BusinessMagazin

Tag: cladiri

  • Compania de construcţii Bog’Art, deţinută de omul de afaceri Raul Doicescu, a început lucrările la Art City, un proiect imobiliar de 20 de milioane de euro amplasat în nordul Capitalei

    Compania de construcţii Bog’Art, deţinută de omul de afaceri Raul Doicescu, a început lucrările la Art City, un proiect imobiliar în valoare de 20 de milioane de euro amplasat în nordul Capitalei şi care va cuprinde 141 de apartamente, cu termen de finalizare în octombrie 2022.

    Pe lângă spaţiile rezidenţiale, complexul va include şi 500 de metri pătraţi de spaţii comerciale şi 180 de locuri de parcare.

    În afară de Bog’Art, partenerii financiari şi strategici care contribuie la proiect sunt OMV Petrom, CEC Bank, Deutsche Schule Bukarest, The Institute, Delta Studio şi SVN Romania.

    „Bog’Art construieşte de 30 de ani clădiri deosebite care rezistă în timp precum embleme ale oraşului, dobândind credibilitatea că putem crea noi repere cu fiecare proiect în care suntem implicaţi. Art City este un etalon de dezvoltare Bog’Art, implementat cu responsabilitate de la primul concept urbanistic până la ultimul detaliu de execuţie de către un colectiv cu vastă experienţă şi profesionalism, împreună cu parteneri de lungă durată alături de care dezvoltăm propriile proiecte” a declarat Bogdan Doicescu, Director Dezvoltare Bog’Art.

    Proiectul face parte din masterplanul urbanistic Petrom City de regenerare urbană şi va fi certificat ”clădire verde” conform normelor BREEAM, care atestă la nivel internaţional implementarea celor mai sustenabile abordări prin utilizarea de soluţii, tehnici şi materiale de construcţie cu impact redus asupra mediului.

    Zona în care se dezvoltă Art City este în plină expansiune, cu acces rapid către centre comerciale şi de afaceri, şi beneficiază de o intrastructură amplă, precum patru benzi de circulaţie, piste pentru biciclete şi reţele edilitare dimensionate corespunzător.

    În imediata vecinătate a proiectului se află recent inaugurata Şcoala Germană.

    Art Cty îşi propune să susţină şi evenimente culturale şi artistice precum Romanian Design Week la Combinatul Fondului Plastic.

    Printre cele mai reprezentative clădiri construite de către Bog’Art se numără City Gate, Charles de Gaulle, Tower Center, The Bridge, Timpuri Noi Square, Expo Business Park, Jiului (J8), multe din clădirile moderne de birouri din Aviaţiei/Barbu Văcarescu/Pipera, IKEA Pallady, Băneasa Shopping City, ambasada SUA, Pasajul Berceni, Aeroportul Internaţional Braşov, renovarea clădirilor monument Hilton Athenee Palace şi Aeroportul Băneasa, printre multe altele.

    ”Piaţa rezidenţială a fost foarte puţin afectată de contextul general din ultimele 12 luni, înregistrând cele mai bune rezultate din ultimul deceniu, fie că vorbim de numărul de tranzacţii încheiate sau livrări. Astfel, interesul investitorilor faţă de proiectele derulate pe segmentul rezidenţial este în creştere, comparativ cu cel existent în alte segmente ale pieţei imobiliare. Proiectele atent concepute şi cu o strategie de vânzări temeinic întocmită înregistrează rezultate excelente, locuinţele fiind contractate integral înainte de livrare”, a declarat Andrei Sârbu, CEO SVN Romania, consultant imobiliar şi agentul exclusiv al Art City.

  • ONU avertizează cu privire la ostilităţile dintre Israel şi Hamas: Conflictul se poate transforma într-un război total

    Organizaţia paramilitară Hamas şi Israelul au menţinut atacurile de rachete marţi seara, reprezentând o nouă intensificare a unui conflict despre care Organizaţia Naţiunilor Unite spune că ar putea deveni un „război total”, conform Financial Times.

    În cea mai gravă serie de violenţe de la războiul din 2014 încoace, atacurile aeriene ale Israelului au dus la distrugerea a doua clădiri din oraşul palestinian Gaza, folosite în trecut de grupul Hamas. Mişcarea a stârnit mai multe lansări de rachete către marile oraşe israeliene.

    Oraşul Tel Aviv a fost luat în vizor de cel puţin patru ani, iar exploziile au fost auzite până în Israel, pe măsură ce scutul de apărare Iron Dome a interceptat o bună parte din proiectile.

    În Gaza, au murit peste 35 de oameni, inclusiv 10 copii, şi peste 200 de persoane au fost rănite, conform ministerului sănătăţii din cadrul teritoriului. Israelul a declarat că a omorât cel puţin 20 de militanţi jihadişti şi a avertizat că pot exista victime în rândul civililor. Cel puţin cinci oameni au fost omorâţi în Israel.

    Tor Wennesland, coordonator special ONU pentru procesele de pace din Orientul Mijlociu, a avertizat că ostilităţile se pot transforma „într-un război total”.

    Mişcările de ofensivă au luat naştere luni seara, când Hamas a lansat o serie de rachete către Ierusalim, unde sute de protestatari palestinieni au fost răniţi de poliţia israeliană la moscheea al-Aqsa, al treilea cel mai sfânt altar islamic.

    Israelul a răspuns imediat cu mai multe atacuri aeriene. O zi mai târziu, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a ordonat o extindere a campaniei aeriene a ţării.

    Până acum, Israelul a luptat în trei războaie contra organizaţiei Hamas, care a preluat controlul asupra Fâşiei Gaza în 2007, Egiptul şi Qatarul lucrând între timp pe post de mediatori între cele două părţi.

     

  • Numărul plăţilor de taxe şi impozite realizate prin staţiile de plată SelfPay a crescut cu 78% în primele două luni ale anului. Cele mai multe plăţi s-au dus către impozitele pe clădiri şi terenuri

    Numărul plăţilor de taxe şi impozite realizate în primele două luni ale anului 2021 prin Staţiile de Plată SelfPay a crescut cu 78% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, ponderea cea mai mare fiind deţinută de impozitele pe clădiri, mijloace de transport şi terenuri (47,6%), urmate de taxa pentru parcarea de reşedinţă (38%), arată datele SelfPay (fosta ZebraPay), specializată în furnizarea de soluţii de plată de tip self-service.

    Astfel, mai mult de 100.000 de români au ales în lunile ianuarie şi februarie 2021 staţiile de plată SelfPay pentru achitarea taxelor şi impozitelor, pentru instituţiile care au ales să-şi extindă metodele de colectare către acestă soluţie digitală.

    “Soluţia digitală de plată dezvoltată de SelfPay ajută administraţiile locale să devină un partener confortabil în dialogul şi interacţiunea cu cetăţenii prin soluţii digitale de plată performante, sigure şi uşor de accesat, fără să fie nevoie de activităţi de instruire a personalului care activează în cadrul departamentelor de specialitate”, spune Adrian Badea, CEO al SelfPay.  

    SelfPay deţine cea mai mare reţea de staţii de plată de tip self-service din România, cu peste 5.500 de unităţi, şi peste 170 de servicii disponibile. Staţiile de plată SelfPay pot fi găsite în marile reţele de retail precum Mega Image, Profi, Kaufland, Carrefour, centre comerciale, pieţe, benzinării şi magazine de proximitate şi sunt disponibile în fiecare zi, în intervalul orar în care magazinele sunt deschise.

    Din 2020 SelfPay este membru al Asociaţiei Române de Fintech, organism care reprezintă interesele antreprenorilor români care dezvoltă produse tehnice în industria serviciilor financiare.

  • N. Dan: Între a consolida o clădire cu risc seismic şi a asfalta o stradă, aş prefera consolidarea

    „E nevoie de trei lucruri. Unu – o cunoaştere exactă a situaţiei – pentru asta, este nevoie de expertiză mult mai mult decât s-a făcut până acum. Doi – să reclădim încrederea şi să ajungem să dăm acele exemple pentru locuitorii din clădiri cu risc seismic, că se poate ca clădirile lor să ne ţinem de cuvânt şi că pur şi simplu să le spunem de la început cât va costa şi cât va dura şi noi să ne ţinem de cuvânt. Trei – e nevoie de bani. Şi aici e o discuţie sensibilă. Bineînţeles că suntem o societate care are multe restanţe de toate felurile, însă între a consolida o clădire cu risc seismic în care pot să moară 300-400 de persoane şi a asfalta o şosea care poate să mai aştepte un an sau doi sau trei eu prefer să alocăm bani pentru a consolida clădirile cu risc seismic”, a declarat Nicuşor Dan în cadrul unei dezbateri care a avut loc la Academia Română.

    Nicuşor Dan menţionează că unul din lucrurile pe care şi le-a propus anul acesta este să expertize clădiri cu risc seismic care însumează 500.000 de metri pătraţi.

    El precizează că Bucureştiul este capitala cea mai afectată de risc seismic din Uniunea Europeană şi primele 10 oraşe din lume.

    „Parte din problemă este că noi nu am conştientizat această problemă ani de zile. A fost un impuls în anii 1998-2000 şi după care din nou problema asta a căzut în plan secundar. Această problemă este o prioritate pentru administraţia pe care o conduc, am făcut nişte schimbări la conducerea Administraţiei pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Am descoperit cu ocazia asta şi problemele de acolo, pentru că vorbim de încredere, nu e posibil să avem convenţii semnate cu asociaţii de proprietari din anul 2005, 2006, 2007 şi care să nu fi ajuns la un rezultat. (…) Este parte din problemă şi faptul că noi am început în acei ani, 1998, 1999, 2000, procesul de evaluare, dar nu l-am terminat. Deci este o diferenţă între numerele pe care le-aţi auzit – a vorbit domnul ministru de 18.000 – şi e o diferenţă între 18.000 şi 1.000 – numărul aproximativ de clădiri care sunt înregistrate în momentul ăsta în categoria 1, 2, 3, 4 de risc seismic”, adaugă primarul general.

    El acuză fosta administraţiie că a înşelat încrederea bucureştenilor.

    „Bineînţeles că oamenii care locuiesc în clădiri cu risc seismic se informează din piaţă, de la unii, de la alţii, şi când află că alţi oameni care sunt în situaţia lor nu au reuşit de 15 ani să-şi rezolve problemele, nu o să mai aibă încredere în tine când o să-i spui: <Uite, îţi consolidez şi într-un an şi jumătate eşti înapoi>. Pur şi simplu trebuie să reclădim această încredere. Parte din lipsa de încredere vine din faptul că s-a lucrat pe această companie municipală exclusiv şi că multe din firmele de construcţii româneşti din Bucureşti care erau capabile să facă aceste lucrări pur şi simplu au fost scoase de pe piaţă. Şi am decis ca să lucrăm transparent cu firmele de pe piaţă”, conchide Nicuşor Dan.

     

  • Senatorul Gabriela Firea propune consolidarea clădirilor cu risc seismic pe cheltuiala statului

    Proiectul de lege va fi depus la Parlament săptămâna viitoare, a anunţat Gabriela Firea pe Facebook. Parlamentarul a mai spus că va propune ca statul să se implice în susţinerea 100% a cheltuielilor de consolidare pentru persoanele cu venituri mici şi medii, din toate oraşele cu risc seismic din România.

    Demersul trebuie susţinut de autorităţile statului prin realizarea de programe naţionale de consolidare, de expertizare şi de construire de locuinţe de necesitate.

    „Cred că expertizarea tehnică ar trebui să devină obligatorie pentru toate imobilele, la anumite intervale de timp. Acum legea spune că trebuie expertizate doar imobilele care prezintă degradări sau avarieri. Dar avem cu toţii vecini care şi-au dărâmat peretele dintre bucătărie şi sufragerie sau au tăiat un stâlp care îi încurca în casă…Şi în acest caz, trebuie identificate fondurile necesare finanţării acestor expertize acolo unde proprietarii nu-şi permit. Trebuie să existe bani pentru că este în joc viaţa oamenilor”, a declarat Gabriela Firea.

    În ceea ce priveşte locuinţele de necesitate, acestea vor fi folosite de cei cărora statul le consolidează imobilele. Gabriela Firea consideră că riscul seismic trebuie să fie declarat o problemă de siguranţă naţională.

  • Primarul Sectorului 6: Oraşul nostru arată ca unul din Asia Centrală sau din Africa Sub-Sahariană

    Primarul Ciprian Ciucu anunţă supraimpozitarea cu 500% a clădirilor şi a terenurilor neîngrijite din Sectorul 6.

    „Am propus Consiliului Local al Sectorului 6 ca astăzi să voteze majorarea impozitului aferent clădirilor şi terenurilor neîngrijite cu până la 500%. Deci este vorba şi de CLĂDIRI care sunt în stare avansată de degradare, stare de paragină, insalubre, faţade nereparate/necurăţate/netencuite/nezugravite, geamuri sparte etc. şi de TERENURI aflate în stare de paragină, acoperite de buruieni, părăsite/abandonate, insalubre, neefectuarea curăţeniei în curţi, neîntrebuinţarea/nerepararea împrejmuirilor”, scrie în mesajul distribuit pe Facebook de primarul Ciucu.

    În plus, primarul Ciucu doreşte să înfiinţeze un serviciu de ridicare a maşinilor abandonate pe spaţiul public sau parcate pe spaţiul verde.

    „Principalii “beneficiari” ai acestui serviciu vor fi aceia care parchează pe spaţiul verde (sau “fost verde”), aceia care vin cu dubele, furgonetele şi alte maşini de serviciu în cartiere şi le parchează aiurea, cei care, prin locurile în care parchează în zone interzise dau dovadă de mare de nepăsare şi lipsă de respect pentru spaţiul public. Pentru cei de mai sus vom aplica politici de toleranţă zero, dar pentru restul cetăţenilor vom aplica treptat astfel de politici pe măsură ce Primăria Municipiului Bucureşti sau Primăria Sectorului 6 va oferi opţiuni de parcare”, a explicat Ciprian Ciucu.

    Primarul a anunţat că tarifele pentru această activitate vor fi 300 lei/ vehicul, pentru operaţiunea de ridicare, 200 lei/ vehicul, pentru operaţiunea de transport şi 30 lei/zi/ vehicul, pentru operaţiunea de depozitare.

  • Investitorii mizează în continuare pe office. Care au fost cele mai mari tranzacţii din 2020

    Birourile goale din prezent nu se reflectă şi în evoluţia segmentului office în viitor, acesta fiind în continuare unul dintre cele mai mari pariuri ale investitorilor din real-estate. Cel puţin aşa cred specialiştii de la CBRE România.

    Clădirile de birouri sunt cel mai vandabil tip de proprietate imobiliară, reprezentând cea mai mare parte din volumul investiţional din ultimii trei ani”, răspunde Gijs Klomp, Head of Investment Properties la CBRE Romania, întrebat care este viitorul acestui tip de investiţii în context pandemic. Potrivit departamentului de cercetare al companiei de servicii comerciale şi investiţii în real estate, în anul 2020, caracterizat de provocări de ordin economic şi sanitar bine-cunoscute, clădirile de birouri au reuşit să atragă 80% din volumul total tranzacţionat, iar „investitorii şi-au arătat încă o dată încrederea faţă de acest tip de proprietăţi în vremuri nesigure”. Potrivit sondajului Romanian Investment Sentiment Survey citat de CBRE, birourile rămân cel mai căutat produs imobiliar de către investitori, chiar dacă există şi un interes în creştere pentru sectorul industrial în ceea ce priveşte viitoarele investiţii.

    Per total, volumul investiţiilor imobiliare din România s-a situat la 588,5 milioane de euro în 2020, jumătate din valoarea realizată în 2019, dar similară cu cea din 2015, un an de reîncepere a dezvoltării pieţei imobiliare după criza financiară, arată raportul de cercetare CBRE Romania Real Estate Market Outlook, publicat recent.

    Chiar dacă anul trecut 68% din volumul total de investiţii imobiliare a fost tranzacţionat în primele şase luni, a doua jumătate a anului a adus cea mai mare tranzacţie din 2020, marcând intrarea unui nou investitor chinez în România – Fosun, care a achiziţionat clădirea de birouri Floreasca Park din Bucureşti pentru suma de 101,5 mil. euro, reconfirmând astfel atractivitatea pieţei de birouri din Bucureşti.

    Tot în 2020, cea mai mare tranzacţie de investiţii negociată în 2019 s-a încheiat când AFI Europe a finalizat acordul cu NEPI Rockcastle pentru trei clădiri de birouri din Bucureşti (Floreasca Business Park, The Lakeview şi Aviatorilor 8) şi una din Timişoara (City Business Park), cu un volum total estimat de 308 milioane de euro (CBRE a înregistrat vânzarea portofoliului NEPI Rockcastle în 2019, conform Contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părţi. Dacă acea tranzacţie, care s-a finalizat în 2020, ar fi fost înregistrată în 2020, volumul tranzacţiilor din 2020 s-ar fi ridicat la 897 mil. euro, reprezentând o creştere cu 22% faţă de 2019, precizează reprezentanţii CBRE).

    În ceea ce priveşte gradul de ocupare al clădirilor de birouri, Gijs Klomp observă că la finalul anului 2020, rata de neocupare înregistrată la nivelul stocului modern de birouri din Bucureşti era de 12,4%, într-o uşoară creştere comparativ cu sfârşitul anului 2019. „Această creştere a fost influenţată şi de contextul creat de pandemia de COVID-19 care a dus la ameninţarea deciziilor de relocare pentru multe companii, însă, un alt factor care a contribuit a fost livrarea de noi clădiri  de birouri care aveau la momentul inaugurării o rată medie de ocupare de 70%”. El  previzionează că rata de neocupare a spaţiilor de birouri moderne din Bucureşti va înregistra în prima parte a anului 2021 un nivel similar celui de la sfârşitul anului anterior. „Începutul vaccinării anti-COVID şi relaxarea restricţiilor impuse de autorităţi dau startul unei remodelări a spaţiului de lucru care va aduce din ce în ce mai mulţi oameni la birou.”

    De asemenea, specialistul CBRE este de părere că nu există posibilitatea  transformării într-un trend reconfigurarea anumitor clădiri de birouri în scop rezidenţial sau în alte scopuri, proiecte în care s-au implicat anul trecut unii dintre dezvoltatori. „Până în prezent, aceste reconversii au fost limitate ca număr şi au ţinut mai mult de strategia de business a dezvoltatorilor în cauză. Piaţa de birouri se află într-un moment de reconfigurare, însă aceasta se referă la adaptarea spaţiului de lucru la noile norme impuse de pandemie şi nu la reconversia acestuia pentru alt tip de utilizare.”

    Perspectivele CBRE pentru 2021 sunt optimiste, reprezentanţii companiei fiind de părere că România continuă să atragă atenţia investitorilor, iar mixul dintre oferta limitată şi cererea mai bună faţă de estimările iniţiale ar putea declanşa schimbări neaşteptate de preţuri – dar ei nu se referă neapărat la o scădere.

    „Spre deosebire de percepţia majorităţii, s-ar putea să vedem creşteri ale preţurilor în perioada următoare. Ne aşteptăm ca cererea pentru produse de investiţii pe segmentul office  să rămână robustă, desi investitorii sunt mai atenţi la media termenului de închiriere şi mai conservatori când vine vorba despre lansarea de presupuneri în special pentru locurile vacante în prezent sau cele care au un termen de expirare mai scurt.”

    De asemenea, cei mai mulţi dintre investitori plănuiesc să achiziţioneze clădiri de birouri în următoarea perioadă, contrar aşteptărilor, aşa cum reiese dintr-un chestionar realizat de CBRE, Romanian Investment Sentiment Survey şi publicat în noiembrie. „Pentru 2021 ne aşteptăm la un trend similar în ceea ce priveşte componenţa de birouri, ţinând cont şi de faptul că anul 2020 s-a încheiat cu o tranzacţie majoră în lucru, respectiv cumpărarea clădirilor de birouri Campus 6.2 şi 6.3 de către S Immo de la Skanska într-o tranzacţie de 97 de milioane de euro. În acest context, cel mai probabil, piaţa românească de investiţii imobiliare va beneficia în continuare de cerere din partea investitorilor străini, arată CBRE. Investitorii se vor confrunta şi în 2021 cu dificultăţi privind utilizarea fondurilor proprii, deoarece oferta de capital depăşeşte oportunităţile de investiţii din întreaga lume, iar concurenţa pentru proprietăţi de tip prime pe alte pieţe din Europa Centrală şi de Est rămâne acerbă şi indică faptul că România rămâne pe radarul investitorilor. „Să nu uităm că în România oferta de produse imobiliare aflate la vânzare este în continuare scăzută, în special sectorul industrial se confruntă cu o lipsă majoră de produse, asociată cu o cerere mare (latentă). Mixul dintre oferta limitată şi cererea mai bună decât cea estimată iniţial poate declanşa fluctuaţii surprinzătoare de preţuri în 2021”, a subliniat Gijs Klomp. În Europa, volumul investiţiilor imobiliare comerciale a atins 275 de miliarde de euro în 2020, reprezentând o scădere cu 17% faţă de 331 de miliarde de euro în 2019, o performanţă mai bună decât se anticipase iniţial, având în vedere pandemia COVID-19, potrivit CBRE.

  • Zona din Bucureşti unde lucrau peste 100.000 de oameni pe care pandemia a transformat-o total şi acum pare părăsită

    Parisul are La Défense, Londra are City of London şi Canary Wharf, Bucureştiul are Pipera. Nu mai departe de acum un an, aproape nici un angajat care mergea la serviciu în fiecare dimineaţă, la 8-9, cu metroul în nord nu scăpa de nervi şi de înghesuială. Un an mai târziu, rămân scaune neocupate în metrou de la un capăt la altul al magistralei Berceni-Pipera, iar pe scările rulante de la staţia Aurel Vlaicu nu-şi mai suflă în ceafă zeci de oameni deodată.

    Confortul e incontestabil şi valoros, iar cei care mai merg azi la birou spre nord n-ar vrea să renunţe la el vreodată. Dar el vine la pachet cu o întrebare: va mai fi Pipera ce a fost odată? Vor mai sta ferestrele clădirilor de birouri luminate până la ore târzii ale serii, pentru corporatiştii care îşi termină taskurile pe ultima sută de metri de deadline?

    Aproape 100.000 de oameni coborau în fiecare seară în staţiile de metrou Aurel Vlaicu şi Pipera pentru a merge acasă de la job. O sută de mii de perechi de picioare se călcau între ele pentru a prinde cât mai curând un loc în metrou. O sută de mii de legitimaţii se îndreptau în fiecare dimineaţă către turnicheţii de la intrarea în clădirile de birouri şi ajungeau în faţa monitoarelor. Doar vreo 20-30.000 au mai urmat acelaşi traseu în ultimul an, iar acelea nu cu regularitate, ci în schimburi şi după necesităţi.

    Lifturile urcă şi coboară mai rapid, dar mai goale. Cozile la cafenele sunt mai scurte. Un loc liber la cantina clădirii este mai uşor de găsit, dar bucătăria e pustie. Locurile libere de parcare sunt mai multe, dar colegii de birou sunt mai puţini. Ce va mai rămâne dintr-o zonă care concentra cândva puterea multinaţionalelor şi a dezvoltatorilor din România?

    Poveştile nespuse de la bucătărie

    „Bucătăria de la birou este acum mai mult goală. E sinistru când mergi acolo. În general, abia găseai un loc să iei prânzul, trebuia să te organizezi să mergi la ora potrivită astfel încât să găseşti un loc. Era veselie, era gălăgie, se spuneau poveşti. Acum abia dacă mai văd câţiva oameni când merg. Cafeneaua de la parter, o afacere mică ce profitase de zarva din clădirea de birouri pentru a-şi atrage publicul, e acum mai mult goală”, povesteşte un angajat al unei companii cu sediul în zona de nord a Capitalei.

    Spre deosebire de alţi corporatişti, el mai merge periodic la birou, deoarece trebuie să aibă o prezenţă lunară minimă. Este însă unul dintre puţinii angajaţi care mai populează clădirea, în condiţiile în care firme din domeniul IT sau financiar, care îşi au sediul acolo, au ales să-şi ţină angajaţii acasă tot timpul.

    „În mod obişnuit, pe un etaj, eram cam 200 de oameni zilnic. Astăzi, nu ştiu dacă mai suntem 20 într-o zi. Avantajul, pentru cei care, până în martie anul trecut, nu găseau loc de parcare, este că acum nu se mai confruntă cu problema asta.”

    El avea loc de parcare asigurat şi înainte, aşa că nu resimte acest avantaj, însă este fericit pentru un alt beneficiu: cele aproape două ore pe care le petrecea înainte pe drum spre şi dinspre birou, pe traseul Militari-Voluntari, s-au comprimat acum până la maximum 40 de minute. Câştigul nu e de lepădat, dar parcă atmosfera de la birou umbreşte această bucurie.

     

    Disponibilităţile de birouri de închiriat în zona metroului Aurel Vlaicu – Pipera. Valorile în metri pătraţi reprezintă suprafeţele maxime disponibile în acest moment, pe care un chiriaş le poate închiria.
    Sursa: www.spatii-de-birouri.ro

    „Mi-ar plăcea ca în continuare să petrec mai puţin timp pe drum, însă atmosfera de la serviciu nu e deloc plăcută. Interacţiunea cu cei care totuşi vin la serviciu este mai grea, nu poţi să schimbi o vorbă la fel când porţi mască şi păstrezi distanţa.”

    În compania lui, nu s-a pus încă problema revenirii la serviciu „ca în vremurile bune”, în condiţiile în care nu se ştie când va fi sfârşitul pandemiei. Însă mulţi angajatori iau în calcul posibilitatea de a menţine sistemul de „work from home” şi când totul – sau aproape totul – se va fi rezolvat. Şi chiar dacă mulţi manageri nici n-ar fi conceput o astfel de alternativă până anul trecut, acum îmbrăţişează cu entuziasm ideea.

    „Am o colegă care locuieşte în Bragadiru şi, înainte, ca să ajungă la birou, se trezea la cinci dimineaţă. De când cu pandemia, lucrând de acasă, se mişcă mult mai bine. Înainte de pandemie, în echipa mea exista un rulaj mare de personal, pentru că oamenii pierdeau destul de mult timp pe drum, iar salariul nu reuşea să compenseze acest efort. Vorbeam pe atunci cu şefii mei şi le spuneam că poate ar trebui să le acordăm acestor angajaţi nişte beneficii, nu neapărat financiare, dar poate un program mai scurt sau o zi de lucrat de acasă în fiecare săptămână. Dacă atunci nici nu puteau să se gândească la aşa ceva, acum sunt mult mai deschişi.”

    Sunt însă şi manageri care ar da orice să-şi vadă angajaţii înapoi la birou, să-i poată coordona şi să simplifice procesul de atribuire a sarcinilor. Pentru că, oricât de mult ar uşura Internetul comunicarea, e totuşi greu să rezolvi un task ASAP (as soon as possible, un termen frecvent utilizat în rândul corporatiştilor) când prânzul se arde pe aragaz, copilul face ora de muzică pe Zoom, iar vecinul de deasupra dă găuri cu bormaşina.

     

    Locuitor la kilometrul zero al businessului românesc

    Maria Ardelean locuieşte chiar în zona de nord a Capitalei, acolo de unde se dă ora exactă când vine vorba de prezenţa la birou a angajaţilor din corporaţii. Era obişnuită cu miile de paşi care îi însoţeau pe ai ei în fiecare dimineaţă şi în fiecare după-amiază şi, cumva, îşi intrase în acest ritm, întrerupt brusc în martie 2020.

    „Pe de o parte, îmi lipseşte forfota zilnică din această zonă, însă, pe de altă parte, în perioada aceasta, am învăţat să mă obişnuiesc cu un Bucureşti mai liniştit şi cu oamenii care par să nu se mai grăbească. Este vizibilă schimbarea în trafic, dar şi în magazinele, cafenelele din zonă, e o perioadă de adaptare la un nou context”, spune Maria Ardelean.

    În magazinele pe care le frecventează aproape zilnic, fie ele băcănii, brutării, florării, cafenele sau supermarketuri, a remarcat că oamenii respectă regulile de distanţare socială şi că, oricât de redus ar fi traficul, aceste locuri nu duc lipsă de clienţi şi de agitaţie.

    „Aştept ca următoarea perioadă să vină cu o întoarcere lentă la realitatea cu care am fost obişnuiţi”, spune Maria, locuitoare din zona Aviaţiei.

    Dezvoltatorii imobiliari au simţit de acum câţiva ani efervescenţa din zona de nord, de la Aurel Vlaicu spre Pipera şi chiar mai departe, aşa că nu puţini au fost cei care s-au ancorat cu ansambluri rezidenţiale în zonă, pentru a veni în întâmpinarea celor care au nevoie de o locuinţă aproape de birou.

    Forte Partners, dezvoltatul condus şi fondat de Geo Mărgescu, este doar unul dintre cei care au pariat pe un proiect în zona Aviaţiei, sub numele Aviaţiei Park, cu circa 350 de apartamente. În aceeaşi zonă, cel mai activ dezvoltator este One United, controlat de Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu. Tot acolo, au construit şi spaniolii de la Gran Via un proiect rezidenţial, Aviaţiei Apartments, cu aproape 300 de apartamente. Un studio în acest complex s-a vândut cu 72.000 de euro plus TVA, iar un apartament cu trei camere a ajuns la 125.000-130.000 de euro plus TVA.

    „Am terminat proiectul în iarna lui 2019, am vândut 153 de apartamente în 2020, din 291 în total. Acum mai avem cinci nevândute, aşa că nu am resimţit un şoc încă. Chiar dacă birourile nu mai sunt deschise, lumea vrea să locuiască aproape de viitorul birou”, spune Antoanela Comşa, director la Gran Via România.

    Ea spune însă că zona este saturată şi că sunt deja multe proiecte în zonă pentru cât interes există. Tot în nord, în preajma birourilor, mai există proiecte precum Cloud9 (complex cu peste 800 de apartamente dezvoltat de Alin Niculae pe Şoseaua Pipera), dar şi un complex în dezvoltare al familiei Nusco, ce deţine producătorul de uşi Pinum, şi unul al israelienilor de la Hagag, care vor să construiască 1.350 de apartamente spre rondul OMV, în Voluntari. Şi cei de la Prime Kapital au în lucru proiectul Avalon Estate cu peste 700 de locuinţe, iar britanicii de la London Partners, care au dezvoltat proiectul rezidenţial Soho Unirii, fac şi ei aproape 1.000 de locuinţe în proiectul Belvedere Residence din zona Aviaţiei – Barbu Văcărescu, după ce au preluat dezvoltarea de la compania Belvedere Developments.

    „Zona era atractivă pentru cei care lucrau în clădirile de birouri, dar e atractivă în continuare. Are foarte multe facilităţi la îndemână: parc, malluri, şcoli. Nu am văzut un impact foarte mare asupra vânzărilor de locuinţe în zonă, dar depinde şi cât de mult se prelungeşte situaţia. Există totuşi posibilitatea să scadă puţin cererea pentru imobile cumpărate în scop investiţional, pentru a le închiria”, spune Gabriel Voicu, Condominium Sales Director la firma de consultanţă imobiliară SVN România.

    În medie, preţurile pentru apartamentele din zona Aviaţiei – Aurel Vlaicu – Pipera se situează, spune el, la 1.800-2.200 euro pe metru pătrat util, poate şi puţin mai mult, în funcţie de facilităţi.

    Concentrarea activităţii de business din zonă a dus şi la deschiderea unui hotel în mijlocul corporatiştilor, sub brandul Courtyard Bucharest Floreasca by Marriott, deţinut de lituanienii de la Apex Alliance. Deschis spre finalul lui 2019, hotelul are 259 de camere şi a „înghiţit” o investiţie de 22,5 milioane de euro.

    „Nu putem vorbi de atingerea gradului de ocupare bugetat la început de an, mai ales fiind şi un hotel nou-deschis pe piaţa din Bucureşti, dar am reuşit să atingem undeva la 25% din forecastul de la începutul anului 2020”, spune Roxana Vişan, Cluster General Manager pentru hotelul Courtyard Bucharest Floreasca.

    Gradul mediu de ocupare a fost de 15% în 2020, aceasta fiind, de altfel, media înregistrată în tot Bucureştiul, mai ales pentru principalele zone afectate. Se observă însă o îmbunătăţire pentru luna februarie, un trend pozitiv în ceea ce priveşte rezervările.

     

    Nostalgici după cozile la cafea şi covrigi

    Pe 4 ianuarie, prima zi lucrătoare din 2021, la Aurel Vlaicu şi Pipera, furnicarului de altădată îi luase locul o mână de oameni. La staţia de metrou Aurel Vlaicu – kilometrul zero al febrei corporatiste din Bucureşti – mirosea a cafea şi covrigi proaspeţi. Cu un an în urmă, chiar şi după cozonacii de Crăciun, la patiserii şi covrigării erau cozi de câţiva metri. Pe 4 ianuarie 2021, doar doi-trei cumpărători îşi aşteptau rândul la cappuccino.

    „Lucraţi în zonă? Ştiţi cum era înainte… Noi aici suntem deschişi pentru corporatişti, dar din păcate ei acum lucrează de acasă şi nu ştim dacă se vor mai întoarce. Poate acum, cu vaccinul, vor prinde curaj, rămâne să vedem”, spune vânzătorul unei mici cafenele amplasate exact la staţia de metrou Aurel Vlaicu.

    La distanţă de câţiva metri, patiseria Vlaicu nu numără nici ea mai mult de doi-trei clienţi. La semaforul de lângă staţia de metrou mai stau doar cinci-şase oameni care cine ştie prin ce împrejurare trebuie să meargă la birou. La fel e şi la lifturile din clădiri: angajaţii care înainte le aşteptau câte cinci minute spun că acum nu trec mai mult de două până când uşile li se deschid în faţă. Gol e şi la Pipera, cealaltă staţie de metrou care deserveşte aglomerarea de birouri a Capitalei.

    Cristian Turculeţ, director regional Starbucks România şi Bulgaria: Comparativ cu 2019, observăm un trafic mai scăzut în cafenele, în general, ceea ce este perfect de înţeles având în vedere circumstanţele. Cu toate acestea, cafeneaua din Promenada primeşte în continuare un număr considerabil de clienţi în fiecare zi, susţinută şi de vânzările realizate prin opţiunile de livrare.

    Iar scăderea traficului se vede şi în staţia de metrou de la Piaţa Unirii, „nodul” de pe magistrala care duce către nordul oraşului. Pe peronul unde altădată nu aveai unde să arunci un ac, abia se mai adună astăzi 10-20 de oameni în aşteptarea metroului către Pipera. În vremuri apuse, treceau la rând două-trei, poate şi mai multe metrouri, până când călătorii îşi găseau locul, înghesuiţi ca sardelele.

    Scăderea traficului în staţiile de metrou Aurel Vlaicu şi Pipera s-a văzut imediat ce companiile au decis să treacă în sistemul „work from home” (munca de acasă), din martie 2020. Astfel, dacă în martie 2019, prin staţia Aurel Vlaicu trecuseră aproximativ 23.300 de oameni în medie pe zi, un an mai târziu numărul a scăzut la mai puţin de jumătate, mai exact 11.000, potrivit datelor Metrorex. Potrivit consultanţilor imobiliari, deja pe 15 martie doar 20 până la 50% dintre corporatişti au mai venit la birou.

    Cele mai recente date furnizate de Metrorex la solicitarea ZF arată că traficul de la Aurel Vlaicu s-a redus de la aproape 1,2 milioane de călători în intervalul 1 octombrie – 15 noiembrie 2019, la doar 360.000 în aceeaşi perioadă a anului 2020. Scăderea este de circa 70% şi este rezultatul aplicării variantei „work from home”, adoptată de numeroase companii de la instalarea pandemiei de Covid-19 în România.

    Câteva zeci de mii de corporatişti tranzitau zilnic staţia de metrou Aurel Vlaicu până în martie 2020, pentru a ajunge la birou, în clădiri precum Equilibrium, Floreasca Business Park, Floreasca Tower, Globalworth Plaza, Lakeview, Oregon Park, Sky Tower. Aceeaşi staţie deserveşte şi mallul Promenada. Situaţia este similară şi la Pipera, capătul magistralei 2, în jurul căreia de asemenea s-au dezvoltat mai multe proiecte office în ultimii ani. Hermes Business Campus, Iride Business Park, Novo Park sunt doar câteva dintre ele.

    Scăderi s-au înregistrat şi în ceilalţi poli de business ai oraşului, precum Piaţa Victoriei, Timpuri Noi, Politehnica sau Grozăveşti, zone ale oraşului care concentrează fiecare mai multe clădiri de birouri şi, în consecinţă, zeci de mii de oameni care mergeau zi de zi la birou.

     

    Cafeaua cea de toate zilele

    Cafenelele mici nu sunt singurele care resimt scăderea traficului, şi numele mari confruntându-se cu aceeaşi problemă. Multe compensează însă prin comenzile primite prin platformele pe care sunt listate.

    „Multe afaceri din polul de business din nordul Capitalei au fost afectate într-un fel sau altul de această pandemie, iar traficul în zona Promenada este clar diferit faţă de ce prevedeam la începutul anului trecut. Comparativ cu 2019, observăm un trafic mai scăzut în cafenele, în general, ceea ce este perfect de înţeles având în vedere circumstanţele. Cu toate acestea, cafeneaua din Promenada primeşte în continuare un număr considerabil de clienţi în fiecare zi, susţinută şi de vânzările realizate prin opţiunile de livrare”, spune Cristian Turculeţ, Director Regional Starbucks România şi Bulgaria.

    Starbucks are o cafenea chiar la parterul mallului Promenada şi era unul dintre locurile favorite ale angajaţilor care voiau să-şi înceapă ziua cu o cafea. Dar ei au început să fie tot mai puţini.

    Subsidiara locală a companiei de logistică şi curierat DHL este una din firmele cu sediul în apropierea staţiei de metrou Aurel Vlaicu, mai exact pe Calea Floreasca, la numărul 169A. Din martie 2020, prezenţa în sediu a angajaţilor s-a făcut doar în cazurile în care activitatea cerea în mod expres acest lucru şi nu exista altă soluţie.

    „Au fost situaţii în care am avut colegi care au preferat să lucreze de la birou şi, pentru o perioadă, acest lucru a fost posibil. Am avut echipe care au decis să-şi reia activitatea în schimburi şi am făcut acest lucru posibil. Către final de an, am reluat lucrul de acasă pentru toţi colegii din departamentele din sediul nostru central”, spune Diana Zamfir, Manager de HR la DHL România.

    Pentru salariaţii din prima linie, a căror activitate este de teren şi nu permite lucrul de acasă – curieri, angajaţi din centrele de expedieri şi o parte din cei care asigură operaţiunile de vămuire – s-au furnizat echipamente individuale de protecţie şi dezinfectanţi.

    „De asemenea, am organizat, la nivel de ţară, o campanie de vaccinare antigripală pentru toţi angajaţii care şi-au dorit acest lucru, campanie necesară în condiţiile în care simptomele celor două boli sunt relativ similare”, mai spune Diana Zamfir de la DHL.

     

    Ora exactă din businessul local

    Estimările firmelor de consultanţă imobiliară arată că, de-a lungul ultimului an, după declanşarea pandemiei, doar aproximativ 20-30% din angajaţii corporaţiilor care îşi au sediul în zona staţiilor de metrou Aurel Vlaicu – Pipera au mai folosit birourile din sedii. Procentul a variat în funcţie de evoluţia crizei sanitare şi de perioadele de stare de urgenţă şi stare de alertă traversate, dar majoritatea angajaţilor corporatişti au continuat să lucreze de acasă şi să folosească sediile firmei doar ocazional sau cu schimbul. Situaţia este similară şi în celelalte zone unde sunt concentrate clădirile reprezentative de clasa A şi unde se regăsesc cele mai multe sedii de corporaţii.

    „Estimăm că situaţia nu se va schimba semnificativ în următoarele trei luni. Rata de neocupare a birourilor este în prezent de 7% în zona staţiei de metrou Aurel Vlaicu, respectiv de 13% în zona staţiei de metrou Pipera, conform datelor actualizate disponibile pe platforma www.spatii-de-birouri.ro, administrată de Activ Property Services. Rata medie de neocupare la nivelul Bucureştiului este de aproximativ 10,5% din stocul competitiv, respectiv 9,5% pentru stocul de clasa A, fiind înregistrată o tendinţă de creştere a neocupării în ultimele trimestre”, spune Florian Gheorghe, Head of Ofice Department în cadrul companiei de consultanţă Active Property Services. Zona cuprinsă între staţiile de metrou Aurel Vlaicu şi Pipera a înregistrat o dezvoltare accelerată începând din 2008, majoritatea platformelor industriale fiind redezvoltate în ceea ce a devenit cea mai mare zonă de birouri din România. Zona concentrează aproape 950.000 de metri pătraţi de birouri şi reprezintă 28% din stocul modern de birouri existent în Bucureşti.

    „În jurul staţiei de metrou Pipera, de-a lungul Bulevardului Dimitrie Pompeiu, sunt desfăşurate clădiri de birouri însumând jumătate de milion de metri pătraţi, clădiri având în general 5-8 etaje de suprafaţă mare, pretabile marilor ocupanţi de IT&C, centrelor de servicii şi companiilor de servicii externalizate”, adaugă Florian Gheorghe.

    Florian Gheorghe, head of office department în cadrul Active Property Services: În jurul staţiei de metrou Pipera, de-a lungul Bulevardului Dimitrie Pompeiu, sunt desfăşurate clădiri de birouri însumând jumătate de milion de metri pătraţi, clădiri având în general 5-8 etaje de suprafaţă mare, pretabile marilor ocupanţi de IT&C, centrelor de servicii şi companiilor de servicii externalizate.

    Doar zona din jurul staţiei de metrou Aurel Vlaicu include aproape 450.000 de metri pătraţi de birouri în cadrul unor clădiri cu 6-19 etaje, alături de cele mai înalte clădiri din România – Sky Tower (36 de etaje plus unul tehnic) şi Globalworth Tower (26 de etaje). Frontul stradal a fost ocupat de clădiri moderne pe o lungime de aproape un kilometru de-a lungul Bulevardului Barbu Văcărescu şi Căii Floreasca, conferind zonei un aspect de „business district”.

    „Înainte de startul pandemiei, aproape 100.000 de angajaţi făceau naveta zilnic către zona staţiilor de metrou Aurel Vlaicu – Pipera, marea majoritate pentru a lucra în clădirile de birouri. Dezvoltarea segmentului de birouri a atras şi alte funcţiuni care să deservească angajaţii corporatişti, precum centrul comercial Promenada Mall, clinici medicale private, săli de fitness, restaurante şi cafenele), în timp ce, în ultimii trei ani, au fost demarate proiecte rezidenţiale cu sute de apartamente care se adresează în special angajaţilor care lucrează în zonă.”

    Oracle, Amazon, Deloitte, P&G, Nestlé, Kellogg, Luxoft, Honeywell, Dell, Allianz, UniCredit, Schneider Electric, Raiffeisen Bank, Vodafone, Carrefour, Orange, Mondelez, Huawei, Garanti Bank, Stefanini, ADP, Genpact, Deutsche Bank, Harman Kardon sunt numai câteva dintre cele mai mari companii care îşi au sediul în nordul Bucureştiului. Ce urmează pentru această zonă unică în România?

    „Estimăm că zona va continua să se dezvolte pe termen mediu şi lung, atât cu noi clădiri de birouri, cât şi cu alte funcţiuni – rezidenţial, comercial, hoteluri, urmând să-şi menţină statutul de principală zonă de birouri a Capitalei”, spune Florian Gheorghe de la Active Property Services.

    O singură clădire majoră de birouri este în prezent în construcţie, finalizarea clădirii Globalworth Square, de 29.700 de metri pătraţi, fiind anunţată pentru primăvara acestui an. Alte proiecte, precum Equilibrium 2, Green Court 4 şi proiectul de birouri de deasupra extinderii Promenada Mall, totalizând aproximativ 65.000 de metri pătraţi, sunt în diverse stadii de proiectare şi autorizare.

    „Piaţa de birouri va continua să fie afectată de incertitudine atât timp cât situaţia sanitară va provoca perioade de creştere/ descreştere a numărului de infectări. Credem că, pe parcursul anului 2021, strategia companiilor va deveni mai clară, iar revenirea angajaţilor la birouri se va realiza gradual din primăvară – vară.”

    Activitatea de închirieri birouri s-a redus şi ea la jumătate – minus 55% mai exact – anul trecut în Bucureşti pe fondul pandemiei, volumul de tranzacţii-record de 430.000 de metri pătraţi din 2019 scăzând la doar 193.000 de metri pătraţi în 2020, cel mai redus nivel din ultimii zece ani.

    „Incertitudinea a determinat amânarea multor decizii, astfel încât ponderea extinderilor de contract a crescut la 46% din totalul volumului tranzacţionat, faţă de o medie de 28-30% în ultimii zece ani, în timp ce tranzacţiile de preînchiriere s-au limitat la puţin peste 30.000 de metri pătraţi, reprezentând mai puţin de 20% din evoluţia anului precedent”, explică Florian Gheorghe.

     

    Work from home nu mai e cool

    Cu doar un proiect aflat efectiv în lucru în acest moment şi cu zeci de mii de corporatişti care îşi rezolvă task-urile din sufragerie, Pipera stă sub semnul întrebării când vine vorba de dezvoltarea viitoare.

    „Există în continuare terenuri disponibile pentru a construi clădiri de birouri. Fiind deja un pol important de business, dar şi o zonă în care vedem şi un interes din partea dezvoltatorilor de proiecte rezidenţiale lansate, considerăm că această parte a Bucureştiului va rămâne de interes pentru multe companii. Ritmul de dezvoltare va fi însă diferit faţă de alte zone din Bucureşti, în care vedem o creştere mai rapidă pe segmentul de birouri”, spune Marius Şcuta, Head of Office Department and Tenant Representation în cadrul firmei de consultanţă imobiliară JLL România.

    Companiile preferă să aleagă zone de birouri deja dezvoltate, care oferă infrastructura necesară, atât din punct de vedere al transportului, cât şi în ceea ce priveşte facilităţile disponibile pentru angajaţi, în acest caz mallul Promenada sau Piaţa Pipera. Toate proiectele de birouri existente, proiectele rezidenţiale, sistemul de transport public, opţiunile de restaurante, de săli de sport sunt puncte de atracţie către acest pol de birouri din Bucureşti.

    Va mai fi însă Pipera ce era înainte de pandemie?

    „Sunt multe semne de întrebare despre cum se vor organiza angajaţii între munca de acasă şi cea de la birou. Dezavantajele muncii de acasă sunt din ce în ce mai vizibile şi multe companii trăiesc cu speranţa ca, după apariţia vaccinului şi creşterea numărului de persoane vaccinate, să poată să revină la o viaţă mai aprope de cea normală, cel mai rapid în a doua jumătate a anului”, mai spune Marius Şcuta.

    Variabilele sunt multe, la fel ca temerile şi frustrările. Sunt mulţi de „dacă” în ecuaţie, iar asta face ca totul să pară şi mai complicat, şi mai greu de suportat. Viitorul polului de business naţional se scrie în aceste zile, în aceste luni cruciale pentru sănătatea financiară a României.

    Marius Şcuta, head of office department and tenant representation în cadrul JLL România: Sunt multe semne de întrebare despre cum se vor organiza angajaţii între munca de acasă şi cea de la birou. Dezavantajele muncii de acasă sunt din ce în ce mai vizibile şi multe companii trăiesc cu speranţa ca, după apariţia vaccinului şi creşterea numărului de persoane vaccinate, să poată să revină la o viaţă mai aproApe de cea normală, cel mai rapid în a doua jumătate a anului.

  • Noi reguli pentru piaţa construcţiilor: Toate clădirile ce vor fi construite din 2021 trebuie să aibă consum energetic aproape zero

    Toate clădirile pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizaţii de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar şi printr-un grad ridicat de eficienţă energetică.

    Pentru clădirile publice, această obligaţie era deja valabilă încă de la finalul lui 2018.

    Din 2021 aceste reglementări se aplică la nivel european asupra tuturor categoriilor de clădiri private, respectiv locuinţe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spaţii.

    ”Ce înseamnă o clădire cu un consum de energie aproape egal cu zero? Deşi nu există o definiţie unitară la nivel european, vorbim despre „o clădire cu performanţă energetică foarte ridicată, care are o reducere substanţială a consumului de energie pentru servicii energetice. Simplu spus, fără să ai nicio diminuare de confort termic, cantitatea de energie necesară a fi consumată în clădire este mai mică cu cel puţin 60% faţă de o clădire obişnuită, iar un procent important din consumul de energie trebuie să provină din surse regenerabile (energie fotovoltaică sau eoliană), pompe de căldură sau agent termic din sistemul centralizat de încălzire, în perspectiva eficientizării şi decarbonării acestuia”, explică Radu Dudău, director al Energy Policy Group (EPG) şi coordonator al proiectului România Eficientă.

    În legislaţia naţională, clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero este acea „clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanţei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit în proporţie de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021.

    Performanţă energetică înseamnă necesarul de energie pentru a răspunde nevoilor legate de utilizarea normală a clădirii – necesităţi care includ, în principal, încălzirea, apa caldă menajeră, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Pentru perioadele 2031-2040, 2041-2050 şi după 2051, procentul obligatoriu de energie din surse regenerabile se va stabili prin hotărâre a Guvernului.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Noi reguli pentru piaţa construcţiilor: Toate clădirile ce vor fi construite din 2021 trebuie să aibă consum energetic aproape zero

    Toate clădirile pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizaţii de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar şi printr-un grad ridicat de eficienţă energetică.

    Pentru clădirile publice, această obligaţie era deja valabilă încă de la finalul lui 2018.

    Din 2021 aceste reglementări se aplică la nivel european asupra tuturor categoriilor de clădiri private, respectiv locuinţe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spaţii.

    ”Ce înseamnă o clădire cu un consum de energie aproape egal cu zero? Deşi nu există o definiţie unitară la nivel european, vorbim despre „o clădire cu performanţă energetică foarte ridicată, care are o reducere substanţială a consumului de energie pentru servicii energetice. Simplu spus, fără să ai nicio diminuare de confort termic, cantitatea de energie necesară a fi consumată în clădire este mai mică cu cel puţin 60% faţă de o clădire obişnuită, iar un procent important din consumul de energie trebuie să provină din surse regenerabile (energie fotovoltaică sau eoliană), pompe de căldură sau agent termic din sistemul centralizat de încălzire, în perspectiva eficientizării şi decarbonării acestuia”, explică Radu Dudău, director al Energy Policy Group (EPG) şi coordonator al proiectului România Eficientă.

    În legislaţia naţională, clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero este acea „clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanţei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit în proporţie de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021.

    Performanţă energetică înseamnă necesarul de energie pentru a răspunde nevoilor legate de utilizarea normală a clădirii – necesităţi care includ, în principal, încălzirea, apa caldă menajeră, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Pentru perioadele 2031-2040, 2041-2050 şi după 2051, procentul obligatoriu de energie din surse regenerabile se va stabili prin hotărâre a Guvernului.

    Totodată, primarii localităţilor cu mai mult de 5.000 de locuitori trebuie să elaboreze planuri locale multianuale pentru creşterea numărului de clădiri noi şi existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferenţiate în funcţie de zonele climatice şi de funcţiunile clădirilor.

    „Renovarea clădirilor vechi pentru a le aduce la standardul nZEB este crucială, pentru că ele reprezintă cea mai mare parte a parcului imobiliar, iar cele mai multe vor fi în folosinţă şi în 2050. În România, renovarea extinsă este cu atât mai importantă, dat fiind că cele mai multe clădiri sunt vechi şi într-o condiţie mult mai precară ca în vestul Europei”, mai declară Radu Dudău.