BusinessMagazin

Tag: comisie

  • Antitrust: Comisia deschide anchete cu privire la regulile stabilite de Apple pentru App Store

    Comisia Europeană a deschis proceduri oficiale de investigare antitrust pentru a stabili dacă regulile pe care Apple le impune dezvoltatorilor de aplicaţii cu privire la distribuirea de aplicaţii prin intermediul App Store încalcă normele UE în materie de concurenţă, în urma plângerii Spotify.

    „Comisia Europeană a deschis proceduri oficiale de investigare antitrust pentru a stabili dacă regulile pe care Apple le impune dezvoltatorilor de aplicaţii cu privire la distribuirea de aplicaţii prin intermediul App Store încalcă normele UE în materie de concurenţă. Procedurile de investigare se referă, în special, la utilizarea obligatorie a sistemului propriu al companiei Apple de achiziţionare în cadrul aplicaţiilor, precum şi la restricţiile privind capacitatea dezvoltatorilor de a informa utilizatorii de echipamente iPhone şi iPad cu privire la posibilităţi alternative mai ieftine de achiziţionare în afara aplicaţiilor”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.

    Potrivit sursei citate, anchetele se referă la impunerea acestor reguli pentru toate aplicaţiile care concurează cu aplicaţiile şi serviciile companiei Apple în Spaţiul Economic European (SEE) şi sunt consecinţa unor reclamaţii distincte, depuse de Spotify, respectiv de către un distribuitor de cărţi electronice sau cărţi audio, cu privire la impactul normelor privind App Store asupra concurenţei în domeniul muzicii difuzate în streaming, respectiv al cărţilor electronice/cărţilor audio.

    „Aplicaţiile mobile au schimbat în mod fundamental modul în care avem acces la conţinut. Apple stabileşte regulile de distribuire a aplicaţiilor către utilizatorii de iPhone şi iPad. Se pare că Apple şi-a asigurat un rol de „controlor” în ceea ce priveşte distribuirea de aplicaţii şi conţinut către utilizatorii dispozitivelor sale populare. Trebuie să ne asigurăm că regulile stabilite de Apple nu denaturează concurenţa pe pieţele pe care Apple concurează cu alţi dezvoltatori de aplicaţii, de exemplu, prin serviciul său de difuzare de muzică în streaming, Apple Music, sau prin Apple Books. Prin urmare, am decis să examinez cu atenţie regulile stabilite de Apple pentru App Store şi conformitatea acestora cu normele UE în materie de concurenţă”, a declarat, conform comunicatului, Margrethe Vestager, vicepreşedintă executivă, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.

    Utilizatorii de iPhone şi iPad pot descărca doar aplicaţii native (şi nu aplicaţii web) de pe App Store.

    Comisia va investiga în special cele două restricţii impuse de Apple în acordurile sale cu societăţile care doresc să distribuie aplicaţii utilizatorilor de dispozitive Apple, respectiv utilizarea obligatorie a sistemului „IAP” de achiziţionare în cadrul aplicaţiilor, deţinut de Apple, pentru distribuirea de conţinut digital plătit. Prin intermediul sistemului său IAP, Apple le percepe dezvoltatorilor de aplicaţii un comision de 30 % din costurile tuturor abonamentelor percepute de aceştia şi restricţii privind capacitatea dezvoltatorilor de a-şi informa utilizatorii cu privire la posibilităţile de achiziţionare alternative din afara aplicaţiilor. Deşi Apple le permite utilizatorilor să consume şi în aplicaţie conţinut precum muzică, cărţi electronice şi cărţi audio achiziţionate în altă parte (de exemplu, pe site-ul dezvoltatorului de aplicaţii), termenii impuşi de companie îi împiedică pe dezvoltatori să-şi informeze utilizatorii cu privire la astfel de posibilităţi de achiziţionare care, de obicei, sunt mai ieftine.

    La 11 martie 2019, Spotify, furnizor de servicii muzicale în streaming şi concurentul lui Apple Music, a depus o plângere cu privire la cele două dispoziţii din acordurile de licenţă încheiate de Apple cu dezvoltatorii şi la liniile directoare conexe privind verificarea aplicaţiilor din App Store (App Store Review Guidelines), precum şi cu privire la impactul acestora asupra concurenţei în domeniul serviciilor muzicale în streaming.

    În urma unei anchete preliminare, Comisia şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că restricţiile impuse de Apple pot denatura concurenţa în ceea ce priveşte serviciile muzicale în streaming de pe dispozitivele Apple. Concurenţii Apple fie au decis să dezactiveze complet posibilitatea de abonare prin aplicaţie, fie şi-au majorat preţurile la abonamentul prin aplicaţie, comisionul perceput de Apple fiind astfel suportat de consumatori. În ambele cazuri, nu li s-a permis să-şi informeze utilizatorii cu privire la posibilităţile alternative de abonare în afara aplicaţiei. Obligaţia de a utiliza sistemul IAP pare, de asemenea, să confere companiei Apple un control deplin asupra relaţiei cu clienţii concurenţilor săi care se abonează prin aplicaţie, concurenţii acesteia fiind împiedicaţi să dispună de date importante privind clienţii lor, în timp ce Apple poate obţine date valoroase cu privire la activităţile şi ofertele concurenţilor săi.

    La 5 martie 2020, un distribuitor de cărţi electronice şi de cărţi audio a depus, de asemenea, o plângere împotriva companiei Apple, a cărei aplicaţie Apple Books este în concurenţă cu reclamantul. Această plângere ridică probleme similare celor anchetate în cauza Spotify, dar se referă la distribuţia de cărţi electronice şi de cărţi audio.

    În paralel, Comisia Europeană a iniţiat astăzi o procedură formală de investigare antitrust pentru a stabili dacă practicile Apple în legătură cu Apple Pay încalcă normele UE în materie de concurenţă.

  • Comisia Europeană donează 300 de milioane de euro alianţei pentru vaccinuri

    Comisia Europeană a anunţat, joi, că donează 300 de milioane de euro către Gavi, o alianţă constituită în parteneriat public-privat care şi-a propus să mobilizeze resurse financiare şi expertiză ăentr salvarea de vieţi în ţările sărace în care vaccinurile sunt prea puţin utilizate.

    Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, suma de 300 de milioane de euro va contribui la vaccinarea a 300 de milioane de copii şi salvarea a până la 8 milioane de vieţi, la distribuirea în 55 de ţări a peste 3,2 miliarde de doze de vaccinuri, la facilitarea a 1,4 miliarde de contacte între familii şi serviciile de sănătate prin intermediul programelor de vaccinare, dar şi la prevenirea reapariţiei poliomielitei în lume şi finanţarea constituirii unor rezerve de vaccinuri destinate utilizării de urgenţă pentru a opri răspândirea unor epidemii periculoase.

    Anunţul a fost făcut de Comisia Europeană joi, când a avut loc summitul mondial privind vaccinarea organizat de Gavi, alianţa pentru vaccinuri.

    „Vaccinurile pot salva vieţi, dar doar dacă sunt disponibile pentru toată lumea şi mai ales în comunităţile şi regiunile cele mai vulnerabile din lume. Din această perspectivă este atât de importantă activitatea Gavi, alianţa pentru vaccinuri. Această alianţă oferă ţărilor în curs de dezvoltare mijloacele de care au nevoie pentru a se dota cu sisteme de sănătate şi programe de imunizare mai solide şi pentru ca lumea să devină un loc mai sigur. Mă bucur că, în acest demers crucial, Gavi poate beneficia de sprijinul Comisiei. Vom putea depăşi astfel criza provocată de această pandemie şi vom putea evita apariţia alteia”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene.

    „Suma promisă astăzi se bazează pe ipoteza că noul cadru financiar multianual al UE, în special Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională (IVCDCI), din care ar proveni fondurile promise Gavi, alianţa pentru vaccinuri, va fi adoptat într-o variantă cât mai apropiată de cea propusă de Comisia Europeană. La 2 iunie, Comisia a propus suplimentarea fondurilor alocate IVCDCI pentru perioada 2021-2027 la 86 de miliarde EUR în preţurile din 2018 (96,4 miliarde EUR în preţuri curente), sumă în care ar urma să fie incluse 10,5 miliarde EUR provenite din noul instrument Next Generation EU”, se arată în comunicat.

    Gavi, alianţa pentru vaccinuri, este un parteneriat internaţional public-privat fără scop lucrativ, cu sediul la Geneva. Modelul Gavi este de a mobiliza resurse financiare şi expertiză, aducând la masa dialogului guverne şi producători de vaccinuri atât din ţările industrializate, cât şi din ţările în curs de dezvoltare, principalele agenţii ale ONU, instituţii din domeniul sănătăţii publice şi al cercetării, sectorul privat şi societatea civilă, în vederea salvării de vieţi şi a protejării sănătăţii prin asigurarea unui acces îmbunătăţit la vaccinuri noi şi prea puţin utilizate în ţările sărace.

    Până în august 2019, Gavi a contribuit la prevenirea a 13 milioane de decese prin programe de imunizare de rutină care au vizat peste 760 de milioane de persoane, precum şi prin campanii desfăşurate în 74 ţări pentru imunizarea a peste 960 de milioane de persoane.

  • Comisia Europeană cere României să ia măsurile necesare pentru dezvoltarea unui nou sistem informatic pentru monitorizarea circulaţiei produselor accizabile, inclusiv aprovizionarea cu gaze naturale

    Comisia Europeană a decis astăzi, 14 mai, să notifice toate statele membre ale UE (cu excepţia Ciprului, având în vedere derogarea de care beneficiază acest stat membru) şi Regatului Unit, din cauza nerespectării anumitor dispoziţii ale Regulamentului privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, în particular în ceea ce priveşte obligaţiile de notificare şi aplicarea mecanismului de solidaritate.

    Regulamentul stabileşte cerinţe de prevenire şi reacţie la întreruperile potenţiale ale aprovizionării cu gaze în UE.

    În acest scop, ţările membre trebuie să aibă planuri de acţiune preventivă şi de urgenţă, precum şi acorduri de solidaritate clare.

    Statele membre vizate şi Regatul Unit au la dispoziţie patru luni pentru a răspunde Comisiei.

    În caz contrar, Comisia poate decide să le trimită avize motivate.

    La 30 ianuarie 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat epidemia de COVID-19 o „urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională”, iar la 11 martie a calificat-o drept pandemie.

    Deşi Comisia a arătat clar că va continua să aplice procedurile în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor în cazurile pe care le consideră necesare, ea a recunoscut, de asemenea, că pandemia de COVID-19 şi măsurile corespunzătoare de combatere a pandemiei au pus la grea încercare administraţiile naţionale.

    În special în anumite cazuri, criza poate afecta şi capacitatea administraţiilor statelor membre de a asigura punerea în aplicare a legislaţiei UE.

    Ţinând cont de cele de mai sus, Comisia a informat recent statele membre că au fost prelungite perioadele de timp pentru trimiterea răspunsurilor la actualele proceduri în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, lansate de la începutul anului.

    Iar astăzi, s-a decis să se ofere statelor membre posibilitatea de a răspunde fiecărei scrisori de punere în întârziere şi fiecărui aviz motivat din prezentul pachet de proceduri în termen de patru luni, în locul celor două luni obişnuite.

  • Zona euro, ameninţată cu dispariţia: Cum influenţează coronavirusul „recesiunea de proporţii istorice” prin care va trece Europa

    Uniunea Europeană a estimat miercuri că economia zonei euro va înregistra o contracţie de 7,7% în 2020, avertizând că efectele generate de pandemia de coronavirus pot pune în pericol moneda unică, conform Rappler.

    Vorbind despre o „recesiune de proporţii istorice”, Comisia Europeana a declarat că cele 19 state care folosesc moneda euro ar înregistra o creştere de 6,3% în 2021, însă recuperarea ar fi simţită inegal de-a lungul continentului.

    Întrebarea rămâne suspendată în aer, în timp ce Italia şi Spania se plâng că Germania şi Olanda au mijloacele necesare de a-şi însănătoşi rapid economiile, lăsând cu mult în spate ţările din sudul continentului.

    Comisia Europeană insistă că, fără vreun plan de recuperare bine pus la punct, proiectul unei Europe unite şi stabilitatea monedei unice ar putea fi dezmembrate.

    „Divergenţele de acest fel implică un pericol la adresa pieţei unice şi zonei euro – însă pot fi soluţionate prin acţiuni europene comune şi decisive”, a declarat Paolo Gentiloni, Comisar pentru Afaceri Economice.

    Datele Comisiei par să confirme temerile, Italia urmând să treacă printr-o recesiune de proporţii în 2020, de minus 9,5%, urmând să înregistreze o creştere de doar 6,5% anul viitor.

    Între timp, economia Greciei poate scădea cu 9,7% până la sfârşitul anului şi va recupera doar 7,9% în 2022, spune Comisia. În plus, deficitul anual poate ajunge până la 11,1 în Italia şi la 10% în Spania şi Franţa.

    Prin comparaţie, economia Germaniei, care probabil va înregistra o scădere de 6,5% în 2020, va creşte cu 5,9% în 2021. Germania a înregistrat o rată a mortalităţii cauzate de coronavirus de 87 de decese raportate la un milion de locuitori, cu mult sub celelalte ţări din vestul continentului.

    Şomajul din zona euro a crescut cu două puncte procentuale până la 9,6% în 2020, Grecia şi Spania fiind cu mult peste media celor 19 ţări membre.

    Comisia lucrează în prezent asupra unui plan de recuperare care ar stimula bugetul comun al UE, însă propunerea a fost amânată de vreme ce Bruxelles-ul se chinuie să primească aprobare de-a lungul capitalelor Uniunii.

    „Planul şi finanţarea acestuia vor fi decise în următoarele săptămâni. Nu ţine de mine să decid când. Muncim din greu şi nu este o slujbă uşoară. Sunt convins că în iunie va fi aprobat”, a declarat Gentiloni.

  • Ce se întâmplă cu economia României? Scădere de 6% în 2020 şi revenire de 4,2% în 2021. Deficitul bugetar ajunge la 11,4% în 2021, cel mai mare din UE

    Comisia Europeană a publicat estimările revizuite pentru anul 2020 şi prevede o cădere a PIB-ului real de 6% în 2020 pentru România, urmată de o revenire de 4,2% în 2021.

    Spre comparaţie, Polonia urmează să înregistreze o cădere de 4,3%, urmată de o revenire aproape egală în 2021, de 5,1%, în timp ce Ungaria scade cu 7% în 2020 şi creşte cu 6% în 2021, conform estimărilor Comisiei Europene.

    În România inflaţia este estimată la 2,5% pentru 2020 şi 3,1% pentru 2021. În acelaşi timp, şomajul ar urma să crească la 6,5% în acest an şi să rămână la un nivel de 5,4% în 2021.

    În privinţa deficitului bugetar, situaţia României este una periculoasă, întrcât Comisia Europeană estimează un deficit de 9,2% pentru 2020, care va evolua într-un deficit de 11,4% în 2021 – când va rămâne cel mai mare din toată Uniunea Europeană.

    Deficitul bugetar creşte masiv anul acesta şi pentru Spania, la 10,1%, sau Italia, cu 11,1%, însă în 2021 CE previzionează că acestea vor reduce deficitul la 6,7%, respectiv 5,6%.

    La nivelul Uniunii Europene, scăderea pentru 2020 ajunge la 7,4%, fiind urmată de o revenire de 6,1%. Şomajul la nivelul blocului european ar putea creşte până la 9% în acest an.

    Cum vede Comisia Europeană România

    Consumul privat ar urma să scadă în România cu 6,2% în 2020, faţă de 2019, ceea ce încheie ciclul de creştere economică, întrucât consumul a fost principalul factor de creştere din ultimii ani.

    Mai mult, CE notează că incertitudinea afectează deciziile de investiţii, în timp ce exporturile nete vor contribui totuşi pozitiv la creştere.

    Nivelul inflaţiei este în scădere în principal din cauza scăderilor înregistrate în piaţa petrolului.

    Deficitul bugetar poate ajunge cel mai mare din Uniunea Europeană, întrucât măsurile fiscale necesare pentru a combate efectele crizei economice vin peste derapaje fiscale anterioare.

    Proiecţia deficitului bugetar ia în calcul majorarea pensiilor cu 15% în septembrie 2019 şi cea de 40% programată pentru septembrie 2020.

    Măsurile necesare pentru a combate efectele sanitare şi economice ale Covid-19 se ridică la 1,3% din PIB, din care echivalentul a 0,4% din PIB e finanţat din fondurile europene.

  • Adrian Streinu-Cercel, demis de la conducerea Comisiei anti-COVID a MS

     Profesorul Adrian Streinu-Cercel a fost demis de la conducerea Comisiei anti-COVID a Ministerului Sănătăţii, după ce în presă a apărut planul care prevederea izolarea timp de mai multe săptămâni a persoanelor vârstnice, a anunţat ministrul Nelu Tătaru.

    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat, joi, la Timişoara, că Adrian Streinu-Cercel a fost demis de la conducerea Comisiei anti-COVID a Ministerului Sănătăţii.

    „Domnul profesor Streinu-Cercel era membru al Comisiei speciale anti-COVID, era chiar preşedinte, Noi avem discuţii, sunt propuneri, chiar şi aceste propuneri le gândim, dar n-am putut să fiu de acord cu dânsul, de asta am spus gândim şi oportunităţi, protejăm persoanele vârstinice, dar nu pot fi de acord. Aparitia acelui plan de vacanţă n-a făcut decât să extrapoleze anumite gânduri. De altfel, decizia a fost de a-l demite din funcţia de preşedinte al acestei comisii şi i-am comunicat şi dânsului acest lucru, Comisia Ştiinţifică de la nivelul Ministerului, nemafăcând parte şi nemaifiind nici preşedinte”, a spus Nelu Tătaru.

    În locul acestuia, la conducerea Comisiei va fi numită Adriana Pistol, şefa IPSP, a mai anunţat ministrul Sănătăţii.

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a avut, marţi, o reacţie virulentă la adresa planului lui Adrian Streinu-Cercel, spunând că în ţara noastră nu vor fi impuse măsuri totalitare, iar un astfel de plan este „inacceptabil”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizie importantă luată de Comisia Europeană. Ce le interzice tuturor companiilor care vor fi salvate prin ajutor de stat pe perioada pandemiei

    Companiile care vor fi salvate de guvernele din Uniunea Europeană prin injecţii de capital nu vor avea voie să plătească dividende, să-şi răscumpere acţiunile sau să dea bonusuri, potrivit unui document oficial, citat de FT.

    Termenii şi condiţiile au apărut după ce presa internaţională a scris săptămâna trecută despre intenţia Comisiei de a relaxa regulile ajutorului de stat pentru companiile afectate de răspândirea pandemiei.

    De asemenea, companiilor salvate prin intermediul ajutorului de stat li se va interzice să îşi asume „riscuri excesive” sau să se implice în „expansiune comercială agresivă”, conform unui document al Comisiei Europene care aduce amendamente deciziei de a relaxa regulile.

    Firmele nu vor avea voie să cumpere rivali sau alţi operatori economici din acelaşi sector, cât timp au încă datorii de plătit către stat, conform documentului.

    Constrângerile sunt menite să prevină „perturbări nedorite la nivelul competiţiei”, şi oglindesc o serie de constrângeri similare impuse sectorului bancar în mijlocul crizei financiare globale de acum mai bine de 10 ani.

    După ce trece şocul pandemiei, businessurile europene care au primit o injecţie de capital prin care statul a preluat o participaţie de peste 20% vor fi obligate să prezinte o strategie clară pentru a-şi reveni din această situaţie şi a reduce participaţia statului.

    „Dacă până la 31 decembrie 2024 participaţia preluată de stat nu a fost redusă sub 15%, compania trebuie să trimită un plan de restructurare către Comisie. (…) Există mult mai multă flexibilitate faţă de principiile aplicate la criza financiară, unde companiile erau obligate să prezinte un plan de restructurare în maximum 6 luni de la recapitalizare”, potrivit documentului.

  • Planurile Europei de reluare a activităţilor economice încep să prindă contur, în ciuda avertismentelor Comisiei Europene cu privire la posibilitatea unui alt doilea val de infecţii cu coronavirus

    Liderii Europei plănuiesc să reia activităţile economice în ciuda avertismentelor cu privire la abandonarea măsurilor de urgenţă, fapt ce va genera cel mai probabil un al doilea val de infecţii cu coronavirus, scrie Bloomberg.

    Austria şi Danemarca încep uşor să redeschidă şcolile şi magazinele, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat luni că doreşte să relaxeze restricţiile început cu 11 mai. Miercuri, cancelarul Angela Merkel trebuie să îşi discute planul cu autorităţile germane, în timp ce Comisia Europeană a elaborat un plan de coordonare a strategiilor.

    „Drumul către normalitate va fi foarte lung. Virusul continuă să circule şi orice relaxare graduală a restricţiilor va duce inevitabil la creşterea numărului de cazuri noi”, a declarat Comisia.

    Guvernele încearcă să pună în balanţă nevoia disperată de a reduce din efectele negative exercitate de virus asupra economiei cu riscul pe care îl reprezintă un nou val de infecţii. Numărul de cazuri noi s-a stabilizat în ultimele zile în ţările europene, în ciuda faptului că numărul de decese a depăşit 50.000 în Europa.

    Italia a extins măsurile până pe 3 mai, numindu-l pe fostul CEO al Vodafone Group în fruntea unei echipe care va ajuta firmele italiene să îşi reia activitatea. Între timp, Spania a raportat cel mai mic număr de cazuri noi din 20 martie încoace, fapt ce pune presiune tot mai mare pe guvern să relaxeze restricţiile de circulaţie.

    Chiar dacă liderii pun la cale ridicarea treptată a restricţiilor, Comisia Europeană a declarat că trebuie să fie pregătiţi să declare din nou stare de carantină dacă numărul de infecţii începe din nou să crească. În plus, Comisia a adăugat că ridicarea treptată a măsurilor va începe doar atunci când numărul de infecţii a scăzut pentru o perioadă lungă de timp. De asemenea, spitalele trebuie să aibă un număr suficient de paturi, medicamente şi echipamente de protecţie, iar testarea în masă şi identificarea persoanelor suspecte de COVID-19 trebuie să reprezinte o prioritate.

    Economia zonei euro va înregistra o scădere de circa 10% anul acesta, potrivit estimărilor Bloomberg. Ministrul francez al finanţelor, Bruno Le Maire, a estimat că economia ţării va înregistra o contracţie de 8%.

    În Austria, una dintre primele ţări care au renunţat la câteva dinte restricţiile impuse de starea de urgenţă, măştile faciale sunt obligatorii în magazine şi în mijloacele de transport în comun. Dacă numărul de infecţii nu va creşte, vor fi redeschise şi restul magazinelor, urmând să îşi reia activitatea şi şcolile.

    Miercuri, Danemarca va redeschide şcolile primare, iar spitalele vor relua procedurile a tratare a pacienţilor care suferă de boli uşoare.

    Italia ia în considerarea varianta în care le-ar permite unor companii să îşi reia activitatea la finalul lunii aprilie, însă prioritatea va rămâne în continuare starea de sănătate a angajaţilor, potrivit unor surse anonime citate de Bloomberg.

  • În sfârşit cei de la Bruxelles se mişcă: Comisia Europeană a aprobat de urgenţă o schemă de finanţare pentru România în valoare de 16 miliarde de lei, adică 3,3 miliarde de euro, pentru susţinerea companiilor mici şi mijlocii afectate de criză

    Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) în contextul pandemiei de COVID-19. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar adoptat de Comisie la 19 martie 2020, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020.
     
    Vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: „Datorită acestei scheme de ajutoare în valoare de 3,3 miliarde EUR, România va putea ajuta IMM-urile să îşi acopere nevoile în materie de investiţii şi de capital de lucru în aceste vremuri care ne pun la încercare, prin acordarea de granturi directe şi de garanţii publice pentru împrumuturi. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu statele membre în încercarea de a găsi soluţii fezabile de atenuare a impactului economic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE.”
     
    Schema de ajutor de stat a României
     
    România i-a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar, o schemă cu un buget de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susţinerea IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19.
     
    În cadrul acestei scheme, se va acorda sprijin sub formă de:
     
    – granturi directe şi
    – garanţii de stat ce vizează creditele de investiţii şi finanţarea capitalului de lucru.
     
    Sprijinul acordat în temeiul acestei scheme va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăţi ca urmare a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să îşi acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiţii, astfel încât acestea să îşi poată continua activitatea.
     
    Comisia a constatat că măsurile notificate de România respectă condiţiile prevăzute în cadrul temporar. În special:
     
    – în ceea ce priveşte granturile directe, sprijinul per întreprindere nu va depăşi 800 000 EUR, astfel cum se prevede în cadrul temporar;
    -în ceea ce priveşte garanţiile de stat,
    (i) valoarea împrumuturilor subiacente per întreprindere acoperită de o garanţie este limitată astfel cum se prevede în cadrul temporar,
    (ii) garanţiile sunt limitate la maximum şase ani şi
    (iii) primele pentru comisioanele de garantare nu depăşesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.
     
    Comisia a concluzionat că măsurile notificate de România sunt necesare, adecvate şi proporţionale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
     
    Pe acest temei, Comisia a aprobat măsurile în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

    În România sunt 500.000 de IMM-uri, cele mai multe fiind slab capitalizate şi fără susţinere financiară. Analizele indică că cel puţin jumătate dintre ele vor fi acectate major de căderea economică care va urma.

     

  • Comisia Europeană deblochează 8 mld. de euro, garanţii pentru credite acordate IMM-urilor

    Executivul european a anunţat că deblochează o sumă de 8 mld. de euro, bani care vor fi folosiţi pentru a oferi garanţii din Fondul European de Investiţii (FEI), parte din grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI).

    „Acest lucru va permite fondului european de investiţii să emită garanţii speciale pentru a stimula băncile şi alţi creditori să ofere lichidităţi pentru cel puţin 100.000 de IMM-uri europene şi pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, finanţarea disponibilă fiind estimată la 8 miliarde euro”, transmit reprezentanţii Comisiei Europene.

    Măsura Comisiei Europene vine în contextul în care întreprinderile mici şi mijlocii sunt afectate de criza Covid-19 şi se confruntă cu lipsă de lichiditate.

    „În această perioadă de criză fără precedent, este esenţial ca IMM-urile să primească sprijinul de care au nevoie. FEI depune eforturi intense pentru a asigura un răspuns rapid şi adecvat la pandemia de COVID-19 şi avem plăcerea de a lansa astăzi, împreună cu Comisia, această nouă iniţiativă în valoare de 8 miliarde EUR. Deşi acesta este un prim pas important, Grupul BEI va continua să depună eforturi în vederea găsirii unor soluţii suplimentare pentru a răspunde rapid nevoilor de finanţare ale antreprenorilor din întreaga Europă”, a declarat  Alain Godard, directorul executiv al programului FEI.

    Vedeţi mai jos comunicatul integral. 

    “Comisia Europeană a deblocat 1 miliard EUR din Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS), ce va servi drept garanţie pentru Fondul European de Investiţii (FEI), care face parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii.

    Acest lucru va permite FEI să emită garanţii speciale pentru a stimula băncile şi alţi creditori să ofere lichidităţi pentru cel puţin 100.000 de IMM-uri europene şi pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, finanţarea disponibilă fiind estimată la 8 miliarde EUR. Anunţul de astăzi răspunde angajamentului asumat în comunicarea Comisiei din 13 martie de a oferi un ajutor imediat IMM-urilor care au fost grav afectate, cu fonduri care să poată fi deblocate deja în luna aprilie. Acest demers face parte din pachetul de măsuri anunţat de Grupul BEI la 16 martie, menit să mobilizeze rapid sprijinul pentru IMM-urile şi întreprinderile cu capitalizare medie din Europa.

    Una dintre consecinţele economice imediate ale pandemiei de coronavirus este lipsa bruscă de lichidităţi care afectează întreprinderile mici şi mijlocii. Aceste întreprinderi sunt, în general, cele mai afectate într-o situaţie de criză şi este esenţial să fie sprijinite cu lichidităţi suficiente pentru a putea supravieţui crizei. Cu toate acestea, într-o situaţie de penurie de lichidităţi, băncile nu sunt stimulate să acorde împrumuturi IMM-urilor, din cauza creşterii bruşte a riscului perceput. Acesta este motivul pentru care garanţiile UE care sprijină aceste împrumuturi sunt necesare. Începând de astăzi, FEI oferă pieţei garanţii specifice sprijinite de FEIS pentru a limita impactul pandemiei asupra întreprinderilor mici şi mijlocii şi asupra întreprinderilor mici cu capitalizare medie.

    Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat: „Peste tot în Europa, întreprinderile se confruntă cu dificultăţi. UE reacţionează rapid pentru a contribui la atenuarea şocului şi pentru a ajuta întreprinderile mici şi mijlocii, care sunt deosebit de vulnerabile. Astăzi, Comisia şi Fondul European de Investiţii pun la dispoziţie finanţare în valoare de 8 miliarde EUR, oferind astfel un ajutor imediat sub formă de lichidităţi pentru IMM-urile din Europa afectate de pandemia de coronavirus. Fondurile vor fi alocate deja în această lună prin intermediul băncilor locale şi al creditorilor locali pentru a ajuta întreprinderile cele mai afectate de criză.”

    Directorul general al FEI, Alain Godard, a declarat: „În această perioadă de criză fără precedent, este esenţial ca IMM-urile să primească sprijinul de care au nevoie. FEI depune eforturi intense pentru a asigura un răspuns rapid şi adecvat la pandemia de COVID-19 şi avem plăcerea de a lansa astăzi, împreună cu Comisia, această nouă iniţiativă în valoare de 8 miliarde EUR. Deşi acesta este un prim pas important, Grupul BEI va continua să depună eforturi în vederea găsirii unor soluţii suplimentare pentru a răspunde rapid nevoilor de finanţare ale antreprenorilor din întreaga Europă.”

    Suma de 1 miliard EUR deblocată din FEIS în temeiul mecanismului de garantare a împrumuturilor din cadrul programului COSME şi prin componenta InnovFin – Garanţii pentru IMM-uri din cadrul programului Orizont 2020 permite FEI să ofere garanţii în valoare de 2,2 miliarde EUR intermediarilor financiari, deblocând finanţări disponibile în valoare de 8 miliarde EUR. Garanţiile vor fi oferite prin intermediul FEI pe piaţă, printr-o cerere de exprimare a interesului publicată astăzi către mai multe sute de intermediari financiari, inclusiv bănci şi creditori alternativi. Principalele caracteristici ale acestor garanţii vor fi:

    un acces simplificat şi mai rapid la garanţia FEI;
    o acoperire mai mare a riscurilor – până la 80 % din pierderile potenţiale aferente împrumuturilor individuale (spre deosebire de acoperirea-standard de 50 %);
    accentul pus asupra împrumuturilor pentru capital circulant în întreaga UE;
    acordarea unor condiţii mai flexibile, inclusiv amânarea, reeşalonarea sau suspendările temporare ale obligaţiei de rambursare a împrumuturilor.
    Noile caracteristici vor fi accesibile noilor intermediari financiari, precum şi intermediarilor financiari existenţi care colaborează deja cu FEI, care vor oferi la rândul lor condiţii speciale pentru peste o sută de mii de întreprinderi care beneficiază de garanţii în cadrul programelor COSME LGF şi InnovFin SMEG.

    Etapele următoare

    Ca urmare a cererii de exprimare a interesului publicate astăzi, intermediarii financiari care au acorduri în vigoare cu FEI în cadrul programelor COSME şi InnovFin vor avea acces imediat la noile garanţii, la cerere. Alţi intermediari financiari pot avea acces la garanţii în urma unei proceduri de cerere rapidă. În acest mod, noile fonduri pot fi deja direcţionate către întreprinderile grav afectate în luna aprilie. IMM-urile vor putea să depună cereri direct la băncile locale şi la creditorii locali ce participă la program, care vor figura pe lista www.access2finance.eu(link is external).

    Comisia şi Grupul BEI vor continua să depună eforturi în vederea adoptării unor măsuri suplimentare şi vor utiliza toate instrumentele pe care le au la dispoziţie pentru a contribui la limitarea pandemiei de coronavirus şi la atenuarea consecinţelor economice ale acesteia.”