BusinessMagazin

Tag: combustibili

  • Gazprom: Cu cât va fi mai mult verde în Europa, cu atât mai mult va creşte cererea de gaze

    Orientarea spre energia verde a întregului bloc eu­ro­pean se transformă într-o sursă suplimentară de creştere a veniturilor pentru gigantul rus Gazprom, în contextul în care gazul este văzut ca un combustibil ideal de tranziţie. Cu gazoducte noi „înţepate“ deja în Europa şi cu preţuri în creştere vertiginoasă, tranziţia energetică le creează ruşilor condiţiile ideale pentru a-şi cimenta poziţia de cel mai puternic furnizor extern de gaz pentru statele europene.

    „Pe măsură ce creşte capacitatea de producere a surselor regenerabile de energie, creşte şi cererea de gaz. De exemplu, iarna trecută, în anumite regiuni, am avut mai multe situaţii în care a fost evitată întreruperea curentului numai datorită energiei electrice produse la centralele cu gaz. Acest aspect ne arată încă o dată că energia regenerabilă are nevoie de sprijinul fiabil pe care îl poate oferi gazul“, spun reprezentanţii gigantului Gazprom, la solicitarea ZF.

    În România, în primele cinci luni ale anului, importurile de gaze au explodat, fiind de trei ori mai mari faţă de anul trecut pe fondul scăderii producţiei interne şi al creşterii cererii. Mai mult, preţul gazului este într-un raliu de la începutul anului, ajungând la peste 30 de euro pe MWh faţă de 17 euro cât era în ianuarie.

    „Chiar cu o agendă «verde»t, este necesar să încălziţi casele, să produceţi, să furnizaţi electricitate neîntrerupt şi să furnizaţi materii prime şi combustibil pentru întreprinderile industriale“, mai spun ruşii de la Gazprom.

  • Cum se fură combustibil la benzinăriile din România

    Poliţiştii din Alba, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud, efectuează 8 percheziţii la persoane bănuite de furt de combustibil.

    Având complicitatea şoferilor unor camioane, angajaţii unei staţii de carburanţi ar fi sustras peste 1.000 de litri de motorină.

    La data de 17 iunie 2021, poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud, efectuează 8 percheziţii, toate în judeţul Alba, la o staţie de carburanţi şi la domiciliile a 6 persoane, angajaţi ai staţiei, bănuiţi de săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

    Şoferii de camioane au sustras carburant în complicitate cu angajaţii benzinăriei
    Din cercetări a rezultat că, în perioada 14 – 28 aprilie 2021, angajaţii unei staţii de carburanţi, având complicitatea unor şoferi de camioane care ar fi intrat în staţie pentru a alimenta, ar fi sustras peste 1.000 de litri de combustibil pe care, ulterior, l-ar fi depozitat în bidoane şi l-ar fi comercializat către diverse persoane.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Agenţia Internaţională de Energie avertizează: Grupurile energetice trebuie să oprească proiectele noi dedicate petrolului şi gazelor pentru a atinge pragul de zero emisii până în 2050

    Companiile energetice trebuie să oprească de anul acesta proiectele noi de explorare a petrolului şi gazelor pentru a menţine schimbările climatice pe linia de plutire, spune Agenţia Internaţională de Energie (IEA), potrivit Financial Times.

    Propunerea face parte dintr-un raport dedicat modalităţilor de atingere a pragului de zero emisii de dioxid de carbon până în 2050, o premisă de respectare a acordului climatic de la Paris prin care se urmăreşte limitarea încălzirii globale la 1,5 grade celsius peste nivelurile preindustriale.

    Pe lângă reducerea drastică a consumului de combustibili fosili, ar fi necesară o creştere fără precedent a cheltuielilor privind tehnologiile pentru scăderea emisiilor de carbon – anual, circa 5.000 de miliarde de dolari în investiţii energetice până în 2030, de la 2.000 de miliarde în prezent, reiese din raport.

    „Avem nevoie de un salt istoric în investiţii. Marea majoritate a banilor trebuie să meargă către energiile curate”, spune Faith Birol, preşedintele IEA.

    Raportul Net Zero IEA vine pe măsură ce instituţia cu sediul în Paris şi autorităţile de reglementare a exploatării petrolului se confruntă cu grad tot mai ridicat de presiune din partea activiştilor de mediu. În consecinţă, studiul realizat de IEA surprinde o revizuire generală stocurilor de energie, în care cererea de cărbune s-ar prăbuşi cu 90%, cererea de gaze s-ar înjumătăţi şi cererea de combustibili ar înregistra un declin de aproape 75% până în 2050.

    „Nu cred că se aştepta cineva la o asemenea declaraţie din partea IEA. Este o schimbare radicală, o lovitură dată industriei combustibililor fosili”, spune Dave Jones, analist al think-tank-ului Ember.

     

  • Reorganizări la Tarom: doi oameni cheie în operaţiunile companiei „vor înceta colaborarea cu Tarom“. Operatorul a pierdut 70% din trafic în 9 luni

    Florin Susanu, directorul de zbor al Tarom, care a ocupat de două ori şi funcţia de director general al companiei în 2017 şi 2019, şi Alfred Ghergan, pilotul-şef, pleacă de la 1 decembrie din conducerea operatorului aerian.

    Tarom a pierdut în primele 9 luni ale anului peste 70% din traficul din 2019 din cauza crizei sanitare, situaţie care se suprapune oricum cu peste o perioadă de mai bine de un deceniu în care firma nu a făcut profit, indiferent de contextul de piaţă. Lipsa zborurilor ridică însă o altă problemă majoră pentru companiile aeriene, dincolo de cea financiară, respectiv cea de siguranţă în operare cu un personal care mai mult stă la sol.

    „Vă anunţăm că din data de 01.12.2020, domnul Florin Susanu, director operaţiuni zbor, şi domnul Alfred Ghergan, pilot şef, direcţia operaţiuni de zbor, vor înceta colaborarea cu compania Tarom“, se arată într-un mail intern adresat angajaţilor companiei.

    În acelaşi document se precizează că posturile eliberate de cei doi vor fi ocupate de Cătălin Radu Prunariu, fiul lui Dumitru Prunariu, primul român care a zburat în spaţiul cosmic, care va prelua funcţia de director de zbor, iar cea de pilot-şef va fi pre­luată de Valentin Voicu, ambii piloţi experi­men­taţi ai Tarom.

    „Suntem convinşi că im­plicarea şi profe­sionalis­mul lor vor contribui la o nouă etapă în dezvoltarea com­paniei“, se mai arată în mailul semnat de Mihăiţă Ursu, cel care ocupă din vara aces­tui an funcţia de director ge­neral al Tarom.

    La vremuri noi, oameni noi

    Potrivit profilului de LinkedIn, Florin Susanu şi-a început cariera în Tarom în 2012, ocupând mai multe funcţii de conducere. Din 2015 este însă directorul operaţiunilor de zbor, rolul lui Susanu fiind cheie în economia afacerilor Tarom. Mai mult, în 2017 şi 2019 el a ocupat pentru scurte perioade de timp funcţia de director general al companiei.

    „În contextul pandemiei au apărut foarte multe provocări la nivelul personalului navigant: orele de zbor puţine, care pot duce la diminuarea antrenamentului echipajelor, riscurile sanitare care pot duce la îmbolnăvirea perso­nalului navigant, reducerea drastică a veni­turilor, care a dus la scăderea moralului angajaţilor Tarom, inclusiv al piloţilor şi însoţitorilor de bord. Toate aceste provocări pot reprezenta un risc de siguranţă dacă nu sunt gestionate imediat, corect şi echitabil. În aceste condiţii, principala misiune a noii conduceri a direcţiei de zbor este să păstreze la cele mai înalte standarde nivelul de siguranţă şi disciplină al operaţiunilor de zbor“, menţionează conducerea Tarom, confirmând informaţiile de mai sus.

    Potrivit oficialilor companiei, directorul de zbor este persoana responsabilă cu monitorizarea şi execuţia în siguranţă a operaţiunilor de zbor.

    „O altă îndatorire este aceea de a se asigura că personalul din subordine este pregătit şi instruit în mod adecvat pentru a-şi desfăşura activitatea în deplină siguranţă, conform calificărilor deţinute, beneficiind de documentaţia şi de suportul logistic necesare. Toate aceste obligaţii conduc la concluzia că aceasta este una din funcţiile cu responsabilitatea cea mai mare în ceea ce priveşte garantarea siguranţei pasagerilor noştri“, subliniază reprezentanţii companiei.

    Tot directorul de zbor are, potrivit informaţiilor disponibile, un cuvând greu de spus în politica de combustibil a unei companii aeriene, una dintre principalele categorii de cost în industria de profil.

     

    Motive neoficiale

    Demiterea celor doi şefi din Tarom, Susanu şi Ghergan, ar avea mai multe motive în spate. Printre ele ar fi falsificarea unor traininguri obligatorii pentru desfăşurarea activităţii – cel de bunuri periculoase,  sau chiar angajări făcute împotriva intereselor financiare şi de siguranţă ale companiei aeriene.

    Astfel, din funcţia pe care o detinea, Florin Susanu, ar fi girat anjarea lui Mihai Dona, 52 de ani, fratele directorului de training din Tarom, Cristian Dona, prin intermediul unui interviu organizat de Alfred Ghergan.

    Procesul de recrutare a ridicat o serie de semne de întrebare. În primul rând, interviul a fost pentru funcţia de copilot. Imediat după finalizarea procesului, Mihai Dona a fost upgradat la funcţia de comandant, evaluările în vederea schimbării funcţiei fiind făcute chiar de fratele acestuia, Cristian Dona.

    Astfel, Tarom a început să-i plătească „tânărului“ comandant un venit de 72.000 de euro pe an, în loc de cei 44.000 de euro cu care este răsplătit un copilot de Airbus, deşi compania avea la acel moment un excedent de comandanţi.

    „La această dată managementul companiei Tarom nu a primit o sesizare oficială în acest sens. În cazul în care o sa apară, vom face toate demersurile necesare pentru a soluţiona situaţia. Vom declanşa o anchetă internă, vom colabora cu autorităţile competente cu toată deschiderea şi vom depune toate eforturile necesare pentru soluţionarea oricărei sesizări“, a precizat însă compania.

     

    Bani de la stat

    Cert este că din 2008, Tarom a acumulat pierderi de peste 1,8 miliarde de lei, iar anul acesta se îndreaptă spre un minus de peste 315 milioane de lei (circa 65 de milioane de euro), la rivalitate cu pierderile enorme din 2010, când firma a avut un minus de 332 de milioane de lei. Între timp, afacerile de familie au înflorit.

    „Faţă de anul 2019, compania Tarom are o pierdere estimată la -71%, calculată până la finalul lunii septembrie 2020 (ca trafic de pasageri – n.red.). În baza analizelor interne, dar şi a celor realizate de către IATA (Asociaţia Internaţională de Transport Aerian) sau EASA (Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aviaţiei), estimăm că trimestrul IV din 2020 va fi unul extrem de dificil, prognoze care se vor replica şi pentru prima jumătate a anului 2021, în care nu se prevede o îmbunătăţire majoră a traficului aerian“, mai spune conducerea companiei.

    Astfel, Tarom cere guvernului bani pentru a evita un colaps financiar total. Potrivit Ministerului Transporturilor, proprietarul Tarom, compania ar avea nevoie de fonduri de restructurare de circa 380 de milioane de euro, jumătate din factură urmând a fi achitată de statul român. Restul banilor ar urma să fie o contribuţie proprie a Tarom.

    Banii de la stat vor veni doar dacă anumite măsuri vor fi implementate, restructurările de personal fiind printre cele mai importante. Astfel, o treime din angajaţii Tarom ar urma să fie disponibilizaţi, potrivit unui document al Guvernului.

    „Impactul restructurării în cadrul direcţiilor/ departamentelor principale se va translata într-o reducere cu 33% a numărului de angajaţi, respectiv 49% în cazul funcţiilor suport. La nivelul companiei Tarom se prognozează o reducere cu 50% a poziţiilor de management“, se arată în documentul menţionat. Compania avea la finalul anului trecut peste 1.800 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

    Direcţia tehnică a Tarom va fi şi ea reorganizată şi aici fiind constatate niveluri excesive de management sau competenţe nefolosite la potenţialul maxim. Politica de combustibil va fi reevaluată şi ea, se menţionează în document.

    „Optimizarea comercială va include optimizarea rutelor operate, închiderea agenţiilor Tarom proprii, generarea de venituri auxiliare prin negociere cu partenerii actuali şi aplicarea unor strategii de pricing.“

    De asemenea, reînnoirea flotei va continua.

    „Procesul de modernizare va avea ca rezultat o flotă uniformizată care va permite reducerea semnificativă a costurilor (de exemplu: costurile de întreţinere, costurile cu combustibilul,etc.), precum şi servicii mai bune oferite clienţilor.“

  • Firma de design propune şi investitorul larg la pungă dispune

     În cazul de faţă i-ar trebui vreo 500 de milioane de dolari, în caz că i-ar plăcea să deţină un iaht luxos, proiectat de firma italiană Lazzarini Design Studio. Iahtul, numit Avanguardia, nu foloseşte combustibili fosili, ci este complet electric, fiind dotat cu piscină, două heliporturi şi poate găzdui 60 de pasageri.

    Elementul distinctiv al acestuia îl constituie forma sa de lebădă, al cărei cap serveşte drept turn de control şi poate fi coborât pe suprafaţa apei şi detaşat devenind ambarcaţiune auxiliară, la care se ajunge pe puntea formată de gât. 

  • Ghivece pentru sănătatea planetei

    Propunerea francezului Nicolas Abdelkader este de a transforma vehiculele nefolosite, de la avioane la maşini ori vapoare în uriaşe ghivece pentru plante, acesta realizând o serie de fotografii digitale editate pe computer intitulată ”The Urgency to Slow Down” în care-şi expune viziunea. 

  • Refugiu pe valuri

    Proiectanţii de iahturi n-au pierdut astfel ocazia să gândească modele pentru clienţii care vor să se ştie în siguranţă, scrie The Telegraph.
    Unii superbogaţi vor să aibă două iahturi, unul pe care să-l ţină în America şi unul în Europa, ca să fie pregătiţi în caz de altă pandemie, explică proiectantul olandez de astfel de vase Vripack. Cele mai populare iahturi ale firmei sunt cele cu lungimea de 50 de metri, cu finisaje de lux, cum ar fi Krosgard 50, prevăzut şi cu două bărci mici, care permit explorarea mai îndeaproape a unor obiective.
    Pe lângă capacitatea de izolare, unii caută nave care să le permită să se aventureze în locuri în care se ajunge mai greu, cum ar fi printre gheţuri, şi care să le permită să se relaxeze la spa după o zi la schi în locuri în care ajung doar cu elicopterul.
    Există soluţii şi pentru cei care nu vor neapărat să ajungă în locuri îndepărtate, ci caută mai degrabă o ambarcaţiune pe care să poată rezista fără contact cu restul lumii cât mai mult, acest lucru necesitând capacitate mare de stocare de alimente şi combustibil precum şi un consum de combustibil cât mai mic. Acest din urmă deziderat încearcă să-l rezolve americanii de la Radyca, care propun un iaht cu sistem de propulsie hibridă şi autonomie mare.

  • Vremuri negre pentru aurul negru

    Zdruncinată de criza coronavirusului, industria petrolieră a ajuns astfel în scenariul în care pentru prima dată în istorie vânzătorul – rafinării, companii petroliere – plăteşte cumpărătorul pentru a achiziţiona petrol.
    Preţul petrolului Brent, referinţa europeană, a scăzut la 15,98 dolari barilul (22 aprilie), acesta fiind cel mai mic nivel din 1999, după ce cantitatea de petrol disponibilă în piaţă a depăşit cu mult oferta, pe fondul scăderii economice cauzate de pandemia de COVID-19 care a redus cererea de combustibili. Piaţa a fost practic inundată cu petrol de când
    OPEC +, condus de Arabia Saudită şi Rusia, nu a reuşit să reînnoiască reducerile de producţie, luna trecută. OPEC + a convenit noi scăderi de livrări în această lună, dar blocajele guvernamentale pentru a limita pandemia au redus şi mai mult cererea de combustibil.

  • Ce fac americanii cu banii primiţi gratis de la stat: Cumpără mâncare, combustibil şi îşi plătesc datoriile acumulate de când a început criza

    Americanii au început să primească cecurile cu bani de la stat – care se ridică până la 1.200 dolari – iar datele arată că aceştia aveau nevoie de bani pentru a-şi acoperi nevoile zilnice

    Datele agregate de banca digitală Current arată că cetăţenii care beneficiază de aceste plăţi au cheltuit în ultimele cinci zile 16% din bani pe mâncare, inclusiv livrări, încă 9% pe alimente din supermarket şi 10% pe combustibil, potrivit CNBC.

    „Este clar că mâncarea reprezintă o problemă, iar oamenii se chinuie. Ei doar încearcă să supravieţuiască şi cred că acesta a fost şi scopul stimulului”, a spus Stuart Sopp, CEO-ul băncii digitale Current.

    Aceste cifre arată modul în care americanii vor folosi banii primiţi de la guvern, în contextul în care pandemia a închis multe businessuri şi a lăsat milioane de oameni fără loc de muncă.

    Legislaţia aprobată de Congeres la finalul lunii martie prevede o plată singulară de până la 1.200 de dolari pentru a-i ajuta pe aceştia să traverseze criza economică generată de pandemie.

    Trezoreria americană a anunţat săptămâna aceasta că zeci de milioane de americani vor beneficia de astfel de plăţi până miercuri.

    Conform datelor Current, principalele direcţii ale banilor de la stat, pe lângă mâncare, alimente şi combustibil sunt reprezentate de: retrageri de la bancomat – 9%; jocuri video – 5%; facturi – 4% şi transferuri de bani – 14%, ceea ce arată că oamenii îşi plătesc datoriile pe care le-au acumulat pentru a trăi, de când a început riza.

    Majoritatea băncilor tradiţionale vor începe să transfere banii direct în conturile clienţilor săptămâna aceasta, dar anumite fintech-uri au reuşit să accelereze plăţile.

  • Combustibil pentru viitorii unicorni

    În aproape un an, Roca X, noua entitate de finanţare a proiectelor tech din România, dar şi din Europa şi Israel a investit în total peste 2,1 milioane de euro în zece start-up-uri, iar până la finalul acestui an va mai adăuga încă 20 de companii în portofoliu. „Piaţa din România este foarte la început, nu putem vorbi azi de faptul că un fond de investiţii este specializat într-un anumit domeniu, pentru că noi suntem într-o piaţă atât de tânără şi cu start-up-uri atât de la început, încât este foarte greu să stabileşti nişte criterii exacte pentru investiţii; acestea ne vor limita.

    În primul rând trebuie să ne preocupăm de dezvoltarea sistemului de start-up-uri din România”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andrei Cionca, cofondator al ROCA X. „Într-o piaţă atât de incipientă în România este prea mult să vorbim despre specializări şi de criterii foarte strict urmărite. Trebuie să ne uităm la capacitatea antreprenorială a oamenilor, să ne uităm la idee şi să o validăm pentru ca aceasta să aibă scalabilitate la nivel global. Fiind la început, în România nu există foarte multă expertiză. Este un proces de learning by doing”, a continuat el.

    Ca atare, ROCA X încearcă să aducă know-how din străinătate, strategia sa investiţională vizând, în afară de România, Europa şi Israelul. Astfel, strategia ROCA X vizează alocarea a 30% din contribuţiile strânse pentru investiţii în start-up-uri din Europa, în special din partea central şi est-europeană, 30% din capital în start-up-uri din Israel, iar restul de 40% din bani în companii din România. „În Polonia sunt 130 de jucători pe piaţă – acceleratoare, VC-uri şi alte organizaţii (care susţin ecosistemul de start-up-uri – n. red.).

    Acolo există un ecosistem mult mai matur decât la noi – au 1 miliard investit de stat, plus fonduri europene, estimate de noi la 500 de milioane de euro. Aşadar, investim acolo pentru că vrem să luăm din experienţa lor şi să o importăm în România. Iar la Israel ne uităm pentru că avem contacte bune acolo, iar piaţa este foarte matură – este a doua piaţă tech din lume, după Silicon Valley”, a explicat Andrei Cionca. El a atras atenţia asupra faptului că în Polonia, spre deosebire de România, statul se implică în finanţarea start-up-urilor tech. „În Polonia, statul a alocat 1 miliard de euro pe care l-a împărţit în mod egal către 50 de fonduri de investiţii care au creat un super-ecosistem. Noi în România avem fonduri europene şi cele două fonduri mari de investiţii care au reuşit să strângă contribuţii importante.”

    ROCA X a luat naştere în iunie anul trecut, însă nu ca un fond de investiţii propriu-zis, ci ca un instrument investiţional, fiind o societate pe acţiuni. Investiţia iniţială a cofondatorilor ROCA X, nouă la număr, a fost de 700.000 de euro, primul obiectiv al lor fiind de a strânge un fond de 3 milioane de euro. Proiectul ROCA X nu este focusat pe o anumită nişă, ci are în vedere mai multe domenii din piaţa de tech: AI (inteligenţă artificială), fintech, proptech, cât şi tendinţele nou-apărute în tehnologie.

    „În prima fază vrem să investim cele aproape 3 milioane de euro (2,7 milioane de euro) în 20 de companii, atât din România, cât şi din străinătate. În această primă fază încercăm să avem un tichet mediu de 150.000 de euro, ceea ce înseamnă că tichetul nostru variază între 50.000 şi 500.000 de euro”, a precizat cofondatorul ROCA X. El a adăugat că acest prim lot de 20 de companii le va da cofondatorilor o imagine clară despre unde se poziţionează acum şi ce capacitate de creştere au, la care se adaugă capacitatea de care dispun pentru a convinge şi alţi investitori sau pe ce cei actuali să strângă capital suplimentar.

    Până acum, ROCA X a investit în total peste 2,1 milioane de euro în 10 start-up-uri, printre care se numără Beez, Feeel.health, yeParking, Feexers, Frisbo, MedicAI, Milluu, PatchAI şi BetMarkets.
    În total, până la finalul acestui an ROCA X va mai adăuga încă 20 de companii în portofoliu, iar planul pentru următorii doi ani este să ajungă la un portofoliu de 50 de companii, suma cumulată investită urmând să se ridice astfel la circa 13-15 milioane de euro.

    „Până la finalul acestui an putem ajunge la un portofoliu de 30 de start-up-uri. Am investit deja în 10, mai avem 10 în discuţii şi încă 10 în care urmează să investim până la finalul anului. Ca atare, putem atinge suma de 5,4 milioane de euro pe care ne-am setat-o ca etapă imediat următoare de creştere a capitalului. Practic, vrem să dublăm capitalul până la sfârşitul anului şi credem că până atunci vom putea investi toată diferenţa”, a precizat Andrei Cionca.

    În prezent, cofondatorii ROCA X se află într-o fază foarte avansată de a semna şi cu următoarele 10 start-up-uri, dintre care şapte sunt din România.

    „Suma angajată până acum în aceste 10 start-up-uri noi este mai mare decât capitalul pe care îl avem la dispoziţie în prezent – 3,2 milioane de euro (în condiţiile în care capitalul disponibil este 2,7 milioane de euro)”, a punctat el.
    ROCA X şi-a propus trei faze de creştere, prima fiind strângerea banilor, pe care deja i-au alocat în investiţii în 20 de start-up-uri.
    „În a doua fază încercăm ca pe baza acestor investiţii deja făcute în 20 de companii să trecem la următoarea etapă, în care să ajungem la un portofoliu de 35 de companii, din care 5-6 să fie la a doua investiţie din partea noastră”, a explicat Andrei Cionca. „Iar în a treia fază vom avea 50 de companii în portofoliu, din care 5-6 vor fi investiţii de tip follow-on, iar 1-2 se vor afla la a treia investiţie din partea noastră”, a completat el.

    Pentru investiţiile de tip follow-up, în care ROCA X va face a doua investiţie, valoarea finanţării se va situa la 300.000 euro, iar în cazul celei de-a treia runde de investiţii, valoarea finanţării va creşte la 500.000 euro în medie per start-up. „Considerăm că în prezent, în România, indiferent dacă este vorba de gestiune de fonduri europene sau private, cum e cazul nostru, nu putem vorbi de mai mult de trei runde investiţionale duse de acelaşi vehicul pentru că deja devine o problemă de capital, valoarea tichetelor crescând foarte mult. Dacă o companie ajunge în acea fază, cu certitudine în a treia rundă investiţională ea nu se va adresa doar pieţei din România şi atunci şi jucătorii implicaţi vor fi mult mai mari, iar tichetele vor fi mult mai mari.”

    Până acum, ROCA X a făcut o singură investiţie de tip follow-on, în start-up-ul local Beez, care a obţinut recent o finanţare de 1,2 milioane de euro. ROCA X investeşte de obicei împreună cu fonduri de investiţii, până acum doar două din start-up-urile din portofoliu fiind strict pariurile sale – Feeel.health şi yeParking. „Am făcut deja prima rundă de follow-on în cadrul companiei Beez, care şi-a şi dublat valoarea. Iniţial am investit la o valoare a companiei de 1,5 milioane de euro, iar acum la a doua rundă de investiţii am contribuit printr-un împrumut convertibil.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation