BusinessMagazin

Tag: comuna

  • Decoraţiunile moldoveneşti care au cucerit turiştii străini

    Mirela Nechita, absolventă de Marketing, a lucrat timp de 12 ani la stat în domeniul comerţului, iar în 2004 a hotărât să facă o schimbare în viaţa sa, alegând să parieze pe un business prin care oferea servicii de transport. De-a lungul anilor, ea a mai dezvoltat afaceri precum un centru de sport şi întreţinere corporală, un magazin de flori şi decoraţiuni sau o firmă de mobilier şi materiale de construcţii, însă cel mai longeviv business, care i-a adus şi cele mai bune rezultate, este Natallia Decor.

    „Mi-am dorit să creez un business care să îmbine dinamica unui plan de afaceri cu bucuria de a redescoperi tezaurul moldovenesc de aici, din Valea Şomuzului, ţinutul sucevean în care m-am născut. Articolele Natallia Decor – perdele, cu­ver­­turi, prosoape de baie, huse pentru canapele, feţe de pernă, lenjerie sau alte accesorii textile – nasc acea emoţie a nostalgiei şi a dorului de casă”, povesteşte Mirela Nechita. În 2018, compania Natallia Decor a avut o cifră de afaceri de 100.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice. În atelier, compania confecţionează produ­­se finite după tehnologia veche, adică prin tehnica cusutului manual, a ţesutului, cu materie primă adusă din străinătate. „Realizarea unui set de lenjerie de pat cu aplicaţii tradiţionale durează în jur de o zi”, explică antreprenoarea.

    Ea spune că românii plecaţi la muncă în străinătate vin vara acasă şi îşi doresc să îşi decoreze casele în cel mai pur stil moldovenesc.
    „A crescut interesul românilor pentru lucrurile autentice în detrimentul celor pur comerciale şi acum cred că încep să se vadă efectele maturizării noastre ca popor, din punctul de vedere al simţului estetic, al apetitului pentru calitate şi pentru lucru original. Cred cu tărie că preferinţa românilor pentru stilul tradiţional se va menţine şi va lua amploare în următorii ani.”

    Compania are şapte angajaţi, care pot produce săptămânal câteva sute de perdele. Pentru producţia de decoraţiuni, antreprenoarea colaborează cu o echipă de designeri orientată spre stilul rustic. Astfel, firma realizează şi produse unicat sau în serie mică.

    Obiectele de decor şi produsele textile sunt comercializate în propriul magazin al companiei, din Fălticeni. Pe lângă vânzarea din showroom, Natallia Decor colaborează şi cu parteneri precum Nugat, Cassa Rossa Textil, Dedeman, Ax Perpetuum, Brentina, Decoratex sau Marcon. În prezent, compania nu vinde în străinătate, însă în viitor reprezentanta firmei ia calcul înfiinţarea unor puncte de lucru în ţările limitrofe, Republica Moldova, Polonia şi Ucraina. Anul trecut, Mirela Nechita a pornit şi un proiect în domeniul turismului, „Turist în Dolheşti”, proiect-pilot axat pe turism rural în comuna Dolheşti. Ea spune că acesta a dovedit că are un potenţial şi că oamenii tânjesc să revină la rădăcini, la simplitate, în zone mai puţin circulate şi care şi-au păstrat autenticitatea.

    „În 2019 am primit mai multe grupuri de turişti străini, câteva sute în total, din ţări precum Franţa, Italia, Olanda, Germania, SUA, Venezuela, Spania, Danemarca, Australia şi Japonia. Au fost încântaţi de experienţa oferită, sunt foarte atraşi de ecoturism şi turismul cultural, gastronomic şi istoric pe care li-l propunem. Toţi străinii au rezonat într-un mod personal cu stilul arhitectonic tradiţional al caselor, cu savoarea bucatelor noastre cu ingrediente din gospodăriile oamenilor şi cu meşteşugurile ancestrale care încă se păstrează la noi”, susţine antreprenoarea.

    Ea aminteşte că turiştii au putut vizita şi mănăstirea Probota, una din cele mai vechi sihăstrii din Moldova, participând şi la evenimente cu datinile din zonă. O atracţie au fost şi textilele expuse în curţile şi gospodăriile dolheştenilor, de la cergi, ii, ştergare, macate, la năframe şi mici obiecte vestimentare croşetate. Iar unii dintre turişti au şi cumpărat astfel de produse.

    Compania a făcut un parteneriat cu Romanian Business Leaders, prin care au organizat o şcoală de vară pentru viitorii antreprenori şi un eveniment dedicat diasporei. „În decembrie 2018 am fost singura comună din Moldova distinsă cu un trofeu, la categoria Managementul Destinaţiei.”

    În viitor, Mirela Nechita îşi propune să atragă turişti în cât mai multe locaţii din regiune, să deschidă cel puţin o filială regională sau o microîntreprindere cu decora­ţiuni tradiţionale din Valea Şomuzului. „Intenţionez să organizez şi ateliere de creaţie ca o comple­tare a activităţii creative în şcoli. Îndrăznesc să sper că Natallia Decor va deveni un brand relevant la nivel regional, căci moldovenii au această abordare mai degrabă emoţională a conceptului de locuire. Cu proiectul Turist în Dolheşti, suntem în curs de acreditare de la Ministerul Turismului pentru mai multe unităţi de cazare din comună”, conchide Mirela Nechita.

  • Detalii uimitoare despre comuna Dobrosloveni: Comuna Alexandrei nu are Poliţie după ora 16.00, iar oamenilor le este teamă să sune la 112

    Primarul comunei Dobrosloveni, Gheorghe Tudoraşcu, a declarat că, din 2009, în comuna pe care o conduce postul de poliţie este închis în weekend, iar în cursul săptămânii funcţionează doar până la ora 16.00.

    „În fiecare zi, la ora 16.00, toţi lucrătorii care sunt pe timpul zilei, 3,4, pleacă acasă. Sunăm la 112 şi se trimite un echipaj de la Osica, unde este permanenţă. Dacă prind barieră CFR la Fălcioiu ajung şi în peste 30 de minute. Totul e închis şi în weekend. Înainte erau lucrători permanent, era mai linişte. Înainte de 2009”, a declarat Tudoraşcu.

    Primarul spune că oamenilor, în cazul unui furt de exemplu, le este teamă să depună declaraţii.

    „Lumea este reticentă să dea declaraţii pentru că nu există poliţie şi nu se poate interveni repede. Le este teamă oamenilor să sune la 112 pentru că se află cine a sunat şi intră peste ei în casă”, a mai precizat primarul din Dobrosloveni.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O lume altfel: Ţara unde se votează în proporţie de 80% şi politicienii stau în garsoniere cu spălătorie comună

    Tarile “fericite” au un venit mare pe cap de locuitor şi nu se confruntă cu problema corupţiei la nivelul conducătorilor. Suedia merge chiar mai departe şi nu acordă deloc  privilegii clasei politice. Iar situaţia de acolo pare greu de  crezut dacă o compari cu cea din România.

    Suedia este o monarhie constitutională, dar regele Carl Gustaf Folke Hubertus  are doar funcţii ceremoniale.
    Ţara este condusă de clasa politică, iar suedezii sunt extrem de implicaţi şi de atenţi la cei pe care îi aleg. Alegerile sunt extrem de importante pentru suedezi, iar prezenţa este de peste 80%. Conform statisticilor, peste 30% dintre cetăţeni sunt membri în diverse partide şi peste 80% sunt membri de sindicat,

    Pana in 1990, in Suedia nu se puneau locuinţe gratuit la dispoziţia parlamentarilor. În prezent, aceştia au posibilitatea de a sta în garsoniere deţinute de stat, cu o suprafaţă de circa 40 de metri pătrati. Singura cameră este folosită atât ca şi cameră de zi, cât şi ca dormitor. Spălătoria este comună, iar demnitarii trebuie să se programeze din timp dacă vor sa o folosească, scrie stirileprotv.ro

  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Ioana Enache, general manager { Amway România, Bulgaria şi Grecia }

    •   Ioana Enache se află la conducerea Amway România din 2012, după o experienţă de peste
    20 de ani în domenii precum vânzări, marketing, comunicare, strategie şi managementul schimbării.
    •   General managerul companiei Amway România spune că a distilat de-a lungul anilor principiile si regulile sale în sintagma „Leadership with grace” (Leadership cu graţie – n.red.) pentru că aceasta descrie atât maniera ei de a face business, cât şi felul în care a ales să se uite la viaţă şi să o trăiască; consideră totodată că este esenţial ca lucrurile să fie făcute la standarde foarte ridicate, cu determinare, dar şi cu eleganţă.
    •   Spune că, de-a lungul carierei, a rafinat trei piloni la care se raportează constant: etica, grija faţă de oameni, competenţa.
    •   Prezentă pe piaţa locală din 1997, Amway România are în portofoliu peste 600 de produse care sunt distribuite unui număr de 40.000 de clienţi şi întreprinzători privaţi autorizaţi, persoane care se ocupă de revânzarea produselor. Compania are în portofoliu în principal cosmetice, dar şi suplimente alimentare şi produse de îngrijire a locuinţei.

    Cifră de afaceri (2017): > 100 mil. lei
    Profit (2017): > 5,6 mil. lei

  • Cum a reuşit un primar din Botoşani să reducă numărul asistaţilor social din comuna lui de la 382 la 8

    Un primar din judeţul Botoşani a reuşit să reducă numărul asistaţilor social din comună de la 382 la 8. Edilul a adus, pe fonduri elveţiene, un psiholog, cu ajutorul căruia a aflat că asistaţii social sunt deprimaţi şi nu cunosc beneficiile angajării, apoi le-a găsit locuri de muncă.

    Primarul comunei Dângeni, Cătălin Rotundu, a reuşit, cu sprijinul unui psiholog şi cu accesarea unor proiecte cu finanţare nerambursabilă din fonduri elveţiene, să convingă sute de oameni, asistaţi social, că e mai bine pentru toată lumea să muncească.

    „Când am venit la Primărie aveam 382 de asistaţi sociali. Am făcut o evaluare a fiecărei gospodării prin aplicarea unor chestionare şi am căutat soluţii. Am scris un proiect pe fonduri elveţiene pentru a putea aduce un psiholog în comună, pe lângă compartimentul de asistenţă socială al Primăriei, şi am reuşit. Am colaborat cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi cu mediul privat pentru a vedea de ce calificări e nevoie pentru muncitori şi am solicitat AJOFM să organizeze cursul de calificare la noi în comună, pe nevoile din mediul privat. Luna trecută am avut opt asistaţi sociali, luna aceasta sunt 11, dar mai mult de 60 de zile nu îi ţinem ca asistaţi social pe cei care au adeverinţă că sunt apţi de muncă. Îi ajutăm să se integreze în piaţa muncii”, a declarant, pentru corespondentul MEDIAFAX, primarul comunei Dângeni, Cătălin Rotundu.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Noi beneficii pentru cea mai BOGATĂ comună din România. Ce a reuşit aici primarul nu mai există în ţara noastă

    În comuna Ciugud din judeţul Alba, locuitorii îşi pot plăti taxele şi impozitele la automatele electronice instalate de primărie. Potrivit primarului Gheorghe Damian, montarea acestor sisteme de tip „self pay” în toate satele componente este o premieră la nivel naţional deoarece, în prezent această facilitate este oferită cetăţenilor doar de o primărie din Capitală, respectiv cea a Sectorului 4 Bucureşti.
     
    Prezentarea acestor aparate a fost făcută, miercuri, de către primarul Gheorghe Damian. El a explicat că a fost instalat, în fiecare sat din comună, la magazinul sătesc, câte un automat, iar angajatul magazinului a fost instruit să ajute oamenii care nu se descurcă să plătească.
     
     
    Primarul a precizat că este o măsură care vine în sprijinul primăriei, deoarece elimină deplasarea săptămânală a unui funcţionar în aceste sate, pentru încasarea banilor.
     
    Operaţiunea a fost mult simplificată, astfel încât automatul să poată fi folosit şi de cei care nu sunt obişnuiţi cu o astfel de tehnică. Se eliberează câte un card pe care e înscris un cod de bare, pentru fiecare cetăţean din comună, iar acesta trebuie doar să-l apropie de ecranul aparatului şi apoi să plătească.
     
    Primăria Ciugud lansează totodată şi campania „O primărie fără hârtii, o primărie aproape de cetăţeni” prin care îşi doreşte să organizeze la nivel naţional o dezbatere serioasă pentru informatizarea administraţiilor publice din România. În viitor Ciugudul îşi propune să ofere cetăţenilor posibilitatea de a obţine on-line toate actele de care au nevoie, iar în activitatea curentă să nu mai fie folosită hârtia ci totul să se desfăşoare electronic, scrie ziarulunirea.ro
     

  • Câţi bani câştigă o femeie din România care cultivă cel mai scump condiment din lume

    Doamna Viorica Froicu este subinginer de industrie uşoară, ca formaţie. Povestea culturii de şofran din satul natal al doamnei Viorica, din Săldăbagiu Mic, începe cu o declaraţie neaşteptată: „Eu am urât agricultura!”.

    Viorica Froicu spune că şi-a schimbat optica despre agricultură după ce a avut o experienţă în acest domeniu în Italia. „Am văzut cât câştigă oamenii din agricultură în Italia. Aceia care se ţin de treabă”, explică doamna Viorica.

    Cum a pus bazele unei culturi exotice? „Am primit o reclamă pe e-mail, în italiană. Iniţial am şi vrut să o şterg. Am deschis aşa, într-o doară… Ştiu că suna ca o provocare: «Vrei să devii bogat cultivând şofran?»… Nu ştiam ce-i şofranul, am început să caut informaţii”, povesteşte doamna Viorica Froicu. „Mi-am amintit că şi mama mea cultiva şofran, nu cred că era original, dar ştiu că punea în cozonaci, în orez, şi că mâncarea avea un gust deosebit”, îşi aminteşte doamna Viorica.

    La început a pus şofran pe 12 ari. „Am investit mult în primul an. Mi-am făcut gard, un sistem de supraveghere cu camere video. Ştiţi, oamenii nu prea au noţiunea de proprietate privată şi se cred tot pe vremea cooperativelor. Şofranul s-a înmulţit apoi extraordinar. Am un hectar de şofran. Are un ciclu relativ scurt. După 5-6 săptămâni de la plantare înfloreşte, totul este mov. Începe apoi recoltarea, şi nu aceasta e munca cea mai grea. Scoatem doar pistilul. Munca de Sisif e la sortare. Iar secretul stă în uscare. Şofranul are termen de garanţie cinci ani, dacă e păstrat cum trebuie. După sortare, şofranul e uscat în tăviţe de aluminiu, care sunt purtătoare de căldură, într-un cuptor la 45 grade C, timp de 45-50 de minute. Îl păstrăm în borcane închise ermetic”, spune doamna Viorica.

    Şofranul este căutat în întreaga lume pentru aroma şi culoarea pe care le dă mâncărurilor. Un kilogram de şofran ajunge să coste până la 28.000 de euro. Însă pentru a obţine astfel de cantităţi este nevoie de foarte multă muncă. 40 de grame de şofran necesită o recoltare de la 6.000 – 8.000 de flori de şofran.

    „Preţul unui bulb de şofran depinde de calibrul lui, explică doamna Viorica Froicu. Între 0,80 lei – 1,50 lei costă cei mai mari, care sunt şi cei mai productivi. Pentru 250 mp teren trebuie 5.000 de bulbi. Sunt necesare aproximativ 70.000 de stigmate pentru a obţine 500 g de şofran, şi de 2,5 kg de stigmate proaspete pentru obţinerea a 500 g de produs uscat. Fiecare floare prezintă câte 3 stigmate. Acestea trebuie să fie atent culese cu mâna şi apoi uscate. Munca şi îngrijirea pe care le necesită fac din şofran cel mai scump condiment din lume”, explică doamna Viorica.

    Şofranul este o plantă originară din Persia. Planta are bulbotubercul, frunze înguste şi lungi, flori unice de culoare violet-albastră, cu pistil de culoare portocalie şi linii purpurii, iar fructul este o capsulă trioculară de dimensiuni reduse şi culoare albă. De la plantă se folosesc în scop terapeutic doar stigmatele, care reprezintă partea superioară a pistilului, pe care se prinde şi încolţeşte polenul, scrie bihon.ro

  • Fenomen invers: Motivul pentru care locuitorii unui oraş din România doresc ca localitatea să redevină comună

    Constantin Brănescu, consilier local PNL, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că va începe o campanie de strângere de semnături, în oraşul Ţicleni, iar dacă cetăţenii vor fi de acord, va depune, în şedinţa Consiliului Local, un proiect care prevede organizarea unui referendum pentru revenirea oraşului Ţicleni la statutul de comună. Localitatea Ţicleni a devenit oraş în anul 1968 şi are aproximativ patru mii de locuitori.
     
    ”Mai multe persoane mi-au solicitat să iniţiez o campanie de strângere de semnături pentru a organiza un referendum pentru schimbarea statutului oraşului Ţicleni în comună. Iniţiativa respectivă o voi desfăşura începând cu data de 1 martie, iar în ceea ce priveşte data organizării referendumului o să propun Consiliului Local să fie odată cu alegerile prezidenţiale din anul 2019, să nu mai zică nimeni din primărie că se face cheltuială în plus. Oraşul Ţicleni a fost declarat oraş în 1968, doar să plătim impozite şi taxe locale. Cetăţeanul practic nu beneficiază de absolut nimic în momentul de faţă, nu avem canalizare în tot oraşul, avem doar patru blocuri, nu avem piaţă agroalimentară, nu avem spital, nu sunt locuri de muncă”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Constantin Brănescu, consilier local şi preşedintele organizaţiei PNL Ţicleni.
     
    Acesta mai spune că, dacă oraşul Ţicleni ar deveni comună, oamenii ar putea accesa mai uşor fonduri europene, iar taxele şi impozitele vor fi mai mici.
     
    ”Trecerea la statutul de comună va aduce beneficii, orice cetăţean va putea accesa mult mai uşor fonduri de la Uniunea Europeană, vor fi impozite şi taxe locale mai mici. De statutul de oraş beneficiază doar salariaţii primăriei, din 2017 salariile au crescut de trei – patru ori, în acest moment cel mai mic salariu în primărie este de peste 3.200 de lei şi îl are un muncitor necalificat. Odată cu trecerea la statul de comună, numărul salariaţilor va rămâne mult mai mic”, a mai declarat Constantin Brănescu.
     
    Primarul oraşului Ţicleni, Radu Constantin, a declarat că nu susţine un astfel de demers pe care îl consideră inoportun, deoarece, spune el, va aduce pierderi mari.
     

  • Oana şi Eduard Andraş au renunţat la joburile din Bucureşti şi s-au mutat în comuna Stăniţa din Neamţ să devină fermieri

    Cu salariile pe care le aveau atunci şi cu determinare au pus pe picioare Ferma lu’ Moş Ghiţă, unde au început să cultive roşii.
     
    În prezent, produc legume şi verdeţuri de sezon, lapte şi produse din lapte de vacă, dulceţuri şi conserve de legume, iar din livrările de anul trecut au făcut aproximativ 5.000 de euro, dar se declară mulţumiţi. „Am avut mai multe livrări decât ne-am aşteptat şi contactul direct cu consumatorul ne motivează să continuăm ceea ce facem.”