Tag: cifra de afaceri

  • Dacă ai suficientă răbdare, poţi să vezi plutind cadavrele duşmanilor tăi

    Doar cei din domeniu au auzit de Agroland, cea mai mare reţea de magazine cu produse pentru grădinărit, îngrijire a animalelor de companie şi hobby farming din România. În 1997, Horia Cardoş, originar din Satu-Mare, dar stabilit în Timişoara, a pus bazele acestui business, care în 2021 s-a listat la Bursa de Valori, ajungând acum la o capitalizare de peste 200 milioane de lei, adică 50 de milioane de euro. El deţine 74% din acţiunile companiei, care are o cifră de afaceri de peste 30 de milioane de euro. Horia Cardoş a fost invitat la Meet the CEO, formatul lansat de Business MAGAZIN acum un deceniu, prin care un antreprenor sau un executiv vorbeşte despre cariera lui profesională sau despre modul cum a pus bazele unui business. Horia Cardoş spune că nu a fost angajat niciodată, dar îi sfătuieşte pe cei din noua generaţie ca înainte să înceapă o afacere, să se angajeze într-o companie, să vadă cum e, să aibă posibilitatea să greşească pe banii companiei la care lucrează. Eu am plătit toate greşelile din buzunarul meu, a menţionat el. Dacă tinerii vor să se angajeze, el recomandă multinaţionalele – Coca-Cola, Orange, Vodafone etc. –, care sunt adevărate şcoli de business, unde înveţi structura şi logistica unui business, lucruri care te pot ajuta ca antreprenor, odată ce businessul tău depăşeşte o anumită cifră de afaceri. După 25 de ani în business, Horia Cardoş spune că răbdarea reprezintă un atu extrem de important. Ca să citez un proverb, „dacă ai suficientă răbdare, poţi să vezi plutind cadavrele duşmanilor tăi”. Viaţa oricărui business  este marcată de creşteri, uneori excepţionale, venite de nicăieri, dar care apoi sunt urmate de căderi spectaculoase, de foarte multe ori de neînţeles. Businessul românesc este plin de „cadavre”, de antreprenori care au avut creşteri spectaculoase, dar care n-au înţeles ce este în spatele lor, în jurul lor, considerând că tot ce ating ei se transformă în aur, tot timpul. În business rezistă şi supravieţuiesc cei care au constanţă, cei care înţeleg că de la un anumit moment structurarea şi birocraţia businessului le poate aduce un câştig mult mai mare pe termen lung decât modelul antreprenorial în care visezi noaptea ce vrei să faci şi vrei ca aceste planuri să se implementeze a doua zi. Tot timpul apare o concurenţă, tot timpul condiţiile din piaţă se schimbă, dar businessurile care rezistă sunt cele care depind mai puţin de proprietar. În momentele de criză cineva trebuie să ia decizii dure, iar cel care a fondat afacerea, fiind îndrăgostit de ea, este cel mai puţin dispus să taie şi să dea deoparte ceea ce el a creat. Deşi au curaj, deşi au determinare şi energie, mulţi antreprenori români încep să intre în criză atunci când îşi extind afacerea în mai multe domenii, împărţindu-şi astfel concentrarea. De cele mai multe ori, concentrarea se pune pe businessurile care nu merg, iar businessurile bune, care aduc bani, sunt uitate, lăsate deoparte, până ajung şi ele să intre pe minus.

    Deşi au câştigat mulţi bani din businessul de bază, extinderea în alte sectoare, în alte afaceri, le-a fost fatală multor antreprenori. De multe ori, antreprenorii români nu au suficientă răbdare să aştepte creşterea unui business, aşa că, înainte ca acesta să ajungă la maturitate şi să ajungă în situaţia în care să meargă singur, cu o echipă proprie de management, ei deja intră în alte afaceri. S-au pierdut milioane, zeci de milioane, sute de milioane cu acest model, dar aproape că niciodată nimeni nu învaţă din greşelile altora.

    Cei care cresc repede în business sunt o excepţie, la fel ca şi motivele care au stat la baza acestei evoluţii. Dar, în timp, constanţa şi răbdarea sunt lucrurile care susţin mai bine un business şi îl fac să reziste atunci când vin crizele. România este la prima generaţie de antreprenori, fiecare învaţă pe propria piele cum este în business, foarte puţini învaţă de la alţii ce să nu facă, aşa că tot timpul se repetă greşelile. Dacă la începutul unei afaceri ceea ce contează este dorinţa de a face ceva, de a ajunge cu un produs sau un serviciu undeva, pe măsură ce businessul creşte, structurarea şi chiar birocratizarea lui îl susţin mai departe. Şi, bineînţeles, răbdarea de a aştepta fie oportunităţile, care nu apar în fiecare zi, fie greşelile concurenţei. Dacă ai suficientă răbdare, poţi să vezi plutind cadavrele duşmanilor tăi.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)
     

  • Povestea unui angajat în domeniul bancar care după 20 de ani de carieră a decis să renunţe să muncească pentru alţii şi a decis să îşi urmeze una dintre pasiuni

    Două decenii de muncă asiduă în domeniul bancar au continuat, pentru Raul Balea, cu o experienţă în antreprenoriat pornită în 2017. Aveau nevoie – atât el, cât şi soţia lui – de mai mult timp pentru ei şi l-au găsit prin Rabal su misura, un atelier de ţinute croite după standardele de eleganţă şi măsurile exacte ale purtătorilor.

    Raul Balea avea 40 de ani când s-a văzut în postura de a alege între funcţia de bancher şi o nouă viaţă. Şi-a dat seama că, din experienţa în bancă, cel mai mult i-a plăcut să ajute clienţii să facă business, consiliind mulţi antreprenori cu privire la cum să demareze o afacere, cum s-o crească sau cum s-o conducă cel mai bine. Dar a realizat că el însuşi nu a pus niciodată în aplicare aceste sfaturi pentru o afacere proprie.

    „Cumva, am avut norocul să leg afacerea de o pasiune pe care o am de când eram copil. Totdeauna am fost fascinat de eleganţă, care se combină, în mod necesar, şi cu o anumită conduită vestimentară. Nu doar aspectul şi calitatea hainelor sunt relevante, ci şi felul în care se îmbină pentru a sugera o anume personalitate, maniera în care hainele se aşază pe corp atunci când persoana stă pe loc, este aşezată sau se mişcă”, spune Raul Balea. A început să înveţe tot ce se poate despre producţia de costume, despre felul în care se poate ajusta o linie de fabricaţie, despre materiale. În 2017 şi-a deschis uşa Rabal su misura (unde italienescul „su misura” înseamnă „pe măsură, personalizat”), un atelier ca un etalon pentru eleganţă, care vine cu suficientă versatilitate pentru stilul urban al bărbatului modern, pe parcursul zilei sau al serii, indiferent de situaţie.


    Preţurile variază, în principal, în funcţie de tipul materialului, dar în medie un costum ajunge la circa 500 de euro.


    Cei douăzeci de ani de banking în care s-a îmbrăcat zi de zi în costum nu puteau trece fără a lăsa o amprentă în ADN-ul lui Raul Balea, aşa că tot ce altădată aprecia la alte haine a reunit deodată în propriul brand. Clienţii vin, în general, din două categorii: corporate (cei din zona de business, care optează pentru ţinute smart casual) şi evenimente (unde outfiturile căutate sunt cele pentru ceremonii). Costumele, pantofii, cămăşile şi diferitele accesorii imaginate de clienţi devin realitate în portofoliul Rabal su misura. Pantofii, cămăşile şi accesoriile sunt realizate în România, în vreme ce costumele sunt croite în Italia şi Bulgaria. „Estimăm în perioada următoare o dublare a numărului de evenimente. Acest an este încă unul atipic, dar vânzările au început să fie din ce în ce mai bune.”

    În 2020, cifra de afaceri a fost de aproape 190.000 de lei, o scădere considerabilă, pusă pe seama pandemiei, faţă de 2019, când businessul atinsese 772.000 de lei. „Avem peste 15.000 de variante de ţesături şi, ca în prima zi, avem dorinţa la fel de mare ca fiecare client care ne trece pragul să primească o ţinută aşa cum trebuie.”

    Cele mai multe comenzi Rabal su misura vin din România, principala piaţă pentru business, deşi au fost câteva excepţii când comenzile au plecat către ţări din Europa de Vest. Preţurile variază, în principal, în funcţie de tipul materialului, dar în medie un costum ajunge la circa 500 de euro. „Există şi pachete speciale pe care le-am lansat la solicitarea clienţilor, dintre care cel mai cerut este «Pachetul de ceremonie», care este compus din costum, cămăşi, pantofi, şosete, papion, batistă şi butoni, iar preţul porneşte de la 850 de euro.”Rabal su misura este o afacere în care ideea de muncă online nu îşi prea găseşte locul, fiind dependentă de evenimentele sociale. De aceea, anul trecut, businessul a fost afectat puternic. Vestea bună este însă că 2021 a început mai bine, iar Raul Balea speră că va continua cel puţin la fel.

    Raul Balea, fondator Rabal su misura:„Estimăm în perioada următoare o dublare a numărului de evenimente. Acest an este încă unul atipic, dar vânzările au început să fie din ce în ce mai bune.”



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Casa cu prispă – unitate de cazare (Sighişoara)

    Fondatoare: Alisa Olar

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: Sighişoara, jud. Mureş


    Roju.ro – platformă de rezervări (Galaţi)

    Fondator: Traian Iacob

    Investiţie iniţială: 87.000 de euro

    Cifră de afaceri în primele şase luni din 2021: 55.000 de euro

    Prezenţă: online


    Body Tailors – studio de pilates pe aparate (Bucureşti)

    Fondatori: Andrei Ispas şi Iulia Simionescu

    Investiţii: 50.000 de euro

    Prezenţă: zonele Pipera-Voluntari, în Floreasca, Decebal şi Unirii din Bucureşti


    Tonic-Blend – brand de kombucha (Bucureşti)

    Fondator: Cristian Cîrloganu

    Investiţii: 43.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 31.000 de euro

    Prezenţă: băcănii, cafenele şi restaurante vegane, în principal din Bucureşti


    BCheese – restaurant cu mac’n’cheese (Bucureşti)

    Fondatori: George şi Florin Borşaru

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată în 2021: 90.000 de euro

    Prezenţă: zona Unirii din Bucureşti


    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Bomba ascunsă în spatele cifrelor frumoase: Deşi macro economia creşte exponenţial iar băncile se pregătesc pentru cel mai mare profit din istorie, la nivel micro companiile româneşti sunt într-o situaţie mult mai proastă decât în criza anterioară, datoriile dintre ele ajungând la 430 mld. lei, cel mai ridicat nivel din istorie, şi nimeni nu ştie cum vor fi plătite

    Din punct de vedere macro, România şi sistemul bancar au ieşit foarte bine din criza Covid (mai bine decât au intrat).

    Economia a recuperat pierderea din 2020 cu două trimestre mai repede, iar acum sprintează cu ritm de 7%, poate chiar de 10% în acest an, şi cu o prognoză de creştere de 4-6% pentru anul viitor.

    PIB-ul (adică valoarea adăugată produsă de o ţară într-un an) este estimat acum, pentru 2021, la 1.174,9 md. lei, adică aproape 240 mld. euro, cel mai ridicat nivel din istorie.

    În 2020 PIB-ul a fost de 1.055 mld. lei, în scădere cu numai 4 mld. lei faţă de 2019.

    Datorită revenirii economice rapide, încasările la buget sunt prognozate să ajungă la 380 mld. lei în acest an, după rectificarea bugetară de acum, cel mai ridicat nivel din istorie.

    La rectificare guvernul a majorat estimarea de venituri cu nu mai puţin de 15 mld. lei, o sumă nemaiîntâlnită. Dar şi cheltuielile bugetare le-a majorat cu 18 mld. lei.

    Sistemul bancar, format din 34 de bănci, a raportat pentru 2020 – un an de criză, cu o scădere economică de 3,9% – o creştere a activelor cu 13%, până la 560 mld. lei, şi un profit de 5,14 mld. lei, în scădere cu 19%. Creditarea privată a crescut cu 5% (noroc cu programul de garanţii IMM Invest, pentru că altfel ar fi fost pe minus), în timp ce împrumuturile acordate guvernului au crescut cu 20%. Rata de solvabilitate a urcat la 23%, iar raportul dintre credite şi depozite a scăzut la 65%, ceea ce arată cât de mare este disponibilul de lichiditate al băncilor, care nu se regăseşte în creditarea economiei (nu a guvernului).

    În şase luni din 2021, băncile au raportat un profit de 4,2 mld. lei, ceea ce, extrapolând pe tot anul, ar duce profitul întregului sistem bancar la 8 mld. lei, cel mai ridicat nivel din istorie.

    Cifra de afaceri a tuturor companiilor (600.000) a fost în 2020 de 1.657 mld. lei, în scădere cu 5%, în timp ce profitul a urcat la 149 mld. lei, cel mai ridicat nivel din istorie. Dacă se scad pierderile raportate, rezultatul final (profit minus pierdere) indică un câştig de 110,6 mld. lei. Pe hârtie.

    Ca o comparaţie, în 2008, înainte să vină criza, cifra de afaceri a tuturor companiilor a fost de 1.082 mld. lei, cu un profit de 60 mld. lei şi cu un rezultat net (profit minus pierderi) de 14,2 mld. lei. PIB-ul a fost de 514,7 mld. lei, echivalentul a 139,7 mld. euro.

    Este bine de precizat că acum primele 1.000 cele mai mari companii din România realizează aproape jumătate din cifra de afaceri totală, în timp ce în 2008 primele 1.000 de companii făceau numai 30% din cifra de afaceri totală. Asta arată cât de sud-americanizat a devenit businessul din România.

    Aceasta este poza statică. Macroeconomic stăm bine, dar ce se află în bilanţurile companiilor?

    Eugen Anicescu, country manager Coface România, parte din cea mai mare companie de asigurări de credite din lume, spune că, deşi macro stăm bine, bilanţul companiilor, adică ce se află în spatele datelor mari, arată mult, mult mai rău decât în criza anterioară.

    Este de ajuns să ne uităm la totalitatea datoriilor între companii, adică la creanţe, care au ajuns la 430 mld. lei – cel mai ridicat nivel din istorie -, plus 38 mld. lei faţă de 2019 şi de patru ori mai mult decât în criza anterioară, menţionează el.

    Aceste datorii trebuie plătite, dar să vedem cum, şi mai ales câte dintre ele nu vor fi plătite, pentru că firmele nu au bani, a adăugat Anicescu.

    Dacă în criza din 2008/2009 băncile au înăsprit creditarea, firmele au început să dea ele “credite” furnizor, adică creditează clienţii prin livrarea mărfurilor sau prestarea de servicii, cu plata ulterioară.

    Din păcate, şi termenele de plată au crescut, iar aceste creanţe nu sunt asigurate, aceste datorii fiind primele şterse dacă o firmă intră în insolvenţă.

    Anul trecut foarte multe firme zombie au supravieţuit pentru că au beneficiat de amânarea plăţii creditelor, de amânarea plăţii taxelor şi impozitelor sau de prelungirea termenelor de plată a creanţelor.

    Toate aceste lucruri vor exploda în următorii ani, pentru că existeă un decalaj de doi ani între o criză şi când încep să se vadă efectele, menţionează Anicescu.

    Să vedem atunci cum va sta economia.

  • Librex, magazin online specializat în comercializarea de carte, estimează pentru 2021 o cifră de afaceri de 2,5 milioane euro, faţă de 1 milion euro în 2020, şi a început livrările în străinătate

    Librex, unul dintre principalii jucători de pe piaţa locală de carte, estimează pentru 2021 o cifră de afaceri de 2,5 milioane euro, faţă de 1 milion euro în 2020, bazându-se pe ritmul de creştere din ultimii ani şi veniturile din primul semestru.

    Astfel, în primele şase luni din acest an, librăria online a avut vânzări de 920.000 de euro.

    De asemenea, pentru anul în curs, Librex vrea să dezvolte segmentul de cărţi în limba engleză şi să introducă produse de papetărie, jocuri şi jucării, în ultimul trimestru al anului.

    „ Creşterea noastră a fost liniară şi sănătoasă, însă compania a cunoscut adevărate boom-uri în ultimii trei ani. Eliminarea taxei de transport la orice comandă, oriunde în ţară, a influenţat poate cel mai mult aceste creşteri. Ceea ce s-a dorit a fi un gest de solidaritate faţă de cititori la începutul pandemiei (pe care l-am menţinut timp de un an, fiind singurul agent economic care a făcut acest lucru) s-a transformat într-o oportunitate de dezvoltare, dublu motiv de bucurie pentru noi – am fost alături de cititori într-o perioadă dificilă, iar compania a crescut exponenţial.”, Ionuţ Radu, fondator Librex.

    Ca urmare a cererii din ţările cu comunităţi mari de români, respectiv Spania, Italia şi Germania, Librex a început să livreze şi în străinătate, compania investind în adaptarea softului pentru comenzi şi a extins personalul din depozit cu 20%.

    La nivel de business, Librex aşteaptă un volum al livrărilor în afara ţării de cel puţin 1500 de comenzi lunare, care să stimuleze o creştere de minimum 10% a cifrei de afaceri pentru anul în curs. Pentru 2022, compania estimează că serviciul de livrare internaţională va creşte susţinut şi că va reprezenta o pondere de 12 – 15% din businessul companiei.

    Compania a fost înfiinţată în 2010 de Ionuţ Radu, la vârsta de 27 de ani, cu o investiţie de 30.000 de euro. El a rămas unic asociat până în prezent.

  • Cum se explică faptul că unele firme din HoReCa au cerut ajutor de peste 80 mil. lei, dar vor primi doar 3 mil. lei?

    ♦ O confuzie legată de schema de ajutor de stat pentru industria HoReCa, prin care companiile din acest sector ar urma să primească ajutoare de stat de maximum 3,9 mil. lei, stârneşte reacţii în mediul de business: cum este posibil ca o firmă care a cerut de la minister un ajutor de maximum 3,9 mil. lei să apară pe site-ul ministerului cu o sumă solicitată de 83 mil. lei?

    Peste 10.000 de jucători din industria HoReCa au aplicat pentru a obţine ajutorul de stat destinat acestei industrii, însă datele publicate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, cu privire la sumele solicitate de aceştia, nu coincid cu realitatea, susţin reprezentanţii companiilor care au răspuns la solicitarea ZF. Plafonul maxim pe care îl pot primi companiile care au aplicat pentru această măsură este de 800.000 de euro (3,9 mil. lei).

    Astfel, câteva dintre companiile care au aplicat pentru acest ajutor de stat au spus că cifrele prezente în baza de date publicată de către minister ar putea face referire la pierderea suferită în 2019 vs. 2020, nicidecum la suma pe care aceste companii au solicitat-o.

    Una dintre companiile care a răspuns solicitării ZF cu privire la acest subiect este Christian 76 Tour SRL, companie ce desfăşoară activităţi ale tur operatorilor şi a cărei conducere a fost surprinsă de aceste date.

    „Sunt şocată de această sumă lansată în mass-media. Acest ajutor nerambursabil care este acordat pentru HoReCa nu se poate lua per grup mai mult de 800.000 de euro. Cred că sumele acelea sunt cele cu care noi am avut scădere, nu au nicio legătură cu ceea ce am solicitat. Probabil interpretarea sau transmiterea datelor a fost eronată. Aceste informaţii nu au nicio legătură cu realitatea”, a declarat pentru ZF Nina Seretean, director economic al companiei Christian 76 Tour SRL.

    În cifrele transmise s-a strecurat o mică eroare, a spus aceasta, în sensul că suma de 83,3 mil. lei reprezintă scăderea cifrei de afaceri din 2020 vs. 2019 a Christian 76 Tour SRL.

    Totodată, clarifică ea, conform Ordonanţei, solicitanţii doar depun cifrele contabile din care rezultă diferenţa de cifra de afaceri, urmând ca Ministerul să decidă cât distribuie pentru fiecare. Aşadar, Christian Tour nu a solicitat această sumă totală, ci doar a depus documentele doveditoare referitoare la scăderea cifrei în 2020 faţă de 2019, după cum a precizat aceasta.

    În aceeaşi situaţie se află şi compania Us Food Network, care administrează lanţul de restaurante de tip fast food KFC. Aceasta figurează în datele publicate de minister cu o sumă solicitată în valoare de 29,9 mil. lei, însă oficialii companiei spun că nu este cea reală.

    „Suma de 29,9 mil. lei este un rezultat al variaţiei de 20% a cifrei de afaceri 2019 vs. 2020”, a transmis conducerea companiei Us Food Network.

    Reprezentanţii Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului nu au răspuns solicitării ZF cu privire la acest subiect până în momentul publicării articolului.

    Procesul de înscriere la schema de ajutor HoReCa – 20% din pierderea de cifra de afaceri între 2019 şi 2020 s-a încheiat luni, 26 iulie, la ora 20.00. Pentru această măsură au aplicat 10.185 de firme din domeniu, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

    Industria HoReCa a fost puternic afectată de restricţiile care au venit pe fondul pandemiei de Covid-19. În acest sens, un studiu realizat de Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) relevă faptul că scăderea vânzărilor la nivel sectorial este de minus 39%, de la 26 miliarde de lei în 2019 la doar 16 miliarde de lei în 2020, în condiţiile în care 8 din 10 companii au raportat scăderi ale vânzărilor.

    În ceea ce priveşte situaţia pe judeţe, s-au raportat scăderi la nivelul întregii ţări, însă de intensităţi diferite. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Cluj (minus 50%), Bucureşti şi Timiş (minus 44%), iar cele mai mici, în Constanţa (minus 23%) şi Tulcea (minus 9%).

    Totodată, profitul absolut la nivel de industrie a scăzut de 4 ori, de la 3,58 miliarde de lei în 2019, la doar 0,84 miliarde de lei în 2020, astfel că marja netă de profit a scăzut la 5%. Dacă în 2019 1 din 10 companii aveau pierderi, în 2020, 4 din 10 companii din cele 11 sectoare de activitate din HoReCa au înregistrat pierderi, arată studiul HORA.

     

     

     

     

     

     

     

     


     

  • Cum poţi să vinzi cărţi de peste 3 milioane de euro în România

    Absolventă de Drept, Florentina Ion a lucrat în învăţământ în anii ’90. S-a gândit mult atunci atât la subiectele abordate, dar şi la felul în care trebuie să arate o carte pentru ca aceasta să fie atrăgătoare pentru copii şi tineri. 17 ani mai târziu, pasiunea sa pentru educaţie s-a transformat în planul de afaceri pentru editura DPH, care, după o investiţie iniţială de 50.000 de euro, a ajuns la o cifră de afaceri anuală de 3 milioane de euro.

     

    Ce aş putea spune, din activitatea noastră ca editură, dar şi din observaţiile proprii, este că cititorul din 2021 are nevoie de mai mult decât de câteva cuvinte între două coperţi. Are nevoie de conţinut atractiv şi care dezvoltă anumite abilităţi, care îl atrag într-o zonă de ficţiune şi de visare. Experienţa acestuia cu cartea porneşte de la copertă, de la calitatea tiparului, de la ilustraţie şi este completată de scriitură”, descrie Florentina Ion, fondator al Didactica Publishing House (DPH), perspectiva sa asupra lecturii.

    Conform estimărilor Asociaţiei Editorilor din România, ţara noastră are doar 200-250 de librării, toate deschise în urbanul mare şi mediu, iar piaţa locală de carte este estimată la 80-100 de milioane de euro, de 20-30 de ori sub pieţele din Franţa şi Italia. „Stă şi în responsabilitatea noastră, a editurilor, să maximizăm impactul pe care cărţile îl au în viaţa fiecărui cititor, rămânând relevanţi şi ancoraţi în prezent şi oferind o experienţă, nu o simplă carte. De altfel, unul dintre obiectivele noastre este acela de a creşte numărul de cititori în România şi suntem convinşi că acest lucru se întâmplă în fiecare an. Credem cu tărie că micii cititori vor urma şi în viaţa de adult dorinţa de a citi şi de a se dezvolta permanent.”

    Impactul pandemiei nu a ocolit nici editurile de carte din România, iar în cazul grupului DPH, axat mai ales pe publicarea de cărţi pentru copii, prima jumătate a anului a fost o cursă presărată cu obstacole, lunile mai şi iunie situându-se sub nivelul prognozat la începutul lui 2021. Anul trecut, compania a atins o cifră de afaceri de 3 milioane de euro, iar după ce vânzările din ianuarie şi februarie au raportat un plus de 35% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, cifra de afaceri a societăţii a scăzut în martie cu circa 70% comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent. Închiderea librăriilor şi a multor alte canale offline de vânzări a contribuit din plin la declin şi a fost unul dintre factorii care au determinat compania să se orienteze, evident, către zona de online şi în special către propriul său magazin. În plus, închiderea şcolilor a echivalat cu închiderea unui segment de activitate important, anume Gazeta Matematică junior, fenomen care a continuat în perioada ulterioară cu scăderi de minimum 30-40%. „Provocările sunt comune pentru mai multe pieţe: furnizori – în cazul nostru tipografii, transport de la furnizori, pentru că nu tipărim doar în România, cash flow, colaborarea cu librăriile şi recuperarea creanţelor de la acestea, dar şi provocarea de a rămâne relevanţi pentru cititorii noştri, de a aduce mereu titluri interesante pentru a menţine viu interesul pentru lectură.”

    Vestea bună este că segmentul de carte educativă a crescut mult în ultimul an. În contextul cauzat de coronavirus, cu şcoala desfăşurată în mare parte în online, părinţii s-au orientat către cărţi şi jocuri educative, către materiale alternative care pot completa programa şcolară şi contribui la aprofundarea noţiunilor. La polul opus, rolul poveştilor a devenit poate mai important ca niciodată, de vreme ce copiii au avut nevoie de aliaţi pentru a înţelege perioada complicată prin care au trecut. Dar dacă lăsăm deoparte dinamica pozitivă pe zona de interes, faptul că a scăzut puterea de cumpărare devine destul de clar. Contextul pandemic a afectat multe bugete de familie, iar achiziţia de jocuri şi carte a scăzut, DPH fiind nevoită să vină cu o serie de campanii de reduceri. Astfel, a luat naştere o strategie nesustenabilă pe termen lung, dar necesară pentru asigurarea fluxului de cash necesar funcţionării businessului.

    Totuşi, anul acesta, editura îşi propune să investească cel puţin 1 milion de euro în publicarea de titluri noi, intenţionând să încheie 2021 cu o creştere a cifrei de afaceri de cel puţin 10% prin comparaţie cu primul an al pandemiei. „Până la finalul anului estimăm peste 200 de titluri adăugate în portofoliu. Ne axăm pe seriile dedicate lecturii, pe jocuri educaţionale, pe cărţi care păstrează un format atipic şi ilustraţii spectaculoase. Pentru a-i atrage pe copii spre lectură şi învăţare prin joc este nevoie să le oferim o experienţă specială începând de la cum arată cartea şi până la informaţiile pe care le oferă aceasta. Am decis ca anul acesta să alocăm din acest buget peste 100.000 de euro în publicarea şi promovarea unor autori români, debutanţi, dar şi deja publicaţi”, spune Florentina Ion, fondator şi CEO Didactica Publishing House.

    Pe lângă investiţiile în titluri, editura a dezvoltat în a doua parte a lui 2020 o platformă digitală cu jocuri şi activităţi dedicate copiilor din clasa pregătitoare până la finalul ciclului gimnazial, care conţine materiale inspirate din pedagogia finlandeză ce urmăresc în aceleaşi timp programa naţională şi sunt aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

    Investiţia iniţială în acest proiect a atins 50.000 de euro, firma alocând şi anul acesta un buget similar pentru a-l susţine şi finanţa. De altfel, Florentina Ion consideră că digitalizarea sistemului educaţional este esenţială pentru viitorul educaţiei şi, în consecinţă, resursele de acest gen devin extrem de importante pentru menţinerea unui trend aflat în linie cu abilităţile şi nevoile copiilor. Compania investeşte constant şi în relaţia sa directă cu cititorii, dezvoltând programe care să-i apropie de cărţi încă din primii ani de viaţă. În acest sens, DPH organizează şi o serie de activităţi dedicate celor mici, oferindu-le titluri care să le satisfacă nivelul de curiozitate, să le menţină interesul pentru lectură şi – nu în ultimul rând – să le faciliteze procesele de dezvoltare personală pentru a deveni adulţi de succes.

    „De exemplu, anul trecut i-am invitat să ne arate bibliotecile lor, să scrie propriile poveşti – parte din ele fiind reunite într-un e-book publicat şi disponibil gratuit –, să scrie scrisori personajelor preferate, iar anul acesta în luna iunie am publicat Cartea Noilor Supereroi, care reuneşte 20 de supereroi imaginaţi de copii. Doar la această acţiune am avut peste 400 de mesaje, povestioare şi desene venite de la copii din toată ţara, care ne arată cât de multă nevoie au copiii să viseze. Prin demersurile noastre ne dorim să-i încurajăm să viseze, dar şi să acţioneze, să le arătăm că este în puterea lor să salveze lumea şi acum, şi peste ani, când vor fi adulţi. Iar aceasta este o direcţie în care ne dorim să investim constant”, adaugă Florentina Ion.

    În aceeaşi idee, firma are deja în lucru o serie de proiecte prin care şi-a propus să susţină bibliotecile şcolare şi judeţene astfel încât fondul de carte să nu mai aibă de suferit, urmând să lanseze un program de dotare a bibliotecilor, cu precădere a celor care fac demersuri active de sprijinire a lecturii.

     

    Ce au citit românii în pandemie?

    În ultimul an, categoriile cu cele mai mari creşteri de vânzări au fost cărţile şi jocurile dedicate gestionării emoţiilor, atât pe segmentul de copii, cât şi pe cel de adulţi, schimbare relativ normală în caruselul de evenimente pe care l-a provocat criza sanitară. De altfel, a înregistrat rezultate bune şi segmentul de non-ficţiune pentru copii, cum ar fi enciclopediile şi cărţile despre experimente, cele de geografie sau care prezintă personaje istorice într-o manieră atipică. „În categoria cărţilor best-seller au intrat şi cărţile cu format atipic – supradimensionat, seria Sunt Imbatabil – jocuri de tip trivia pe categorii de vârstă, o licenţă internaţională care s-a vândut în milioane de exemplare. De asemenea, cărţile de autori români sunt foarte apreciate, fiecare dintre titlurile semnate de Ioana Chicet-Macoveiciuc fiind best-seller săptămâni întregi de la lansare”, continuă fondatoarea DPH.

    De regulă, un coş mediu de cumpărături conţine 4-6 produse la o valoare totală de 120 de lei, cu vârfuri în anumite perioade, cum ar fi sărbătorile de iarnă, creşterile fiind marcate de noile apariţii editoriale. De exemplu, un titlu recent apărut, Vraja ecranelor: Ema şi Eric regăsesc placul de joc, semnat de Ioana Chicet-Macoveiciuc, a fost vândut în primele cinci zile de la lansare în peste 1.000 de exemplare. Printre autorii români care mai reuşesc performanţe odată cu fiecare lansare nouă se numără Ion-Ovidiu Pânişoară, Georgeta Pânişoară şi Simona Epure. La fel se întâmplă şi în cazul altor titluri de tip best-seller internaţional, cum ar fi seriile „Walko”, „Sunt…” şi cărţile semnate de Eve Tharlet.

    Anul trecut, DPH a lansat o platformă digitală care conţine pachete de jocuri şi activităţi, adaptate curriculumului naţional şi avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Pachetele cuprind materiale educaţionale dedicate clasei pregătitoare şi elevilor din clasele I – III, realizate în parteneriat cu ONG-ul finlandez Edustudio Helsinki. Ambele pachete sunt operate şi utilizate prin intermediul platformei Cloubi, o aplicaţie finlandeză de tip e-learning, folosită cu succes în şcoli din Finlanda, Germania, Austria, Suedia şi Statele Unite.

    Mai mult, programul educaţional dedicat clasei pregătitoare „Ghiozdanul din pădure” se adresează învăţătorilor şi părinţilor care doresc să sprijine învăţarea la clasă sau acasă. Pachetul cuprinde opt module de învăţare alternativă (limba română, matematică, explorarea mediului, dezvoltare personală, muzică, mişcare, arte vizuale şi abilităţi practice), module care se bazează pe o poveste cu cinci personaje care ghidează procesul propriu-zis de educare, părinţii şi învăţătorii putând urmări progresul fiecărui elev.

     

    Profesorul devenit editor

    „Ce este foarte important în opinia noastră este şi faptul că adultul – cadru didactic sau părinte – poate urmări cu uşurinţă evoluţia copilului şi interveni acolo unde este nevoie de aprofundare, astfel încât dezvoltarea acestuia să fie armonioasă, iar primul său contact cu procesul educaţional să fie unul plăcut şi de succes”, crede Florentina Ion. Absolventă de Drept, ea a lucrat în învăţământ între 1990 şi 1998, după care s-a dedicat carierei juridice, de care s-a ocupat în paralel cu activitatea de antreprenor până în 2012. În perioada petrecută în interiorul sistemului român de educaţie, unde a predat istorie şi filosofie, spune că nu se aştepta ca situaţia să devină atât de dramatică, constatând în fiecare zi, tot mai acut, lipsa unui suport didactic adecvat. Materialele educaţionale erau ancorate într-un trecut pe care nu îl înţelegeau nici elevii şi nici foarte mulţi dintre profesori. Din această cauză, elevii erau atraşi cu greu spre studiu şi aprofundare, mai ales când suportul educaţional venea la pachet cu o metodă clasică de predare din „Epoca de aur”. „A fost o perioadă dificilă, dar am încercat să introduc metode noi de predare, să fac tot ce-mi stă în putinţă ca elevii să dobândească acele cunoştinţe de care au nevoie nu doar pentru a absolvi, ci şi pentru a deveni adulţi de succes în viaţa de zi cu zi. Am căutat să găsesc metode alternative pentru a-i apropia de lectură şi de a privi cartea ca pe un mijloc de a se dezvolta continuu. Mai târziu şi prin ochii copiilor mei, am observat că se menţineau aceleaşi goluri în materiale şi cărţi. Nu găseam titluri atractive pentru ei, nu găseam cărţi frumos ilustrate, lectura era promovată doar prin acele liste de lectură obligatorii. Eu îmi doream însă ca ei să citească de drag, nu doar pentru că trebuie.”

    Luate la un loc, toate aceste aspecte au determinat-o pe Florentina Ion să investească într-un proiect la care se gândise de mult timp – o editură unde accentul să fie pus şi pe felul în care arată cartea, pe mesajul şi atingerea unor subiecte atractive pentru copii. Investiţia iniţială, realizată în urmă cu 17 ani, s-a ridicat la 50.000 de euro, iar editura a început cu primele titluri aparţinând unor autori români, prima licenţă internaţională fiind seria „Sunt imbatabil”, a cărei popularitate se păstrează până în ziua de astăzi. „Dacă intră în obişnuinţa unui copil să citească, pentru că părinţii au citit alături de el din primii ani de viaţă, dacă intră în obişnuinţa unui copil să îşi plimbe degetele printre paginile ilustrate imaginându-şi noi finaluri pentru povestea preferată pentru că profesorul de la şcoală i-a inspirat acest lucru, dacă intră în obişnuinţa lui să se piardă printre rafturile bibliotecilor căutând noi aventuri pentru că a avut la dispoziţie un portofoliu actual şi atractiv, atunci cu siguranţă acesta va fi un adult care va continua să citească, va fi un părinte care, la rândul lui, îşi va îndruma copiii către lumea aceasta fascinantă a cărţilor. Stă în puterea fiecăruia să promovăm lectura, prin gesturi mici, simple”, crede antreprenoarea.

    În România, părinţii caută de obicei cărţi care să abordeze probleme actuale şi subiecte dificile de conversaţie: emoţiile şi gestionarea acestora, diferite dizabilităţi, bullyingul, boli incurabile sau moartea. Între timp, copiii de azi au acces la informaţia oferită prin intermediul ecranelor într-un mod direct şi rapid. Aşadar, cărţile trebuie să ofere altceva, să iasă mai mult în evidenţă. Aceeaşi idee se aplică şi în cazul jocurilor şi materialelor educaţionale alternative, care sprijină ideea de învăţare prin joc.

  • Producătorul croissantelor 7Days şi Chipicao se menţine la cifra de afaceri de 500 mil. lei, deşi profitul a scăzut cu 6% în 2020

    Chipita România, principalul jucător de pe piaţa croissantelor din România, a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de peste 500,6 mil. lei (103,9 mil. euro), aproape de nivelul atins în 2019, când compania a realizat afaceri totale de peste 500,9 mil. lei (105,7 mil. euro), conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Compania a avut anul trecut un pofit net de peste 46,5 mil. lei (9,7 mil. euro), în scădere cu 6% faţă de anul anterior, când Chipita România a realizat un câştig net de peste 49,5 mil. lei (10,5 mil. euro), potrivit datelor publice. Compania a ajuns anul trecut la un număr mediu de 1.028 de angajaţi, cu 62 de oameni mai mulţi decât în anul precedent.

    Portofoliul Chipita România include atât crois­sante, cât şi alte produse, precum bis­cuiţi, rondele de pâine prăjită sau coaptă (Bake Rolls şi Pizzeti), dar şi brandul Fineti. Grupul grec Chipita a intrat pe pia­ţa locală în 1998 şi produce în prezent crois­sante, miniprăjituri, bake rolls şi creme de cacao cu alune în fabrica din Clinceni, potrivit informa­ţiilor apărute anterior pe site-ul companiei.  

    Produsele sunt distribuite atât la nivel naţional, cât şi la export în 56 de ţări, precum Marea Britanie, Franţa, Portugalia, Grecia, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Germania, Canada sau Spania, conform ultimelor date. Compania este una dintre cele mai mari 20 de firme pro­du­că­toare din sectorul alimentar, o piaţă de 10 mi­liarde de euro. Principalii competitori ai Chipita pe piaţa dulciurilor din România sunt multi­naţionalele Mondelez, compania care produce Milka şi Poiana, elveţienii de la Nestlé şi Ferrero cu brandul Nu­tella, dar şi grupul Alka. Prezenţa gru­pului grec în România a fost mar­ca­tă şi de o tranzacţie, Chipita România şi Cream Line (Fineti) fuzionând în 2012 prin absorbţia celei din urmă. Gru­pul deţine în total opt unităţi pro­prii de producţie, în Grecia (2), Bulga­ria, Polonia, România, Rusia, Turcia şi Slovacia, dar şi alte şase fabrici în joint venture.

    laurenţiu.cotu@zf.ro

     

     

     

     

     


     

  • Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea şi-a majorat afacerile cu puţin peste 3% în 2020, până la 153 mil. lei, dar profitul a crescut cu peste 30%

    Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea cu sediul în Vaslui şi peste 1.000 de membrii, a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 153 de milioane de lei, în creştere cu 3,6% faţă de anul precedent, arată datele Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Totuşi, cel mai bun rezultat din istoria sa a fost înregistrat în 2018, de circa 200 de milioane de lei.

    Reprezentanţii cooperativei au spus anterior pentru ZF că au divizat activitatea acesteia în 2019 în mai multe companii, separând producţia de distribuţie. ZF a solicitat mai multe detalii şi rezultatele consolidate, dar nu a primit un răspuns până la finalul ediţiei. În 2019, ei au spus că au avut afaceri totale de 214 milioane de lei.

    Afacerile companiei Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea au fost în creştere anul trecut comparativ cu 2019, în contextul în care de la jumătatea lui 2020, cooperativa – cu activităţi de cultivare a legumelor, procesarea lactatelor, producţia de carne de porc şi pasăre şi realizarea de produse finite de băcănie, precum mierea – a început să-şi desfacă marfa în toate reţelele de comerţ modern, până la acel moment fiind doar furnizorul principal al reţelelor Kaufland şi Penny Market.

    Totodată, în 2020, cooperativa Ţara Mea a preluat activitatea de centralizare, stocare şi livrare a legumelor de la cinci cooperative agricole din principalele bazine legumicole din ţară, din judeţele Dâmboviţa, Olt, Ilfov şi Hunedoara, care produc, în total, 15.000 de tone de legume.

    Astfel, profitul înregistrat în 2020 a fost de 2 milioane de lei, în creştere cu 37% faţă de anul precedent, potrivit datelor publice. Mai mult, acesta a fost şi cel mai profitabil an. Florin Burculescu, preşedintele cooperativei, spunea anterior că prevede creştere în continuare, pentru că există planuri de dezvoltare şi chiar îşi doreşte să facă o fermă didactică voluntară, astfel încât membrii cooperativei să poate experimenta anumite culturi, cu o valoare adăugată mai mare.

    Cooperativa Ţara Mea deţine o fermă proprie aflată la Ciolpani, lângă Bucureşti, întinsă pe 60 de hectare şi mai are două fabrici de procesare a materiei prime şi produce conserve, dar are şi trei depozite. De altfel, la începutul anului 2021 a deschis un departament de export pentru produsele prelucrate româneşti, ca să le trimită în ţări din Europa, SUA şi Golful Persic.

    Florin Burculescu este acţionar unic şi al companiei Food Market Top Distribution, care se ocupă cu comerţul cu ridicata al produselor alimentare, potrivit Confidas.ro. Aceasta a avut în 2020 o cifră de afaceri de 108,5 milioane de lei, în creştere cu 2,2%, şi un profit de 8,5 milioane de lei, cu 45% mai mare decât în anul precedent. De altfel, el este acţionar majoritar (90%) în cadrul companiei Easy Route, ce are cod CAEN de intermediere a materiilor prime agricole, şi a avut afaceri de 14,2 milioane de lei în 2020, în primul an de funcţionare, însă şi o pierdere de 0,3 milioane de lei, conform sursei citate anterior.

    Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea a fost înfiinţată în 2015, iar din 2018 este cea mai mare cooperativă din România după cifra de afaceri şi numărul de membrii.

  • Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 4,2% în aprilie, comparativ cu luna precedentă

    Conform INS, scăderi au fost înregistrate în aprilie, comparativ cu martie 2021, în industria extractivă (-7,1%) şi în industria prelucrătoare (-4,1%).

    Pe marile grupe industriale scăderi au înregistrat: industria energetică (-11,1%), industria bunurilor de capital (-8,0%), industria bunurilor intermediare (-2,0%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-1,6%). Industria bunurilor de uz curent a crescut cu 0,6%.

    Comparativ cu aprilie 2020, cifra de afaceri din industrie în aprilie 2021, a crescut pe ansamblu cu 89,2% datorită creşterii înregistrate în industria prelucrătoare (+92,5%) şi în industria extractivă (+15,6%).

    Pe marile grupe industriale creşteri au înregistrat: industria bunurilor de capital (+183,3%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+151,3%), industria bunurilor intermediare (+68,0%), industria
    energetică (+60,5%) şi industria bunurilor de uz curent (+37,6%).

    Potrivit INS, cifra de afaceri din industrie, în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, a crescut pe ansamblu cu 20,8% datorită creşterii industriei prelucrătoare (+21,2%) şi industriei extractive (+10,1%).

    Pe marile grupe industriale creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+40,5%), industria bunurilor de capital (+29,6%), industria bunurilor
    intermediare (+23,1%) şi industria bunurilor de uz curent (+7,1%). Industria energetică a scăzut cu 2,4%.

  • Consumul accelerează puternic: Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, principalul indicator pentru consumul privat, s-a majorat în aprilie cu 42,8% an/an. În primele patru luni, consumul a crescut cu 12,5%

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, principalul barometru pentru consumul privat, a marcat în luna aprilie o creştere cu 42,8%, ca serie brută, faţă de perioada similară a anului trecut, pe fondul creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare cu 62,5%, la vânzările de carburanţi cu 56,5% şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 21,2%, arată datele transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    “Statisticile indică accelerarea dinamicii anuale a volumului vânzărilor din comerţul cu amănuntul în aprilie spre un nivel record, evoluţie puternic influenţată de efectul bază, date fiind restricţiile implementate anul trecut pentru contracararea crizei sanitare”, notează într-o analiză Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    În primele patru luni, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a înregistrat o creştere pe ansamblu cu 12,5%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (plus 22,0%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (plus 9,3%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (plus 5,2%).

     

    (Sursa: INS)

     

    Comparativ cu luna martie 2021, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a crescut pe ansamblu cu 5,0%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (plus 7,1%) şi la vânzările de produse nealimentare (plus 6,9%).

    Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 2,4%.

    Conform scenariului macroeconomic central al Băncii Transilvania consumul privat, principala componentă a PIB, s-ar putea majora în perioada 2021-2023 cu o dinamică medie anuală de 4%.