BusinessMagazin

Tag: Cod Fiscal

  • Cîţu: PSD minte de zece luni; aveau de gând să crească salariile doar cu 2-3%

    “Astăzi avem mai mult ca oricând dovada că PSD a minţit şi minte de zece luni de zile. Ceea ce se întâmplă cu Codul Fiscal, cu execuţia bugetară reprezintă dovada clară cred pentru toţi românii că PSD a minţit şi minte de un an de zile. A minţit când a promis creşteri de salarii de 25, 50, 100% şi astăzi aflăm că aveau de gând să crească salariile doar cu 2-3 procente”, a declarat vicepreşedintele PNL Florin Cîţu.

    Florin Cîţu a afirmat că liberalii au atras atenţia că legea salarizării unitare reprezintă o bombă cu ceas în bugetul României pentru 2018, afirmând că „astăzi din acest motiv avem oameni în stradă”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mişa: Transferul contribuţiilor nu va avea niciun efect negativ asupra Legii salarizării

    ”Se poate aplica Legea salarizării fără probleme. Când fost gândit transferul contribuţiilor ca măsură în programul de guvernare a fost luat în calcul tot ansamblul măsurilor fiscale şi nu va fi niciun efect negativ asupra legii salarizării”, a declarat Ionuţ Mişa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nu vă mai uitaţi la ce spun, uitaţi-vă la CV-urile lor: Şcoala la fără frecvenţă şi doctoratele furate decid Codul fiscal pentru următorii zece ani

    Am crezut multă vreme că tevatura legată de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat este legată doar de încercarea PSD de a-i momi pe oameni cu creşterea salariilor brute, ca să le iasă lor la albit promisiunile electorale.

    Am mai crezut şi încă cred că PSD, prin majorările de salarii în administraţie şi de pensii urmăreşte sa-şi securizeze câteva milioane de votanţi astfel încât să stea cu fundul pe guvernare cât imperiul visat de Hitler. N-ar fi rău să fie bine, nu?: un primar PNL, un consilier PMP, un angajat local tra-la-la vor vota, ei şi neamurile lor, cu PSD sută-n mie după ce s-au văzut cu salarii lunare de 1.000 – 3.000 de euro în buzunar, că doar n-or să fie proşti să voteze cu alţii care i-ar arde la leafă.

    1.205.151 posturi plătea statul în iulie (ultimele date de la Finanţe), un sfert din totalul joburilor din economie. Sigur că între ei sunt medicii şi profesorii a căror salarii trebuia majorate şi au fost majorate, dar cu mult sub cele ale funcţionarilor administraţiei. Şi, sigur, nu este un păcat să votezi PSD, dacă crezi în acest partid, dar, când votezi şpaga electorală, se schimbă calimera!

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Guvernul PSD dă peste cap mediul de business cu noile propuneri fiscale. Oamenii de afaceri şi consultanţii sunt surprinşi de avalanşa de modificări ale Codului fiscal

    Tensiunea dintre guvern şi mediul de business a crescut la cote alarmante la sfârşitul săptămânii trecute după ce Ministerul de Finanţe a anunţat modificări substan­ţiale ale legislaţiei fiscale: 1% impozit pe cifra de afaceri pentru companiile cu ve­ni­turi până într-un milion de euro, taxare nouă la PFA, modificări în fiscalitatea companiilor transfrontaliere. „Nu ştiam nimic din aceste propuneri.

    Nu înţelegem de ce nu se respectă principiul consultării cu mediul de afaceri. Nu ştim de unde apar aceste noi modificări. Vom prezenta opi­nia noastră miercuri“, a spus Daniel Anghel, partener taxe PwC şi membru în ca­drul organizaţiei patronale Coaliţia pentru Dezvoltarea României. Ministerul de Finanţe a publicat la sfârşitul săptămânii trecute pe site-ul său un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se prevede trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Această măsură fusese deja anunţată. Surpriza la acest capitol a fost introducerea unei taxe de 2% peste salariul brut, care între timp a devenit 2,75%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Impozitul pe gospodării: Cum vor fi taxate veniturile din investiţii, dividende şi dobânzi

    Potrivit proiectului, care prevede modificarea Codului fiscal şi se află în lucru la Ministerul Finanţelor, veniturile din dividende ar urma să fie scutite de impozit. În prezent, această categorie de venit este impozitată cu 5%.

    Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor, prevede actualul Cod Fiscal. Ceea ce înseamnă că după modificarea acestuia firmele care distribuie dividende (părţi din profitul realizat într-un an) nu vor mai avea obligaţia de a reţine la sursă impozitul pe dividende. Toate acestea se vor întâmpla, însă, în prima parte a anului 2019, când se vor calcula dividendele pe anul 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile vor oferi şi de acest Paşte tichete cadou; sunt aşteptate vânzări cu 20% mai mari faţă de anul trecut

    „În baza pre-comenzilor pe care le avem până la această dată, putem estima deja vânzări cu 20% mai mari în 2017, o tendinţă accelerată în special de IMM-uri care au văzut că acest model de stimulare a angajaţilor funcţionează la companiile mari şi foarte mari cu rezultate directe asupra productivităţii. În plus, acordarea de tichete cadou este favorizată şi de modificările Codului Fiscal aplicate din 2016”, a declarat Elena Pap, Director General Up România.

    Companiile care au apelat în 2016 pentru prima dată la acest sistem de recompensare provin cu prioritate din zone precum Bucureşti-Ilfov (26%), Centru (15%) şi Nord-Est (12%).Tichetele cadou pot fi acordate de orice societate, indiferent de mărimea acesteia, începând de la un salariat. Legislaţia favorabilă, promovată de Codul Fiscal, ce a intrat în vigoare în ianuarie 2016, a condus la rezultate pozitive pe acest segment al tichetelor cadou, acestea fiind scutite de impozit pentru valori până la 150 de lei, putând fi acordate atât salariaţilor, cât şi copiilor minori ai acestora.
     
    Astfel, un salariat cu doi copii minori poate primi tichete cadou în valoare de 450 de lei, pentru care va fi scutit de impozit, iar compania este scutită de contribuţii sociale şi patronale. Valoarea rezultă din cei 150 de lei aferenţi lui şi alţi 150 de lei pentru fiecare copil. Similar, un soţ şi o soţie care lucrează la aceeaşi companie şi au un copil minor pot primi tichete cadou în valoare totală de 600 de lei: 150 de lei pentru fiecare adult (300 de lei) şi câte 150 de lei pe care îi va primi fiecare adult pentru copil (300 de lei). Salariaţii fără copii minori primesc şi ei câte 150 de lei scutiţi de impozit şi de contribuţii.
     
    „Acordarea de tichete cadou aduce certe avantaje pentru angajatori şi oferă o mare libertate angajaţilor de a achiziţiona ce îşi doresc dintr-o varietate de produse şi servicii”, a mai spus Elena Pap.
     
    Tichetele cadou emise de Up România sunt acceptate într-o reţea de peste 55.000 de magazine din întreaga ţară, iar beneficiarii acestora pot achiziţiona bijuterii, cosmetice, articole vestimentare şi încălţăminte, cărţi, jucării, obiecte de mobilier, decoraţiuni, electronice şi electrocasnice, servicii de turism

     

  • Impozit pe maşini 2017: Cum se calculează, cine îl datorează şi până când se plăteşte?

    Potrivit Codului fiscal, orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru acesta, cu excepţia cazurilor în care legea stipulează scutiri de la plata impozitului pentru unele persoane.

    Practic, impozitul pe maşini se datorează pe perioadă cât acestea sunt înmatriculate sau înregistrate în ţara noastră, plata acestei taxe făcându-se la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde proprietarul îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.

    În ceea ce priveşte modul de calcul al impozitului pe maşini, acesta se determină în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cmc sau fracţiune din aceasta cu o sumă corespunzătoare din actul normativ citat. 

    Spre exemplu, pentru autoturismele cu capacitatea cilindrică între 1.601 cmc şi 2.000 cmc inclusiv, suma fixă luată în calcul la stabilirea impozitului este de 18 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrică între 2.001 cmc şi 2.600 cmc inclusiv – 72 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrică între 2.601 cmc şi 3.000 cmc inclusiv – 144 lei/200 cmc, iar la cele cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cmc suma de luat în calcul la stabilirea impozitului este de 290 lei/200 cmc.

    În ceea ce priveşte motocicletele şi autoturismele cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cmc, valoarea este de 8 lei/200 cmc,

    Cine datorează impozitul pe maşini

    Aşa cum am precizat deja, impozitul anual pentru mijlocul de transport trebuie achitat de către orice proprietar al unei maşini înmatriculate/înregistrate în România. 

    Interesant este că, din 2016, impozitul auto este datorat pentru întregul an în curs de persoana care deţinea maşina la 31 decembrie a anului trecut. Astfel, chiar dacă vindeţi o maşină în aceste zile, veţi fi obligat să achitaţi impozitul aferent pentru tot anul 2017, până la termenele stabilite de lege (31 martie şi 30 septembrie), pentru că eraţi proprietarul bunului la final de 2016.

    La plata impozitului pe tot anul sunt obligate şi persoanele care radiază din circulaţie o maşină. Concret, potrivit Codului fiscal, şi acestea încetează să datoreze impozitul abia cu 1 ianuarie a anului următor. 

    Totodată, în cazul înmatriculării sau înregistrării unui autovehicul pe parcursul anului, noul proprietar are obligaţia de a depune, în termen de 30 de zile de la data înmatriculării/înregistrării, o declaraţie la organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.

    Obligaţia depunerii documentului amintit, în acelaşi termen de 30 de zile, este prevăzută şi pentru situaţiile care conduc la modificarea impozitului pe mijloacele de transport, inclusiv schimbarea domiciliului, sediului sau punctului de lucru.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Eliminarea CASS pe pensii şi a impozitului pe venit pentru pensii sub 2000 lei, adoptate de Cameră

    207 deputaţii au votat pentru şi 29 împotrivă. Voturile contra au venit de la USR.

    ”USR singur a votat împotrivă. Toate celelalte partide au intrat în sarabanda iresponsabilităţii bugetare. Nu a fost o decizie uşoară şi am dezbătut ore în şir în grupul nostru. Am fi votat acest proiect doar dacă reduceam impactul bugetar prin supra-impozitarea pensiilor speciale (sau eliminarea lor). Dar acel amendament nici nu a ajuns la vot în plen. Asta e, suntem singurul partid responsabil şi moderat din acest Parlament”, a explicat deputatul USR Cristian Ghinea pe Facebook.

    Preşedintele intermar al PNL, Raluca Turcan, a declarat, joi, că PNL va vota amendamentul adus de PSD Codului Fiscal care prevede renunţarea la impozitarea pensiilor sub 2000 de lei, afirmând că liberalii vor depune un proiect de lege prin care toate pensiile să fie scutite de impozit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro