BusinessMagazin

Tag: Cluj

  • Primăria Cluj-Napoca vrea să realizeze un hub educaţional de peste 96 mil. euro

    Consilierii locali au aprobat în unanimitate indicatorii tehnico-economici şi documentaţia tehnică pentru proiectul ’’Dezvoltare infrastructureă educaţională (hub educaţional) şi de sănătate (unitate de sănătate-centru de excelenţă pentru protonoterapie), dezvoltare infrastructură sportiveă (bazin de înot, bază sportiveă) şi Pădure-Parc în cadrul cartierului Borhanci’’.

    În contextul Misiunii UE ’’100 de oraşe inteligente şi neutre din punct de vedere climatic până în 2030’’, această investiţie va creşte semnificativ zonele verzi din Cluj-Napoca, va reduce amprenta de carbon pe care oraşul o generează şi va oferi modalităţi multiple de petrecere a timpului liber pentru locuitorii din zonă, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Cluj-Napoca.

    Hub-ul din Borhanci va include: creşă cu 11 grupe a câte 9 copii, grădiniţă cu 8 grupe a câte 20 de copii, şcoală gimnazială formată din 3 corpuri de clădire şi sală de sport, liceu cu laboratoare şi sală de sport, bazin de înot acoperit cu capacitate de 1.000 de spectatori, bază sportivă, pădure-parc, pe o suprafaţă de peste 50 ha.

     

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj. Domnilor Iohannis, Ciolacu şi Ciucă, diseară când vă uitaţi la finala la 100 metri pe care o s-o câştige David Popovici, să aveţi lângă dumneavoastră un smoothie Edenia

    N-o sa va spuna asta nici un politician, asadar aflati ca alaturi de altii, Edenia sponsorizeaza Comitetul Olimpic si Sportiv Roman si mai mult ca sigur, pe David Popovici, starul pe care s-au inghesuit sa-l felicite policienii romani dupa performanta incredibila de la Budapesta si de la care asteptam inca o finala de podium, astazi.

    De unde pana unde sa sponsorizezi inotul, cine a mai pomenit asta? Fotbal, tenis, baschet, da, desigur, putin cate putin alte sporturi, dar inotul, sahul, atletismul, gimnastica, si alte sporturi “individualiste” dar unde se formeaza mens sana in corpore sano de la cea mai frageda varsta, nu, exclus.

    Explicatia acestei aparente lipse de interes a mediului de afaceri pentru sprijinirea performantei la copii este mai complicata, probabil are radacinile in cultura capitalista inca insuficient acceptata in societate – pentru ca daca esti om de afaceri de success porti automat stigma ca ai comis ceva rau, candva; asadar, mai bine stai ascuns.

    Pentru ca in capitalismul salbatic din Romania exista in continuare o frica a mediului de afaceri de a “sponsoriza”, pentru ca poate sesizeaza cineva ca ai bani prea multi si te paste un control. Pentru ca in capitalismul nostru finantistii spun ca multe companii nu sunt bancabile, nu tin banii in firma, iar companiile spun ca nu ii tin pentru ca la cat de repede se schimba codul fiscal, raman fara ei.

    Pentru ca politicienii nu au dat doi bani ca sa creeze o cultura consumerista de cumpara Fabricat in Romania, pentru ca, nu-i asa, daca se supara UE? Si desigur, pentru ca Romania pierde anual zeci, daca nu chiar sute de miliarde de lei din criminalitatea fiscala, iar mediul de afaceri onest se uita paralizat la spectacolul politic din ultimele luni, care s-a imbogatit de concepte aparute de nicaieri gen taxa de solidaritate, grila progresiva si mai nou, taxa windfall.

    Daca avem sau atragem companii puternice in Romania, indiferent de capital, vom avea o economie puternica. Iar spitale, scoli, infrastructura rutiera si nu in ultimul rand sport, ca afara, putem avea doar construind o economie puternica. Cati inotatori, gimnasti si patinatori nu pierde Romania pentru ca economia nu ne permite sa avem bazine de inot, sali de gimnastica si patinoare olimpice?

    Daca politicienii romani ar pune deoparte pudibonderia “nu dau nume de companii ca sa nu fac reclama” si ar articula clar si de cate ori au prilejul numele celor care sprijina societatea civila, inclusiv sportul, mediul de afaceri ar fi mult mai stimulat sa investeasca bani pentru performanta.

    Bravo David Popovici si felicitari Edenia ca ai avut flerul de a sprijini inotul. Pentru asta si pentru ceilalti copii care sunt inspirati de David sa devina campioni toti romanii ar trebui astazi de cumpere ceva de mancare sau de baut marca Edenia. Si desigur, este de dorit ca diseara, cand vor urmari finala de la Budapesta, Presedintii Iohannis, Ciolacu si Ciuca sa aibe langa ei un smoothie de la Edenia.

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Terapia Cluj a anunţat achiziţia unui brand cunoscut de suplimentare alimentare de pe piaţa românească

    Uractiv, unul din cel mai cunoscute branduri de suplimente alimentare din piaţa românească, a fost vândut de Fiterman Pharma către Terapia Cluj, parte a grupului Sun Pharma. Gama Uractiv include 12 produse destinate sănătăţii tractului urinar, pentru adulţi şi copii, şi are o istorie de peste 10 ani în piaţa locală, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. 

    Tranzacţia a fost realizată cu sprijnul unei echipe integrate de specialişti ai PwC România şi D&B David şi Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România. 

    PwC România şi D&B David şi Baias au oferit servicii integrate de asistenţă la tranzactie, evaluare, servicii fiscale şi juridice. Echipa PwC care a asistat tranzacţia a fost formată din George Ureche – Director şi Leader M&A şi Marina Pavel – Senior Manager M&A. Servicii de evaluare au fost oferite de Sorin Petre – Partener Valuation & Economics şi Silviu Dinu – Senior Manager Valuation & Economics, iar asistenţă fiscală a fost oferită de Ruxandra Târlescu – Partener Taxe şi Cristina Fuioagă – Director Taxe. 

    Din echipa D&B David şi Baias au făcut parte Sorin David – Managing Partner şi Romana Petre – Avocat Senior Coordonator. Fiterman Pharma este unul dintre cei mai importanţi jucători din industria farmaceutică românească, cu o istorie de peste 25 de ani. Compania este lider de piaţă în numeroase arii terapeutice şi exportă în peste 15 ţări. Fiterman Pharma este producător şi distribuitor de medicamente, dispozitive medicale, suplimente alimentare şi dermatocosmetice. 

     

     

  • Terapia Cluj a anunţat achiziţia unui brand cunoscut de suplimentare alimentare de pe piaţa românească

    Uractiv, unul din cel mai cunoscute branduri de suplimente alimentare din piaţa românească, a fost vândut de Fiterman Pharma către Terapia Cluj, parte a grupului Sun Pharma. Gama Uractiv include 12 produse destinate sănătăţii tractului urinar, pentru adulţi şi copii, şi are o istorie de peste 10 ani în piaţa locală, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. 

    Tranzacţia a fost realizată cu sprijnul unei echipe integrate de specialişti ai PwC România şi D&B David şi Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România. 

    PwC România şi D&B David şi Baias au oferit servicii integrate de asistenţă la tranzactie, evaluare, servicii fiscale şi juridice. Echipa PwC care a asistat tranzacţia a fost formată din George Ureche – Director şi Leader M&A şi Marina Pavel – Senior Manager M&A. Servicii de evaluare au fost oferite de Sorin Petre – Partener Valuation & Economics şi Silviu Dinu – Senior Manager Valuation & Economics, iar asistenţă fiscală a fost oferită de Ruxandra Târlescu – Partener Taxe şi Cristina Fuioagă – Director Taxe. 

    Din echipa D&B David şi Baias au făcut parte Sorin David – Managing Partner şi Romana Petre – Avocat Senior Coordonator. Fiterman Pharma este unul dintre cei mai importanţi jucători din industria farmaceutică românească, cu o istorie de peste 25 de ani. Compania este lider de piaţă în numeroase arii terapeutice şi exportă în peste 15 ţări. Fiterman Pharma este producător şi distribuitor de medicamente, dispozitive medicale, suplimente alimentare şi dermatocosmetice. 

     

     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: De Longhi, personalitatea industrială a decadei în România

    Este definitia succesului pentru orice industrialist care si-a petrecut cariera in situri de productie sa puna in miscare 3 fabrici pe parcursul a mai putin de 10 ani – asadar, scriu aceasta a treia opinie despre fabricile deschise de De Longhi cu invidie si desigur, cu foarte mare respect.

    De Longhi ne informeaza intotdeauna mult prea laconic despre povestea lor de succes si mai ales despre fabricile pe care le-au deschis in Romania, fara sa se laude cu rezultatele lor sau sa se planga de problemele pe care in mod sigur le intampina.

    Am sa-i laud eu, fara sa-i cunosc personal si fara sa mi se fi cerut vreodata. Au venit in 2012 langa Cluj, cand era mai mare nevoie, spaland rusinea plecarii lui Nokia, apoi au deschis in 2016 o fabrica la Salonta si de curand au ajuns la a treia fabrica in Satu Mare, o investitie la care a ajutat si statul roman.

    3000 de angajati calificati de companie si cine stie cate alte mii pe verticala si orizontala, tehnologie de ultima generatie si bani care raman in Romania.

    Povestea lui De Longhi in Romania este despre ceea ce inseamna o fabrica, fapt care nu a fost niciodata  bine inteles de guvernarile succesive ale Romaniei – dovada, exercitiul de a numara fabricile de zahar si ulei pe care le avem in tara, sa vedem daca ies la numar si daca o sa avem sau nu criza alimentara.

    Cu cat vom deschide mai multe fabrici in tara, indiferent de capital, la care sa finanteze si statul roman, cu atat vom fi mai putini vulnerabili in orice domeniu, fie acela si cel al bunurilor de larg consum.

    Cu cat vom deschide mai multe fabrici vom forta sistemul de invatamant sa iasa din toropeala academica si sa-si conecteze absolventii de piata muncii, un obiectiv inca foarte indepartat, astazi.

    Cu cat vom deschide mai multe fabrici vom intra in circuitele internationale de aprovizionare, vom atrage fabricanti de materiale si materii prime, vom crea orase si hub-uri industriale.

    Cu cat vom deschide mai multe fabrici vom reusi sa obisnuim romanii sa cumpere Fabricat in Romania, care in lumea globala de astazi inseamna fabricat de maini romanesti la noi in tara, indiferent de tara de origine a producatorului.

    Cu cat vom deschide mai multe fabrici cu atat economia Romaniei va fi mai sustenabila pe termen lung iar sursa indatorarii ingrozitoare din prezent, deficitul de balanta comerciala, va fi in cele din urma stavilita.

    Celor care au nevoie de un aparat electrocasnic le recomand un De Longhi, achizitia declanseaza invizibil o reactie in lant care are mai multe semnificatii decat ne putem imagina.

    Presedintilor Nicolae Ciuca si Marcel Ciolacu le recomand sa isi dea afara consultantii si lobbistii pe teme economice si sa isi stranga o echipa de lucru formata 10-20 de directori de fabrici mari din tara, care conduc cel putin 3000 de angajati fiecare, alaturi de care sa creeze o strategie industriala pentru urmatorii 10 ani.

     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Ceaiul de tei este următorul produs unde va exploda preţul. Faceţi stocuri

    Dimineata a inceput pentru fabricile din Romania asa cum incepe in fiecare zi din ultimul an:

    – cat au sa mai creasca preturile la utilitati, dar asta nici nu mai conteaza, problema reala este ce ne facem daca se taie gazul si petrolul? Cum am putut sa facem greseala de a inchide mine sau de a nu construi microhidrocentrale?

    – de unde sa facem rost de alte surse de materii prime si materiale , incet-incet se blocheaza toata Asia, deja exista o criza de aluminiu, urmeaza una de hartie si apoi, mai mult ca sigur, cea de plastic? Si ironic, problema mare nu este scumpirea materiilor prime si materiale, ale caror preturi s-au dublat, ci livrarea lor, oare o sa ajungem la un an termen de livrare, blocand capital de lucru? Stiu oare autoritatile ca nu mai avem in tara nici un lant de aprovizionare intact?

    – asteptam de luni de zile autorizatiile de constructii pentru ca sa extindem fabrica si sa cream inca 100 de joburi noi, cand vor veni oare? Oare cum se descurca cei care construiesc blocuri, despre care aflam ca primesc autorizatii in 2-3 saptamani?

    – cand se va termina criza fortei de munca? Stiu oare autoritatile ca firmele isi fura oamenii una de la alta si ca nu mai are nici un rost sa pregatesti tinerii de liceu si studentii, cand e mai usor sa furi de la competitia care ii pregateste? De ce continua regimurile fiscale discminatorii, fabrica mea de ce sa nu primeasca? Ce, eu nu am un rol strategic? Ce salarii sa mai dau la un incepator, vin tineri la angajare si spun ca nu se scoala dimineata pentru mai putin de 1000 Euro net?

    – cand au sa creasca taxele si impozitele, in 2023, ca doar in 2024 sunt alegeri? De unde se vor plati toate datoriile pe care le face Romania daca nu din cresterea de taxe si impozite, de vreme ce evaziunea fiscala si munca la negru, de zeci de miliarde pe an, de ani de zile, nu sunt franate in nici un fel?

    – am auzit de la autoritati ca daca bei ceai de tei te linistesti si vezi lucrurile mai optimist, oare se gaseste ceai de tei la supermarket, dar romanesc daca se poate? Cum de nu ne-am gandit sa bem ceai de tei in ultimii 3 ani, in pandemie, in criza utilitatilor, in inflatia care a inceput anul trecut, inainte de razboi? Oare s-a scumpit ceaiul de tei acum ca stim ca linisteste si toata lumea isi va cumpara?

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: „200 lei neimpozitati”- index de soluţii creative pentru angajatori

    • Asadar, de la 1 iunie, dupa ce se aplica prevederea (voluntara), daca facem socoteala bine un angajator care doreste (nu e obligat…) sa creasca  salariul angajatilor platiti cu salariul minim brut de 2550 lei cu 200 lei, total 2750 lei, le va da acestor un net de 1724 lei;
    • In prezent, un angajator care plateste deja un net de 1724 de lei trebuie sa plateasca un brut de 2911, deci este automat discriminat fata de cel care va aplica noua prevedere;
    • O solutie creativa pentru toti angajatorii care platesc un brut intre 2911 lei si 2750 lei este sa isi dea afara angajatii si sa-i reangajeze pe 2750 lei , angajatul va lua acelasi net de 1724 lei dar contributiile se vor diminua cu pana la 161 lei / angajat, bani pe care angajatorul nu-i va mai plati iar statul nu-i va mai colecta;
    • Un calcul pe coltul mesei arata ca daca angajatorii vor face un astfel de “artificiu” cu 100 de mii de angajati, statul va inceta sa incaseze aproape 200 milioane lei / an;  
    • Mai mult, daca este principial si constitutional corect si statul nu are probleme sa colecteze bani la CASS si CAS, sa aplicam astfel de solutii creative si la domeniile cu cerinte inalte de calificare unde, chiar daca se platesc salarii mai mari, exista deficit de forta de munca sau generatia Y nu este interesata de job;
    • De exemplu, un inginer manager de sistem sau un specialist manager calitate pentru care se dau si 5000 lei net – dar degeaba, nu gasesti, sau trebuie sa furi de la competitie, pentru ca exista un deficit enorm – care corespunde unui brut de 8548 lei, sa sa aprobe ca pentru 6000 de lei net sa se plateasca 8000 lei brut. Si tot asa, diverse solutii creative, la intamplare.

    Ca munca este supraimpozitata, asta stim cu totii. Dar intr-o tara campioana la evaziune fiscala si munca la negru nu poti lua astfel de masuri fara o analiza pe termen lung, care sa includa o evaluare a  efectelor secundare paradoxale si, mai cu seama, obiective de crestere economica in domeniile in care sunt aplicate.

    In absenta unei strategii economice pe termen lung toate aceste improvizatii fiscale vor crea discriminari si frustrare pentru angajatorii onesti, nu vor rezolva problema deficitului fortei calificate de munca, a puterii de cumparare sau a muncii la negru si, desigur, statul isi va vedea veniturile diminuate. Astfel ca se deschide, in cazul de fata inclusiv cu acordul angajatorilor care sustin masura recent aprobata, cutia Pandorei a cresterii in 2023 a taxelor si impozitelor pentru toata lumea.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Domnule Ciucă, Domnule Ciolacu, iodura de potasiu este mai mult decât iodura de potasiu. Prietenii dumneavoastră cei mai buni sunt fabricile din ţară. Veţi conduce cel puţin până în 2028. Vă rog faceţi din industrializarea României un Proiect de Ţară.

    Iodura de potasiu reprezinta simbolic o mare victorie. 

    Pentru prima data Guvernul atribuie unei fabrici din tara executia unui proiect exceptional, in conditii exceptionale, iar aceasta se achita de obligatie in conditii impecabile.

    Este aceeasi companie care era pe farasul privatizarilor oneroase in 2006, probabil ca sa lase locul unui falnic mall sau unei cladiri de birouri sau unui cartier-dormitor.

    Este aceeasi companie care a facut obiectul unui atac mizerabil in 2016 cand a fost acuzata pe nedrept, intr-un anume context “favorabil”, ca ar fabrica produse de calitate indoielnica. Daca oricare dintre cele doua atacuri marsave ar fi reusit, astazi trebuia sa importam inclusiv iodura de potasiu, la pret dublu.

    Romania a inchis 7000 de fabrici pentru ca a fost si din pacate continua sa fie guvernata de aventurieri care indruga despre  “regenerare urbana”, de oratori care le stiu pe toate dar n-au intrat in viata lor intr-o sectie de productie, de incompetenti fara idei, daramite viziune strategica pentru productia industriala. Si, desigur, de think-tank-uri pretioase platite copios din banii importatorilor, cu mandat sa inchida fabricile din tara, lasand astfel libera calea indatorarii, a crizei de forta de munca, a pierderii suveranitatii economice. Stam cu mana intinsa la altii exact in domeniile unde ar trebui sa fim puternici, energie, chimie, mancare, medicamente si, mai nou, aparare.

    Vom ramane indatorati pentru totdeauna daca nu lansam programe strategice de reindustrializare in aceste sectoare. Nu exista nici o alta tara membra a UE care sa-si fi macelerit propriile situri de fabricatie, mai ales pe cele strategice gen energie, chimie, mancare, medicamente si aparare, asa cum am facut-o noi. Pana si Ucraina, tara devastata de razboi inca din 2014, are un surplus de balanta comerciala fata de Romania.

    Lumea industriei de manufactura se schimba pentru ca noua cortina de fier va schimba regulile. Vom intra probabil intr-o noua revolutia industriala dominata de re-shoring, penurii si scumpiri la utilitati, materii prime si materiale, lanturi de aprovizionare scurte, trasee comerciale redesenate, resursa umana provenind din migratia est-vest.

     

    Domnule Ciuca, Domnule Ciolacu, prietenii Dumneavostra cei mai buni sunt fabricile din tara.

     

    Veti conduce Romania cel putin pana in 2028, va rog faceti din Industrializarea Romaniei Proiect de Tara.

    Trimiteti parlamentarii, ministri si ceilalti sefi din partide in vizite in fabrici; mai bine chiar, puneti-le birourile in fabrici, ca sa inteleaga care sunt noile prioritatile industriale.

    Evaluati-va consultanti, sfatuitorii si think-tank-urile care va soptesc in ureche, sunt slabi si au propriile agende, habar n-au unde sunt fabricile din tara, stiu doar de unde se poate importa.

    Striviti sinecurile, PR-ul si suficienta academica din sistemul de invatamant si obligati-l sa se conecteze la nevoile fabricilor din tara.

    Obligati primarii sa atraga investitii industriale.

    Propuneti pe listele eligibile la alegerile din 2024 pentru Parlamentul Romaniei si cel European cel putin 10 directori ale celor mai mari fabrici din Romania; ce mai, sustineti la Presedintia Romaniei seful unei fabrici cu 10-15-20 de mii de angajati – asta da game-changer.

    Domnule Ciuca, Domnule Ciolacu, sunteti cei care trebuie sa mute Romania din logica asistentei sociale si a pomenilor electorale in cea a crearii de locuri de munca in situri de manufactura. Veti reusi in Proiectul de Tara cand topul milionarilor romani va fi dominat de patroni de fabrici, asa cum e in G20, nu de importatori si imobiliari.

     

     

     

     

  • Umorul „Barometrului imobiliarelor în social media”

    Ştirea virală de săptămâna trecută despre garsoniera de 11 metri pătraţi din Cluj-Napoca, oferită spre închiriere cu 200 de euro lunar este, dincolo de generatorul unui nesfârşit şir de glume, un indicator că ne apropiem din ce în ce mai mult de Vest când vine vorba de preţurile din real estate. Suprafeţele de peste 50 de metri pătraţi cu care ne-am obişnuit reprezintă un lux în capitale europene precum Parisul sau Londra. La o primă căutare pe una dintre platformele de vânzare de locuinţe din Paris, poţi să vezi că o garsonieră de 22 de metri pătraţi, modest mobilată, costă 299.000 de euro. O alta este puţin mai ieftină: costă 192.000 de euro (însă are o suprafaţă de 17 metri pătraţi). La fel stau lucrurile şi în cazul chiriilor – potrivit platformei Numbeo, preţurile chiriilor din Oraşul Luminilor sunt cu 200% mai mari decât în Capitală. De altfel, un studiu amplu al Deloitte referitor la preţurile locuinţelor în Europa, publicat în vara anului trecut, arată că  arată că locuinţele din România sunt în continuare printre cele mai ieftine de pe continent, în pofida efervescenţei din ultimii ani. Umorul „Barometrului imobiliarelor în social media” poate fi de ajutor când vine vorba de confruntarea cu şocul preţurilor ce va urma, căci devine din ce în ce mai clar că direcţia şi în preţurile imobiliarelor româneşti, şi nu numai, este doar în sus.

    Ioana Matei, Editor Business MAGAZIN


     

  • Un nou gigant auto în România. Compania vrea să facă o fabrică în Cluj

    Clujul ar putea deveni al treilea judeţ din România unde se produc maşini. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a anunţat în prima conferinţă de presă a anului intenţia unei companii din domeniul automotive de a ocupa integral parcului Tetarom V din comuna Luna.

    La prima conferinţă de presă a Consiliului Judeţean (CJ) Cluj din acest an, preşedintele Alin Tişe a anunţat interesul unui investitor străin din domeniul producţiei de maşini să preia parcul industrial Tetarom V din comuna Luna.
     
    Tişe mărturiseşte „în premieră”, după cum a afirmat el, că există un operator economic, o firmă importantă din domeniul automotive, care doreşte să preia tot parcul Tetarom V, parc de 150 de hectare. Preşedintele CJ nu a dorit să dezvăluie şi numele companiei.
     
    „Vă pot spune doar că este în domeniul construcţiilor de maşini şi cam atât în această fază şi că se doreşte preluarea celor 150 de hectare, care sunt prinse în proiectul Tetarom, încă din această fază, iar dacă se va dori şi dacă Primăria Luna este de acord, acest parc v-a fi ocupat mai repede decât am crezut noi”, a spus Tişe.