BusinessMagazin

Tag: cercetatori

  • Cea mai nouă insulă din lume este plină de mistere | VIDEO

    Insula, de natură vulcanică, este acoperită cu un mâl misterios, de culoare deschisă. Deşi are doar trei ani, la suprafaţa sa creşte vegetaţie, iar specii de păsări trăiesc acolo. Aceste animale au adus şi seminţele plantelor care cresc în mâl.

    Insule noi apar destul de frecvent, dar majoritatea dispar după câteva luni. Doar trei au rămas perioade mai lungi, în ultimii 150 de ani.

    Cercetătorii doresc să afle mai multe informaţii despre modul în care aceste noi suprafeţe de uscat se formează. Despre acest subiect se cunosc, deocamdată, puţine lucruri.

    Pe insula din Pacific, care deocamdată nu are un nume, a fost descoperit un cuib de strigă, o pasăre nocturnă de pradă, dar şi sute de cuiburi de Onychoprion fuscatus, pasăre înrudită cu rândunicile de mare.

    Oamenii de ştiinţă vor face o hartă 3D detaliată a suprafeţei. O echipă de cercetători se va întoarce anul viitor pentru a culege şi mai multe informaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Suma URIAŞĂ pe care o vor plăti cei care vor dori să viziteze epava Titanicului

    Reprezentanţii companiei OceanGate au reuşit să ajungă, cu ajutorul unui submarin, numit Titan, la adâncimea la care se află epava, aproape 4.000 de metri.
     
    Echipa a petrecut şase luni pentru a perfecţiona sistemul de transport, în largul coastelor Bahamas. Stockton Rush, CEO şi cofondator al OceanGate, a reuşit să facă scufundarea completă în aproximativ şapte ore.
     
    Titan, care poate găzdui maximum trei pasageri şi doi membri ai echipajului, va fi folosit în expediţiile Titanic Survey programate de companie în 2019. Compania plănuieşte să organizeze şase tururi ale epavei anul viitor.
     

  • Echipament prin care se obţine apă potabilă din bălţi, realizat de cercetători clujeni

    Călin Tomoiag, membru al echipei de cercetători clujeni, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că noul echipament este compact, nu are dimensiuni foarte mari, nu are consumabile costisitoare, dedurizează apa, elimină manganul şi fierul, reduce nitraţii şi nitriţii, dar şi bacteriile.

    ”Am depus anul trecut, prin intermediul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest Cluj, la un organism finanţat de către Comisia Europeană, la Bruxelles, trei proiecte, acestea fiind declarate finanţabile, cu sume cuprinse între 37.000 de euro şi 60.000 de euro, în cadrul cărora am dezvoltat un echipament românesc pentru tratarea şi purificarea avansată a apei. Acesta poate fi folosit în mici fermele de animale, în gospodăriile populaţiei din mediul rural, unde apa din fântâni conţine nitriţi care sunt cancerigeni, dar şi de către ISU în zonele în care au avut loc calamităţi naturale, inundaţii, unde fântânile sunt colmatate, nu mai există surse de apă, astfel că se poate trata apa din bălţi şi se oferă apă potabilă. Echipamentul este mobil, compact, având dimensiuni de 1,50x 1,2x 0,80 m, nu are consumabile costisitoare, dedurizează apa, elimină manganul şi fierul, reduce nitraţii, nitriţii dar şi bacteriile obţinând, în final, o apă potabilă, de puritate ridicată”, a spus Tomoiag.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comoara NEBĂNUITĂ a celor mai sărace judeţe din România. Cercetătorii au rămas ULUIŢI

    Potrivit calculelor ZF, pe baza informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Statistică, cele mai tinere judeţe din România sunt Suceava, Iaşi, Vaslui, Ilfov şi Bistriţa-Năsăud în funcţie de ponderea tinerilor de sub 35 de ani în totalul populaţiei.

    Botoşani, Bacău, Satu Mare sau Sălaj sunt la rândul lor printre judeţele în care mai bine de 40% din populaţie este mai tânără de 35 de ani.
     
    Deşi Iaşi sau Ilfov au intrat în liga mare a businessului local, pentru judeţele aflate la coada clasa­mentuluui, aşa cum este cazul Vasluiului, Botoşaniului sau Sălajului, ponderea mare a tinerilor în totalul populaţiei poate fi o veste bună în vederea atragerii investiţiilor, dacă aceşti tineri decid să rămână în aceste judeţe.
     
    Bucureşti, Timiş sau Cluj, de exemplu, sunt judeţe în care ponderea populaţiei sub 35 de ani a coborât sub 40%, ceea ce pe termen lung poate ridica probleme majore.
     
    De altfel, primele semne sunt vizibile şi acum, identificarea angajaţilor potriviţi în aceste zone devenind un fel de misiune imposibilă pentru companii.
     
    Pe de altă parte, judeţe precum Te­leorman sau Buzău sunt ameninţate de îmbătrânirea populaţiei, acestea fiind zonele în care sunt înregistrate cei mai mulţi pensionari raportat la numărul totalul al populaţiei.
     
    Identificarea structurii pe grupe de vârste a populaţiei din judeţele României este un exerciţiu cât se poate de util în contextul în care studiile arată că disponibilitatea forţei de muncă devine mai importantă decât costul acesteia.
     
    Industria auto, turismul, serviciile financiare, medicina sau industria petrolieră sunt printre marile domenii economice unde decizia de investiţii va depinde în primul rând de disponi­bilitatea forţei de muncă, nu de costuri, aceasta fiind, poate, cea mai importantă trans­for­mare prin care va trece economia locală.
     

  • Cum arată era alimentaţiei 2.0: De la diete personalizate pe ADN-ul fiecăruia, pizza care ar putea preveni Alzheimerul şi până la cofeină sănătoasă pentru copii, trendurile alimentare se schimbă

    Plecând de la încercarea de a găsi o variantă sustenabilă pentru viitorul alimentaţiei, cercetătorii din toată lumea gândesc diverse variante, atât din perspectivă agricolă, pentru a eficientiza activitatea şi a maximiza rezultatul, cât şi prin segmente precum carnea crescută în laborator sau chiar personalizarea dietei în funcţie de ADN-ul individului.

    Cercetătorii chinezi anunţau în luna martie că ar fi descoperit un miracol al agriculturii, care ar putea reprezenta soluţia la problema sustenabilităţii mâncării, corelată cu cea a protejării planetei, potrivit Quartz.

    Din 2005 până în 2015, cercetătorii au lucrat sub îndrumarea Universităţii Chineze de Agricultură din Beijing şi au condus peste 13.000 de studii pe teren în toată China, analizând practicile locale de agricultură.

    După un studiu de 54 de milioane de dolari, în care au fost implicaţi circa 1.000 de cercetători şi 65.000 de funcţionari locali, academicienii din toată lumea recomandă această soluţie tuturor economiilor emergente care au o componentă agricolă puternică.

    Personalizarea modului în care este practicată agricultura a reprezentat, în urma acestui studiu masiv, un proiect prin care fermierii chinezi au economisit deja 12,2 miliarde de dolari de-a lungul a 10 ani. După aceste studii, cercetătorii au dezvoltat un sistem cu specificaţie geografică, care să îi ajute pe fermieri să crească mai eficient orez, porumb şi grâu. Acest sistem se bazează pe ideea că o singură metodă agricolă nu poate fi la fel de eficientă pentru toate culturile, regiunile şi condiţiile de vreme.

    Spre exemplu, cercetătorii i-au sfătuit pe crescătorii de orez din regiunea de nord-est a Chinei să reducă doza de fertilizator bogat în nitrogen cu circa 20% şi să îl folosească doar într-o anumită perioadă a anului. După ce au urmat acest sfat, un studiu publicat de revista Nature arată că producţia a crescut în medie cu 11%, folosind cu 15% mai puţin fertilizator. Practic, acest mecanism a scutit deja solul şi planeta de 1,2 milioane de tone de nitrogen.

    În acelaşi timp, posibilitatea ca fripturile cumpărate din supermarket să fie de fapt carne crescută în laborator este din ce în ce mai aproape. La sfârşitul lunii august, o companie din Silicon Valley şi un jucător major din industria americană de carne au încheiat o înţelegere şi au început un proiect care ar putea aduce carnea cultivată în laborator pe rafturile lanţurilor de retail până în 2020.

    Mai mult, cei doi jucători au început încă de atunci să forţeze mâna organelor de reglementare pentru a putea introduce cât mai rapid acest produs în circulaţie. Într-o scrisoare trimisă către Casa Albă în data de 23 august, Memphis Meats şi North American Meat Institute (NAMI) i-au cerut preşedintelui Donald Trump să avanseze un plan legislativ care ar putea încheia dezbaterea controversată cu privire la modul în care produsele din carne crescută în laborator ar trebui reglementate de statul american. Expeditorii sugerează că acest segment poate fi supravegheat de Departamentul de Agricultură şi de Administraţie pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite.

    Până când carnea crescută în laborator va deveni o normă, americanii automatizează vânzarea cărnii de astăzi. O companie americană a lansat primul concept de tonomat de carne disponibil 24 de ore din 24. Nu există personal angajat, măcelarul nu este acolo, însă clienţii pot găsi fripturi de vită şi porc, cârnaţi, costiţe şi alte produse pe care le-ar fi căutat la o măcelărie tradiţională.
    „Nu mai suntem în 1950, unde toată lumea lucra de la 9 la 5 şi mânca la aceeaşi oră în fiecare seară“, spune Josh Applestone, fondatorul companiei, pentru Esquire. „Viaţa este cel puţin haotică acum.”

    Mâncare pe ADN-ul tău
    Între timp, pentru oamenii aflaţi în economiile dezvoltate şi care trăiesc în problemele cotidiene de „azi şi acum”, viitorul sustenabil al mâncării nu este una dintre priorităţi. De aceea, cum businessul ţine foarte mult de profitul făcut în fiecare moment, marii jucători din industrie conturează viitorul alimentaţiei chiar în zilele noastre, încercând să lanseze sau să găsească următorul aliment universal sau următoarea metodă de a-l implica pe consumatorul final într-o experienţă.

    Deoarece personalizarea este dictonul principal în piaţă, Nestlé duce ideea la nivelul următor şi încearcă să creeze planuri de nutriţie personalizate, pe baza ADN-ului uman, potrivit Bloomberg. Aceste planuri ar trebui să extindă categoric durata de viaţă şi să păstreze sănătatea indivizilor.

    Nestlé lansează acest program în primă fază în Japonia. Circa 100.000 de persoane iau parte la programul companiei, care le oferă clienţilor kituri pentru a-şi colecta singuri ADN-ul acasă. Programul îi încurajează pe oameni să publice, prin intermediul unei aplicaţii, poze cu ceea ce mănâncă. După aceea, specialiştii de la Nestlé recomandă schimbări de dietă şi suplimente specializate care pot fi adaptate mâncărilor şi băuturilor pe care le consumă un individ.

    De mulţi ani, elveţienii de la Nestlé încearcă să se poziţioneze undeva pe linia de mijloc între companie de nutriţie şi companie farmaceutică. În decembrie 2016, preşedintele de atunci al companiei, Peter Brabeck-Letmathe, a declarat într-un interviu pentru Quartz că mâncarea personalizată, pentru fortificarea organismului, va fi viitorul. Visul, aşa cum credea Brabeck-Letmathe, este de a inventa o nouă suită de produse care ar preveni boli. Cum ar fi dacă un anumit tip de pizza, consumat regulat, ar preveni Alzheimerul, spre exemplu?

    Cei mai mari producători de mâncare din lume şi-au petrecut ultimii ani încercând să recâştige consumatorii din America şi din Europa, care şi-au pierdut încrederea în produsele ambalate din cauza valului de arome artificiale, coloranţi, zahăr şi sare care a inundat producţia.

    Nestlé, în special, s-a confruntat cu vânzări din ce în ce mai scăzute în SUA pe segmentul produselor congelate. General Mills şi Kellogg au început să vândă din ce în ce mai puţine cereale, în timp ce Coca-Cola şi PepsiCo se confruntă cu scăderi la nivelul vânzărilor de băuturi carbogazoase, în contextul în care consumatorii migrează spre băuturi precum ceaiuri sau ape aromate.
    Personalizarea mâncării utilizând analiza de ADN duce trendul la un alt nivel şi oferă o perspectivă cu privire la modul în care poate arăta viitorul mâncării şi al băuturilor.

    Ce bem mâine?
    Coca-Cola a şocat reţelele sociale la mijlocul lunii septembrie, când a anunţat că va lansa băuturi infuzate cu cannabis. Mai exact, gigantul băuturilor carbogazoase se uită cu interes spre Aurora Cannabis. În contextul în care compania se chinuie să se menţină profitabil pe fondul unui interes din ce în ce mai scăzut faţă de produsele acidulate şi al unei apetenţe ridicate pentru ceaiuri şi ape aromate, reprezentanţii acesteia consideră că o băutură care să conţină substanţa nonpsihoactivă din cannabis ar putea fi soluţia.
    În timp ce industria sucurilor s-a confruntat cu acest declin, şi industria berii se uită înspre piaţa de cannabis şi înspre creşterea impresionantă pe care o înregistrează aceasta. Molson Coors Brewing, compania din spatele Bergenbier, a intrat în Canada în parteneriat cu un producător de cannabis, în încercarea de a lansa băuturi nonalcoolice infuzate cu cannabis.
    Această piaţă a atras atenţia deoarece industria marijuanei explodează. În 2011, vânzările atingeau un miliard de dolari. Până în 2016, acestea au ajuns la 4 miliarde de dolari, iar până la sfârşitul lui 2017 s-au dublat, ajungând la 9 miliarde de dolari.
    În contextul acestor transformări pe care le suferă industria alimentară, în Coreea de Sud şi în Anglia, o serie de decizii guvernamentale lasă loc pentru un alt potenţial produs: cofeină sănătoasă pentru copii.
    La sfârşitul verii, guvernul britanic a anunţat că se pregăteşte să interzică vânzarea energizantelor precum Red Bull către minori, pe fondul îngrijorărilor cu privire la impactul negativ pe care cofeina îl are asupra sănătăţii. Între timp, Coreea de Sud a anunţat că va interzice vânzarea de cafea în şcoli, promisiunea fiind îndeplinită până la mijlocul lunii septembrie.
    În acest context, potrivit Quartz, marii jucători din industrie încearcă să găsească o formulă care să poată fi aprobată de organele guvernamentale şi care să se încadreze în acelaşi timp în categoria produselor sănătoase, încercând să păstreze şi publicul cu vârste de până în 18 ani. În plus, intervenţia asupra vânzării cofeinei către minori ar putea afecta şi produsul cola, de bază pentru mulţi producători, deoarece şi acesta conţine cofeină.

  • Cercetătorii William D. Nordhaus şi Paul M. Romer – premiul Nobel pentru economie pe 2018

    William D. Nordhaus şi Paul Romer au primit premiul Nobel pentru economie pentru cercetările lor în domenii care implică dezvoltarea sustenabilă pe termen lung în economia globală şi bunăstarea populaţiei la nivel mondial, potrivit comitetului care a decernat distincţia.

    Anul trecut, premiul Nobel pentru economie i-a fost acordat economistului american Richard H. Thaler, pentru contribuţia la dezvoltarea economiei comportamentale, potrivit comunicatului publicat pe site-ul nobelprize.org.

    Sezonul Nobel a debutat pe 1 octombrie, cu premiul pentru medicină, acordat cercetătorilor american James P. Allison şi japonez Tasuku Honjo, pentru descoperirile lor în domeniul terapiei anticancer.

    Pe 2 octombrie, cercetătorii Arthur Ashkin, Gérard Mourou şi Donna Strickland au primit premiul Nobel pentru fizică, pentru descoperirile lor în domeniul laserelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost decernat premiul NOBEL pentru fizică pe 2018. Donna Strickland devine a treia FEMEIE din istorie care primeşte această distincţie

    Cercetătorul american Arthur Ashkin a primit premiul Nobel pentru “pensetele optice şi aplicaţiile lor în domeniul sistemelor biologice”. În vârstă de 96 de ani, Ashkin a inventat penseta optică în 1986.

    Cercetătorii Gérard Mourou şi Donna Strickland au primit premiul Nobel pentru metoda lor de a genera pulsuri optice ultrascurte şi de înaltă intensitate.

    Cercetătorul francez Gérard Mourou este considerat un pionier în domeniul ingineriei electrice şi al laserelor. A fost director al Laboratoire d’Optique Appliquee de la ENSTA din Palaiseau şi este profesor la École Polytechnique din Palaiseau. A fost directorul fondator al Center for Ultrafast Optical Science de la Universitatea din Michigan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La film ca pe vremuri

     Recent însă, ele au început să fie apreciate de tineri, mai ales la New York, scrie Wall Street Journal. În acest oraş există diverse organizaţii, cum ar fi Film Forum, care  oferă vizionări de filme mute cu acompaniament de pian ca la matineurile din cinematografele de altădată, iar înainte de proiecţie publicul are parte şi de un moment de istorie a cinematografului.

    Interesul pentru filmele mute, consideră cei implicaţi în domeniu, se datorează mai ales Internetului şi unor site-uri ca YouTube, care aduc în atenţia tinerilor titluri de care altfel n-ar fi aflat niciodată. 

  • Boţii multifuncţionali devin din ce în ce mai răspândiţi

    Botnet-urile – reţele de dispozitive compromise folosite în scop infracţional – sunt valorificate de infractori pentru a răspândi malware şi a facilita atacurile DDoS şi de tip spam. Folosind tehnologia Kaspersky Lab Botnet Tracking, cercetătorii companiei au monitorizat continuu activitatea botnet-urilor pentru a preveni atacuri sau pentru a distruge noile tipuri de troieni bancari dintr-un stadiu incipient. Tehnologia funcţionează prin simularea unui dispozitiv compromis şi interceptarea comenzilor primite de la atacatorii care folosesc botnet-urile pentru a distribui malware. Acest lucru le oferă cercetătorilor mostre valoroase de malware şi statistici.

    Pe baza rezultatelor unei cercetări recente, în partea a doua a anului 2017, 22,46% dintre toate fişierele unice infectate, distribuite prin botnet-uri şi monitorizate de Kaspersky Lab, au fost troieni bancari, în timp ce în prima jumătate a anului 2018, proporţia de viruşi bancari a scăzut cu 9,21 puncte procentuale – la 13,25% dintre toate fişierele infectate înregistrate de serviciul Botnet Tracking.

    Şi numărul boţilor de spam au scăzut semnificativ – un alt tip de software unifuncţional, distribuit prin botnet-uri – de la 18,93% în H2 2017, la 12,23% în H1 2018. De asemenea, boţii DDoS, care îndeplinesc tot o funcţie unică, au înregistrat o scădere – de la 2,66% în H2 2017, la 1,99%, în H2 2018.

     

  • Casele de schimb de criptomonede, atacate de un celebru grup de hacking

    Acesta este primul caz în care cercetătorii Kaspersky Lab au observat că celebrul grup Lazarus a distribuit malware pentru utilizatorii de macOS şi este un semnal de alarmă pentru toţi cei care folosesc acest sistem de operare pentru activităţi legate de criptomonede.

    Pe baza analizei realizate de echipa GReAT, pătrunderea în infrastructura casei de schimb a început în momentul în care un angajat a descărcat o aplicaţie de pe un site care părea legitim, al unei companii care dezvoltă software pentru schimbul de criptomonede.

    Codul aplicaţiei nu pare suspect, cu excepţia unei singure componente, cea de actualizare. În software-ul legitim, astfel de componente sunt folosite pentru a descărca noi versiuni ale programelor. În cazul AppleJeus, se comportă ca un modul aflat în recunoaştere: mai întâi colectează informaţii generale despre computerul pe care a fost instalat, apoi trimite aceste informaţii la serverul de comandă şi control. Dacă atacatorii decid că merită să fie atacat acel computer, codul infectat revine sub forma unei actualizări. Aceasta instalează un troian cunoscut ca Fallchill, un instrument vechi pe care grupul Lazarus a început recent să-l refolosească. Pe baza indiciului respectiv, cercetătorii au avut un punct de plecare în atribuire. În momentul instalării, troianul Fallchill le oferă atacatorilor acces aproape nelimitat la computer, permiţându-le să fure informaţii financiare valoroase sau să lanseze alte instrumente în acest scop.

    Infractorii au dezvoltat software atât pentru Windows, cât şi pentru platforma macOS. Ultima este, în general, mult mai puţin expusă la ameninţări cibernetice, comparativ cu Windows. Funcţionalitatea versiunilor pentru ambele platforme este exact aceeaşi.