de sănătate.

    Gălăţeanul a ajuns în fruntea statisticilor realizate de ANAF din cauza unei escrocherii. În anul 2013, ciobanul a fost convins de un consătean să deschidă o firmă pe numele său, iar după ce a semnat documentele, ciobanul de 49 de ani a devenit proprietarul unei societăţi care avea ca obiect de activitate comerţul cu animale.

    Se pare că fără ştiinţa proprietarului din acte, cei care controlau activitatea firmei nu au plătit taxele şi impozitele către stat, iar datoriile au crescut foarte mult.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comuna unde NICIUN ELEV nu a luat bacalaureatul pentru al doilea an consecutiv. Nici primarul nu are diplomă de bacalaureat

    Niciun elev al Liceului Tehnologic Turburea nu a promovat prima sesiune a examenului naţional de Bacalaureat din 2018. Din acest motiv, reprezentanţii şcolii reabilitate anul trecut cu fonduri de la Banca Mondială, în valoare de 33 de miliarde de lei vechi, au decis ca liceul să fie transformat în şcoală profesională.

    ”Am vorbit cu domnul primar să trecem numai pe clase profesionale, de meserii, pentru că elevii care învaţă carte tot la oraş se duc. Am început demersurile să facem contracte cu agenţii economici, chiar şi la Târgu-Jiu, pentru practică. Prima dată trebuie să fie încheiate contracte cu agenţi economici, până la începerea anului şcolar, după care fac adresă şi chem Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar să vină de la Bucureşti să ne acrediteze. Toate demersurile se fac de acum pentru anul şcolar 2019-2020. Anul acesta, nu o să avem decât clasă profesională de a IX-a, profilul electromecanic. Vreau să fie diversificat, copilul să aibă de unde să aleagă, să nu fie un singur profil de profesională, să facem mecanici auto, bucătar, ospătar, coafeze”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Gheorghe Benegui, directorul Liceului Tehnologic Turburea.

    Ion Bîrcă, primarul din Turburea, care până la 54 de ani nu a reuşit să obţină diploma de bacalaureat, este de acord cu propunerea directorului .

    ”Un lucru extraordinar de bun, pentru că cel puţin învaţă o meserie şi este mult mai bine. În primul rând, trebuie să ai dascălul potrivit, omul potrivit la locul potrivit. Nu sunt dascăli buni, nici copii buni nu îţi vin la şcoala respectivă. Trebuie neapărat să găsim o soluţie la care şi Inspectoratul Şcolar să pună umărul, chiar a pus umărul, ca să ai atracţie”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ion Bîrcă, primarul comunei Turburea.

    Liceul din Turburea a fost complet modernizat anul trecut, însă rezultatele obţinute de elevi în acest an, la Bacalaureat, au rămas neschimbate. Din cei 15 elevi care au dat probele, niciunul nu a promovat examenul.

    ”Degeaba încerc eu să le creez toate condiţiile posibile, poate au condiţii mult mai bune ca cei din Târgu-Jiu, dar iată că rezultatele sunt mult mai proaste. Nu ne ridicăm la nivelul cel puţin mediocru. Anul acesta avem o clasă de profesională aprobată şi o clasă de liceu,să vedem dacă se mai înscriu. Toţi merg spre oraş, ca să înveţe carte. Rămânem clasa de profesională, o să încercăm o înţelegere cu cei de la CEO, am văzut că alocă nişte sume de bani claselor de profesională. Poate găsim o soluţie ca şcoala să fie utilă. Este una dintre şcolile cele mai moderne din judeţ, vorbim de investiţie de 33 de miliarde de lei vechi, bani de la Banca Mondială”, a mai declarat Ion Bîrcă.

    Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Gorj susţin că procedura de tranformare în şcoală profesională este simplă.

    ”Când se face proiectul reţelei de şcolarizare pentru anul şcolar 2019-2020, directorii şcolii supun reţeaua de şcolarizare aprobării Consiliului Local, apoi spre aviz conform de la ISJ. Nu este un demers dificil. Din punctual meu de vedere este un demers lăudabil, în contextul pe care l-am analizat destul de mult şi noi, în ultimul timp”, a precizat Georgeta Popescu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Gorj.

    Promovabilitatea în judeţul Gorj este de 62,42%, după afişarea rezultatelor finale la examenul de Bacalaureat. În acest an, niciun candidat nu a obţinut media 10.

  • BREAKING Încă un avion militar s-a prăbuşit, la Bacău. Soarta piloţilor, incertă

    Potrivit primelor informaţii primite din partea prefectului de Bacău, Maricica Coşa, în avionul aparţinând Garnizoanei Bacău erau doi piloţi, însă deocamdată nu se ştie dacă aceştia au apucat să se salveze.

    Mai multe echipaje de Poliţie şi de la ISU Bacău au plecat în zona în care s-a produs accidentul aviatic.

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

  • Litoralul Vestului: Lacul cu plajă şi nisip fin atrage peste 100.000 de turişti în fiecare an

    Lacul are o suprafaţă de aproximativ zece hectare, o plajă cu nisip fin şi se găseşte la poalele Munţilor Zarandului, într-o zonă de confluenţă a câmpiei cu dealul.
     
    Datorită aspectului exotic, Lacul Ghioroc atrage tot mai mulţi turişti în fiecare an.
     
     
    Potrivit primarului comunei Ghioroc, Corneliu Popi-Morodan, anul trecut, numărul vizitatorilor a depăşit 100.000, iar în acest an sunt aşteptaţi între 120.000 şi 130.000 de turişti. Înainte de deschiderea sezonului estival 2018, reprezentanţii primăriei au făcut numeroase investiţii.
     
    “Plaja Ghioroc a fost deschisă în 28 aprilie, turiştii fiind aşteptaţi până în data de 15 septembrie. 
     
    Important este că sunt zone verzi unde se poate campa, terasele sunt deschise, unde turiştii pot să şi ia masa, parcarea este funcţională”, a declarat Corneliu Popi-Morodan.
     
     
    Anul trecut, pe plaja au fost plantaţi 40 de palmieri, iar în acest an, Primăria Ghioroc a mai cumpărat încă 20.
     
    Pomii se află într-o zonă specială, inspirată din staţiunea Mamaia, în care vizitatorii se pot fotografia cu un panou mare pe care scrie “Plaja Ghioroc”, iar în spate se vede lacul.
     
     
    Primăria Ghioroc vrea să realizeze un camping pe plaja lacului, în care să poată fi cazate 52 de persoane, iar lucrările sunt în toi. De asemenea, la data de 1 iunie este preconizat că va fi funcţional toboganul cu apă.
     
    În ceea ce priveşte tarifele, cel mai probabil un apartament va putea fi închiriat cu 100 de lei pe noapte. Căsuţele se află la zece metri de lac, chiar pe plajă. Oricum, turiştii au soluţii de dormit, sunt două pensiuni în zonă cu 49 de locuri”, a afirmat primarul comunei Ghioroc.

  • Litoralul Vestului: Lacul cu plajă şi nisip fin atrage peste 100.000 de turişti în fiecare an

    Lacul are o suprafaţă de aproximativ zece hectare, o plajă cu nisip fin şi se găseşte la poalele Munţilor Zarandului, într-o zonă de confluenţă a câmpiei cu dealul.
     
    Datorită aspectului exotic, Lacul Ghioroc atrage tot mai mulţi turişti în fiecare an.
     
     
    Potrivit primarului comunei Ghioroc, Corneliu Popi-Morodan, anul trecut, numărul vizitatorilor a depăşit 100.000, iar în acest an sunt aşteptaţi între 120.000 şi 130.000 de turişti. Înainte de deschiderea sezonului estival 2018, reprezentanţii primăriei au făcut numeroase investiţii.
     
    “Plaja Ghioroc a fost deschisă în 28 aprilie, turiştii fiind aşteptaţi până în data de 15 septembrie. 
     
    Important este că sunt zone verzi unde se poate campa, terasele sunt deschise, unde turiştii pot să şi ia masa, parcarea este funcţională”, a declarat Corneliu Popi-Morodan.
     
     
    Anul trecut, pe plaja au fost plantaţi 40 de palmieri, iar în acest an, Primăria Ghioroc a mai cumpărat încă 20.
     
    Pomii se află într-o zonă specială, inspirată din staţiunea Mamaia, în care vizitatorii se pot fotografia cu un panou mare pe care scrie “Plaja Ghioroc”, iar în spate se vede lacul.
     
     
    Primăria Ghioroc vrea să realizeze un camping pe plaja lacului, în care să poată fi cazate 52 de persoane, iar lucrările sunt în toi. De asemenea, la data de 1 iunie este preconizat că va fi funcţional toboganul cu apă.
     
    În ceea ce priveşte tarifele, cel mai probabil un apartament va putea fi închiriat cu 100 de lei pe noapte. Căsuţele se află la zece metri de lac, chiar pe plajă. Oricum, turiştii au soluţii de dormit, sunt două pensiuni în zonă cu 49 de locuri”, a afirmat primarul comunei Ghioroc.

  • Proiectul privind Codul administrativ a fost retrimis la comisie

    Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Codului Administrativ se va întâlni, miercuri, de la ora 13.00 pentru a dezbate din nou şi a da raport pe propunerea legislativă.

    Proiectul de lege privind Codul administrativ trebuia să fie adoptat de Camera Deputaţilor, miercuri, însă social-democraţii au cerut retrimiterea în Comisie a proiectului, solicitarea fiind aprobată. Printre prevederile proiectului legislativ se numără şi eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reuniunea UE pe tema modalităţilor de limitare a imigraţiei s-a încheiat fără un rezultat concret

    “Vom continua să lucrăm la rezolvarea acestor probleme”, a declarat cancelarul german Angela Merkel. “A fost multă bunăvoinţă de a realiza acest lucru astăzi (duminică, n.red), şi în afară de câteva diferenţe, a fost multă unitate”, a adăugat Merkel.

    Liderii care au participat la reuniune au indicat că vor continua să acţioneze în următoarele zile pentru a găsi o soluţie, în contextul în care toţi liderii UE urmează să participe la finalul săptămânii la summitul Consiliului European.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro