Tag: clinici

  • Revista presei economice din Romania

    Zile intregi, unele hoteluri de pe Valea Prahovei nu gazduiesc
    nici macar un turist, in conditiile in care gradul de ocupare
    a ajuns la numai 20% in primele sase luni ale
    anului, scrie Gandul, citand mai multi hotelieri si
    cabanieri care constata scaderea numarului de vizitatori. Productia
    de grau va scadea la mai putin de jumatate fata de nivelul
    prognozat la inceputul anului, din cauza ploilor din ultimele
    saptamani, care au compromis o parte importanta a culturilor
    agricole.

    Fumatorii vor suporta si ei consecintele majorarii TVA: de la 1
    iulie, tigarile vor costa mai mult, insa nu cu 5%, ci cu circa 10%, din cauza recentelor
    modificari legislative si a cresterii contrabandei, calculeaza
    Evenimentul Zilei. Pentru piata imobiliara, cresterea
    TVApune clientii in dificultate, intrucat unii nu mai satisfac
    conditiile de creditare si astfel pierd avansul, si afecteaza mai
    ales piata constructiilor noi, generatoare de locuri de munca.

    Mediatizarea erorilor medicale din sistemul de stat creste
    afacerile clinicilor private, remarca
    Adevarul: de cate ori este mediatizata o greseala grava a
    angajatilor din spitalele de stat, afacerile clinicilor particulare
    cresc, pentru ca pacientii cauta sa evite sistemul public.
    Cumpararea magazinelor Plus de catre Lidl ar putea afecta
    concurenta din sectorul de comert din Romania si Bulgaria,
    considera Comisia Europeana.

    Comerciantii nu vor avea complicatii contabile din cauza
    majorarii TVA, decat daca nu vor reusi in timp util sa-si modifice
    meniurile caselor de marcat fiscale sau softurile de gestiune – in
    schimb, consumatorii vor suporta majorarea, spun analistii fiscali
    citati de Romania Libera. Cresterea varstei de pensionare si
    impozitarea pensiilor raman singurele variante de lucru pentru
    scaderea deficitelor fondului public de pensii, sustine Andreea
    Paul Vass, consilierul economic al prim-ministrului.

    Jean-Pierre Vigroux, seful firmei de consultanta Mazars, declara
    pentru Ziarul Financiar ca Romania nu poate avea o piata de
    capital mare din cauza mentalitatii, fiindca investitorii
    romani prefera speculatiile palpabile cu terenuri sau imobile.
    Producatorii de medicamente isi vor majora in medie cu 20%
    exporturile anul acesta, potrivit calculelor ziarului, in
    conditiile in care exporturile de medicamente sunt estimate la sub
    100 mil. euro, raportat la importuri de 1,7 mld. euro anual.

  • Este piata de clinici private supraincalzita la fel ca imobiliarele?

    “Din pacate se vor face toate aceste investitii, insa este o
    miscare foarte periculoasa. Am sentimentul ca este ca in
    imobiliare. Piata a crescut in fiecare an. Este ca un balon de
    sapun si ma astept ca la un moment dat sa explodeze”, a spus
    Enayati intr-un interviu acordat ZF.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Pe cap de abonat

    Alegerea intre abonament si asigurarea privata nu tine de avantaje si dezavantaje, ci de cat sunt oamenii dispusi sa cheltuiasca, in afara contributiilor obligatorii, pe sanatate. Iar din acest punct de vedere, deocamdata, romanii de abia se obisnuiesc cu ideea de a apela la servicii private medicale pe baza unui abonament, chiar si a unuia de medicina a muncii, unde costurile sunt suportate de angajator. De aceea, segmentul abonamentelor corporative genereaza venituri care cantaresc greu mai ales in cifrele de afaceri ale liderilor din domeniu.
     
    Spre exemplu, Medicover, care estimeaza pentru anul acesta venituri de 15 milioane de euro, numara in jur de 62.000 de abonati, dintre care 95% ii reprezinta clientii corporativi, iar MedLife acopera o treime din piata de profil, cu 50.000 de abonati pe segmentul preturilor ridicate (de la 5-7 euro/abonat/luna) si 120.000 pe cel al preturilor mai scazute (minim 2,5 euro/abonat/luna).
     
    Atunci cand nu este vorba despre o cheltuiala proprie, aproximativ un sfert dintre angajati isi doresc o asigurare privata de sanatate ca principal beneficiu extrasalarial, detronand pensia privata in topul preferintelor, potrivit unui studiu recent realizat de firma de cercetare Mednet si de grupul Media Xprimm. Insa “la noi, piata asigurarilor private medicale este zero, pentru ca daca unii clienti au deja abonamente, este greu sa-i mai convingi sa-si faca si asigurare”, spune Mihail Marcu, presedintele MedLife. Dupa parerea lui, piata de profil nu este bine definita in lipsa unei deductibilitati reale oferite de stat, in conditiile in care nu este delimitat foarte clar pachetul de servicii de baza decontate. Multi dintre asiguratori trec cu greu de ordinul sutelor de clienti; aceasta nu l-a impiedicat insa pe seful MedLife sa infiinteze, anul trecut, divizia de asigurari de sanatate AsiLife, care are acum 2.000 de asigurati, adica o cincime fata de numarul inregistrat de liderul pietei, Interamerican, dupa aprecierile lui. “AsiLife este un instrument care, la momentul potrivit, cand se va schimba legislatia, va transfera portofoliul de abonati in cel de asigurati”, apreciaza Marcu, precizand ca brokerul de asigurare detine deocamdata o pondere foarte mica in cifra de afaceri a companiei, estimata pentru anul acesta la 22 de milioane de euro.
     
    Dar pana cand asemenea schimbari legislative ar putea avea loc, important pentru operatorii privati este ca prin serviciile lor sa genereze cat mai multe venituri, fie ca este vorba despre abonamente sau asigurari. Momentan, afacerile cu abonamente sunt in crestere, pentru ca “sistemul de abonamente a promovat medicina preventiva si a creat un sentiment de bunastare printre angajatii companiilor”, potrivit Doinei Zidaroiu, directorul de vanzari al Medsana, furnizor pentru care clientii corporativi inseamna 40% din cifra totala de afaceri. Clientii respectivi au de ales intre trei tipuri de abonamente, cu preturi care variaza de la 18 la 62,5 euro/abonat/luna.
     
    Preturi mai scazute practica Gral Medical, retea de clinici detinuta de sotii Serban, unde jumatate din venituri sunt generate de cei 125.000 de clienti care au abonamente de medicina a muncii. Cele mai solicitate sunt abonamentele standard incluse in pachetul de medicina a muncii, cu un tarif de 5 euro/abonat/luna, la care se adauga cele specifice pentru femei si barbati, cu un pret de 10 euro/abonat/luna. “Preturile serviciilor private sunt ori foarte mari, ori foarte mici si astfel se ajunge la o lupta de jungla, cu clinici medicale aparute in apartamente de bloc, in pofida reglementarilor in vigoare”, sustine Georgeta Serban, directorul general al Gral Medical.
     
    Chiar daca unele tarife par piperate, tot mai multi sunt dispusi sa apeleze la serviciile private, cautand sa scape de un sistem public in care bacsisul face legea. In esenta, serviciile private prospera in contextul unui sector public care nu reuseste sa satisfaca nevoile asiguratilor, iar Romania nu face exceptie. “Peste tot in lume, serviciile private medicale se dezvolta daca cele de stat sunt proaste, ca de exemplu, in Brazilia, Argentina, Turcia sau Polonia”, afirma Marcu, explicand ca in tarile occidentale sistemul sanitar beneficiaza de cheltuieli de la buget in jur de 10% din PIB, fata de 5,1% din PIB la noi. In acest context, perspectivele de crestere a pietei serviciilor private sunt mai mult decat optimiste, pentru anul acesta existand estimari de 380-400 de milioane de euro, ceea ce inseamna un avans de 35% fata de 2007.
     
    Potentialul de dezvoltare a pietei de profil a atras atentia si la nivel regional, atat fondurilor de investitii, cat si operatorilor de clinici din strainatate. Multi furnizori romani de servicii medicale au deja ca actionari, cu participatii diferite, fonduri de investitii, ca in cazul CMU (3i), Romar (Reconstruction Capital II) sau Hiperdia (Bedminster Capital Management). Georgeta Serban spune ca primeste saptamanal oferte de preluare, cele mai recente venind din partea unor companii de servicii medicale private din Slovacia si Germania – “se doreste sa se realizeze la nivel european o concentrare a operatorilor, intrucat inca nu exista momentan un jucator puternic in regiune”. Deocamdata insa, familia Serban nu este interesata de aceste propuneri si-si face planuri de extindere a retelei de centre medicale, care acum are opt unitati, iar perspectiva cea mai optimista vizeaza construirea, in 2010, a unui spital privat de 100 de paturi, in urma unei investitii de 6-7 milioane de euro. Proprietarii Gral Medical au in plan si sa investeasca 4 milioane de euro intr-un centru de recuperare din statiunea Calimanesti-Caciulata si urmaresc posibilitatea de a intra pe piata din Republica Moldova, discutiile purtandu-se deja in privinta asigurarilor publice.

  • Pe cap de abonat

    Alegerea intre abonament si asigurarea privata nu tine de avantaje si dezavantaje, ci de cat sunt oamenii dispusi sa cheltuiasca, in afara contributiilor obligatorii, pe sanatate. Iar din acest punct de vedere, deocamdata, romanii de abia se obisnuiesc cu ideea de a apela la servicii private medicale pe baza unui abonament, chiar si a unuia de medicina a muncii, unde costurile sunt suportate de angajator. De aceea, segmentul abonamentelor corporative genereaza venituri care cantaresc greu mai ales in cifrele de afaceri ale liderilor din domeniu.
     
    Spre exemplu, Medicover, care estimeaza pentru anul acesta venituri de 15 milioane de euro, numara in jur de 62.000 de abonati, dintre care 95% ii reprezinta clientii corporativi, iar MedLife acopera o treime din piata de profil, cu 50.000 de abonati pe segmentul preturilor ridicate (de la 5-7 euro/abonat/luna) si 120.000 pe cel al preturilor mai scazute (minim 2,5 euro/abonat/luna).
     
    Atunci cand nu este vorba despre o cheltuiala proprie, aproximativ un sfert dintre angajati isi doresc o asigurare privata de sanatate ca principal beneficiu extrasalarial, detronand pensia privata in topul preferintelor, potrivit unui studiu recent realizat de firma de cercetare Mednet si de grupul Media Xprimm. Insa “la noi, piata asigurarilor private medicale este zero, pentru ca daca unii clienti au deja abonamente, este greu sa-i mai convingi sa-si faca si asigurare”, spune Mihail Marcu, presedintele MedLife. Dupa parerea lui, piata de profil nu este bine definita in lipsa unei deductibilitati reale oferite de stat, in conditiile in care nu este delimitat foarte clar pachetul de servicii de baza decontate. Multi dintre asiguratori trec cu greu de ordinul sutelor de clienti; aceasta nu l-a impiedicat insa pe seful MedLife sa infiinteze, anul trecut, divizia de asigurari de sanatate AsiLife, care are acum 2.000 de asigurati, adica o cincime fata de numarul inregistrat de liderul pietei, Interamerican, dupa aprecierile lui. “AsiLife este un instrument care, la momentul potrivit, cand se va schimba legislatia, va transfera portofoliul de abonati in cel de asigurati”, apreciaza Marcu, precizand ca brokerul de asigurare detine deocamdata o pondere foarte mica in cifra de afaceri a companiei, estimata pentru anul acesta la 22 de milioane de euro.
     
    Dar pana cand asemenea schimbari legislative ar putea avea loc, important pentru operatorii privati este ca prin serviciile lor sa genereze cat mai multe venituri, fie ca este vorba despre abonamente sau asigurari. Momentan, afacerile cu abonamente sunt in crestere, pentru ca “sistemul de abonamente a promovat medicina preventiva si a creat un sentiment de bunastare printre angajatii companiilor”, potrivit Doinei Zidaroiu, directorul de vanzari al Medsana, furnizor pentru care clientii corporativi inseamna 40% din cifra totala de afaceri. Clientii respectivi au de ales intre trei tipuri de abonamente, cu preturi care variaza de la 18 la 62,5 euro/abonat/luna.
     
    Preturi mai scazute practica Gral Medical, retea de clinici detinuta de sotii Serban, unde jumatate din venituri sunt generate de cei 125.000 de clienti care au abonamente de medicina a muncii. Cele mai solicitate sunt abonamentele standard incluse in pachetul de medicina a muncii, cu un tarif de 5 euro/abonat/luna, la care se adauga cele specifice pentru femei si barbati, cu un pret de 10 euro/abonat/luna. “Preturile serviciilor private sunt ori foarte mari, ori foarte mici si astfel se ajunge la o lupta de jungla, cu clinici medicale aparute in apartamente de bloc, in pofida reglementarilor in vigoare”, sustine Georgeta Serban, directorul general al Gral Medical.
     
    Chiar daca unele tarife par piperate, tot mai multi sunt dispusi sa apeleze la serviciile private, cautand sa scape de un sistem public in care bacsisul face legea. In esenta, serviciile private prospera in contextul unui sector public care nu reuseste sa satisfaca nevoile asiguratilor, iar Romania nu face exceptie. “Peste tot in lume, serviciile private medicale se dezvolta daca cele de stat sunt proaste, ca de exemplu, in Brazilia, Argentina, Turcia sau Polonia”, afirma Marcu, explicand ca in tarile occidentale sistemul sanitar beneficiaza de cheltuieli de la buget in jur de 10% din PIB, fata de 5,1% din PIB la noi. In acest context, perspectivele de crestere a pietei serviciilor private sunt mai mult decat optimiste, pentru anul acesta existand estimari de 380-400 de milioane de euro, ceea ce inseamna un avans de 35% fata de 2007.
     
    Potentialul de dezvoltare a pietei de profil a atras atentia si la nivel regional, atat fondurilor de investitii, cat si operatorilor de clinici din strainatate. Multi furnizori romani de servicii medicale au deja ca actionari, cu participatii diferite, fonduri de investitii, ca in cazul CMU (3i), Romar (Reconstruction Capital II) sau Hiperdia (Bedminster Capital Management). Georgeta Serban spune ca primeste saptamanal oferte de preluare, cele mai recente venind din partea unor companii de servicii medicale private din Slovacia si Germania – “se doreste sa se realizeze la nivel european o concentrare a operatorilor, intrucat inca nu exista momentan un jucator puternic in regiune”. Deocamdata insa, familia Serban nu este interesata de aceste propuneri si-si face planuri de extindere a retelei de centre medicale, care acum are opt unitati, iar perspectiva cea mai optimista vizeaza construirea, in 2010, a unui spital privat de 100 de paturi, in urma unei investitii de 6-7 milioane de euro. Proprietarii Gral Medical au in plan si sa investeasca 4 milioane de euro intr-un centru de recuperare din statiunea Calimanesti-Caciulata si urmaresc posibilitatea de a intra pe piata din Republica Moldova, discutiile purtandu-se deja in privinta asigurarilor publice.

  • MedLife si-a revizuit in sus estimarile privind cifra de afaceri

    Initial, reprezentantii companiei au anuntat ca anul acesta se asteapta sa inregistreze o cifra de afaceri de 21 de milioane de euro. “Investitiile pe care le-am realizat pentru finalizarea constructiei a doua hiperclinici, cea din Drumul Taberei (Bucuresti – n. red.) si cea din Timisoara, au dus la cresterea cifrei de afaceri pe care o estimasem anterior”, a explicat Ciprian Ciobanu, directorul MedLife.

     

    Compania a inregistrat, in primele sase luni ale anului, o cifra de afaceri de circa 9 milioane de euro, dubla fata de perioada similara a anului trecut. In 2007, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 12,7 milioane de euro.

    MedLife detine peste o treime din cota de piata in Bucuresti pe segmentul serviciilor oferite clientilor corporati. La nivel national, operatorul are o cota de piata de 5% din totalul pietei de profil, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii acestuia. Pe piata serviciilor medicale private, evaluata la 250-300 de milioane de euro, principalii competitori ai MedLife sunt Medicover, Romar, Medcenter si Centrul Medical Unirea
     

  • CMU preia trei clinici constantene cu 700.000 euro

    Reteaua de clinici constanteana a realizat, in 2007, o cifra de afaceri de 450.000 de euro, iar pentru anul acesta este vizata o crestere de 55%, pana la 700.000 de euro, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii CMU.

     

    „Pe langa cele 3 locatii existente in Constanta, vom trece la deschiderea unei noi clinici in Constanta dedicata atat clientilor nostri cat si celor care doresc sa beneficieze de standardele medicale ale CMU in afara Bucurestiului”, a declarat Sergiu Negut, directorul executiv al companiei.

     

    Anul acesta, CMU si-a demarat planurile de extindere la nivel national prin achizitionarea, contra a jumatate de milion de euro a 49% din actiunile Centrului Medical Motilor din Cluj-Napoca, iar in aprilie aa fost deschisa clinica pediatrica CMU Kids.

     

    O luna mai tarziu, compania a inaugurat si centrul de diagnostic si tratament din zona Baneasa a Capitalei, urmand ca in toamna compania sa inceapa sa opereze primul spital privat de obstretico-ginecologie, investitia totala pentru cele doua centre fiind de 12 milioane de euro, din totalul de 20 estimate pentru 2008.

     

    CMU isi desfasoara activitatea in opt policlinici multidisciplinare in Bucuresti si in colaborare cu peste 100 de clinici partenere in tara. Specializata pe furnizarea de servicii medicale integrate in sistem de arondare companii, CMU a depasit cifra de 65.000 arondati si este in continua extindere.

     

    Piata medicala privata este estimata la circa 300 de milioane de euro, inregistrand, anual, un ritm de crestere de 20-30%, ceea ce a atras atentia multor fonduri de investitii. Marea majoritate a furnizorilor de top de servicii medicale private au ca actionari, cu participatii diferite, fonduri de investitii, asa cum e cazul Romar (Reconstruction Capital II), al Centrului Medical Unirea – CMU (3i, unul dintre cele mai mari grupuri de investitii din lume) sau al Hiperdia (Bedminster Capital Management). Principalii jucatori de pe piata serviciilor medicale private sunt MedLife, Medicover, Romar, Medcenter si Gral Medical.
     

  • Gral Medical, afaceri de 5 mil. euro in S1

    “Avand in vedere faptul ca trendul de crestere a cifrei de afaceri cu peste 70% s-a mentinut si in prima parte a semestrului al doilea, preconizam sa putem sa mentinem aceasta rata si pana la sfarsitul anului, ceea ce reprezinta sensibil mai mult decat nivelul bugetat”, a declarat directorul general al companiei, Georgeta Serban.

     

    Principalii factori care au determinat avansul din prima parte a anului au fost marirea volumului de vanzari in centrele medicale nou deschise, precum si investitiile in celelalte unitati detinute atat in Capitala, cat si in Bucuresti, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii companiei. La inceputul anului, compania a anuntat ca se asteapta, in 2008, la o cifra de afaceri de 32,4 milioane de lei (aproximativ 9,1 milioane la un curs de 3,5 lei pentru un euro).

     

    In prima jumatate a anului acesta, compania a cheltuit un milion de euro pentru modernizarea a doua laboratoare din Bucuresti si Ploiesti, iar pana la sfarsitul anului suma se va dubla, investitia fiind directionata catre modernizarea noilor proiecte din domeniul radiologiei si imagisticii medicale.

     

    In prezent, compania este unul dintre principalii furnizori de servicii medicale atata pentru asigurarile sociale de sanatate, cat si pentru cele private, deservindu-si clientii in cele zece centre medicale la nivel national, dintre care sase sunt amplasate in Bucuresti, iar cate unul in Ploiesti, Sibiu, Craiova si Pitesti.

     

    Valoarea pietei medicale private din Romania se ridica la aproximativ 250-300 de milioane de euro si inregistreaza cresteri anuale de 20-30%, dar inca este o piata mica, reprezentand doar 2-3% din totalul pietei de servicii medicale, conform estimarilor marilor jucatori. Principalii competitori ai Gral Medical pe piata serviciilor medicale private sunt sunt MedLife (cu o cifra de afaceri estimata anul acesta la 21 de milioaene de euro), Medicover, Romar, Medcenter si Centrul Medical Unirea, care vor rula in 2008 afaceri de 11-15 milioane de euro.
     

  • Inca doua clinici

    Piata serviciilor medicale inregistreaza una dintre cele mai mari rate de profitabilitate in momentul actual, in conditiile in care investitiile anuale in acest domeniu sunt de ordinul zecilor de milioane de euro.Omul de afaceri Florin Andronescu, fondatorul retailerului de electrocasnice Flanco, isi va orienta investitiile in sectorul serviciilor medicale private, considerate afaceri cu rate mari de crestere. Florin Andronescu are deja un centru medical, Sanador, si mai construieste inca doua clinici private sub aceeasi umbrela, pentru care a pregatit 5 milioane de euro. Majoritatea banilor provin din vanzarea Credisson, compania de consumer finance fondata de Florin Andronescu, catre Cetelem, divizie a BNP Paribas, pentru aproximativ 10 milioane de euro. Fondatorul Flanco se asteapta ca cele doua clinici sa-i aduca o triplare a cifrei de afaceri, de 3 milioane de euro anul trecut, chiar daca nu in perioada imediat urmatoare. Serviciile medicale private, cotate printre cele mai atractive plasamente de investitii, sunt si in atentia fondurilor de investitii precum Gemisa Investments, care a ales sa dezvolte business-uri medicale de nisa, a investitorilor strategici de talia General Electric sau chiar a institutiilor financiare precum Banca Mondiala. Sanador a fost infiintata in 1999 si este condusa de catre Carmen Doris Andronescu, sotia fondatorului Flanco. Florin Andronescu intentioneaza sa listeze Sanador pe Bursa pentru a atrage finantare in vederea construirii unui spital privat. El estimeaza piata serviciilor medicale private la 200-250 de milioane de euro si spune ca este puternic concentrata in zona Capitalei.In primavara anului 2005, Cetelem a achizitionat pentru 47 de milioane de euro pachetul integral al companiei de credite de consum de la fondul de investitii suedez Oresa Ventures si de la Florin Andronescu. Prin contractul incheiat cu Cetelem, Andronescu pastreaza pozitia de presedinte al Credisson pana in mai 2008. In vara lui 2005, acesta spunea ca se gandeste sa investeasca banii incasati pe Credisson in trei businessuri, din care doua sunt in zona serviciilor de intermediere financiara sau retail.