BusinessMagazin

Tag: CEO

  • Previziuni 2024: Julien Ducarroz, CEO, Orange România

    Elemente cheie 2023

    Pentru companie:

    • Orange România contribuie an de an la construcţia ”autostrăzilor digitale” ale României, care conectează oameni, companii şi administraţii publice, rolul său fiind esenţial pentru dezvoltarea unei societăţi digitale. În cei 26 de ani de activitate pe piaţa locală, am investit peste 4,6 miliarde de euro, din care 600 de milioane de euro în licenţe de spectru radio, şi investim anual 200 milioane de euro în reţele. Eforturile de extindere a reţelei au continuat în 2023. În primul rând, am adus românilor cel mai rapid mai rapid internet mobil, cu viteze de până 1,5 Gbps, comparabile cu fibra, prin reţelele noastre mobile 5G, prezente deja în 38 de oraşe. 5G va fi, de altfel, în prim-plan pentru noi şi în 2024: ne propunem ca un număr din ce mai mare de clienţi să aibă acces la această tehnologie de ultimă generaţie, care face posibile proiecte de intersecţii inteligente, de navigare sigură pe mare ori transmisiuni media live cu o mai mare eficienţă logistică.

    • La Orange, zona de inovaţie este în topul priorităţilor noastre. Privim conectivitatea ca pe un ecosistem din care fac parte şi proiectele noastre de susţinere a startup-urilor şi a comunităţii de cercetători. În 2023, în această zonă am avut două borne importante: programul nostru de accelerare Orange Fab a ajuns la 50 de startup-uri, iar în martie am deschis al doilea laborator 5G în Iaşi, în parteneriat cu Universitatea „Gheorghe Asachi” şi Continental România, un hub unde cercetătorii, companiile şi startup-urile îşi pot testa soluţiile 5G. Suntem, totodată, singurul operator român care contribuie în proiectele europene de inovare şi cercetare ce duc la dezvoltarea reţelelor viitorului.

    • Tot în 2023 am intensificat acţiunile de responsabilitate socială, în linie cu angajamentul Grupului Orange de a atinge neutralitatea CO2 până în 2040 şi de a face tehnologia digitală un motor al egalităţii de şanse. Nu în ultimul rând, amintesc un important proiect al Fundaţiei Orange: lansarea Orange Digital Center România în Bucureşti. Centrul a primit o finanţare de peste 800.000€ din partea Grupului Orange şi e gândit ca un ”Atelier de şanse” destinat persoanelor care doresc să dobândească noi abilităţi şi competenţe profesionale pentru meseriile digitale ale viitorului.

    În domeniu:

    • În 2023 industria s-a concentrat şi mai mult pe zona de securitate cibernetică, în contextul creşterii activităţii online şi a sofisticării atacurilor, dar şi pe sectorul inteligenţei artificiale, această tehnologie a viitorului care ne modelează deja prezentul.

    • S-a observat şi o intensificare a activităţii din zona de CSR şi a practicilor de sustenabilitate, care au ajuns să urce mult pe scara preocupărilor companiilor din IT&C, ceea ce este îmbucurător. Doar împreună putem atinge obiectivele globale de reducere a impactului asupra mediului, precum decarbonizarea, utilizarea mai multor surse de energie regenerabilă şi durabilă sau folosirea resurselor în mod eficient, prin reutilizare şi reciclare.

              
     

    Previziuni 2024

    Pentru companie:

    • În 2024 marşăm pe iniţiative care aduc beneficii clienţilor, cu accent pe investiţii în zona de digital, responsabilitate socială şi B2B. Astfel, vom continua şi în 2024 să investim în infrastructura de reţea, pentru a oferi clienţilor noştri cea mai bună experienţă de conectivitate şi cele mai rapide reţele de fix şi mobil la nivel naţional, cu o atenţie sporită la consumul de energie, la reciclarea şi revalorificarea acumulatorilor uzaţi şi la echipamentele de reţea scoase din uz.

    • Iar aici mă voi opri în mod special la zona de responsabilitate socială, căci la Orange continuăm să integrăm sustenabilitatea în tot ceea ce facem. Programul de economie circulară “Re” – Reparare, Reciclare, recondiţionare şi Recumpărare (Buy-Back), al cărui scop este de a sensibiliza publicul cu privire la impactul telefoanelor mobile asupra mediului, la reciclare şi ideea de a oferi o a doua viaţă echipamentelor, este unul dintre cele mai importante programe prin care Orange încurajează un comportament responsabil. Ne bucură faptul că programul este unul de succes, căci am reuşit să colectăm aproape 400.000 de telefoane în cadrul său, iar acestui rezultat i se alătură acţiunile de plantare a Pădurii “Re”, în parteneriat cu proiectul de voluntariat Plantăm fapte bune în România.

    • Şi pentru că sustenabilitatea ţine de fiecare dintre noi, ne vom încuraja şi în 2024 clienţii să facă alegeri sustenabile, acasă şi la birou, ca împreună să putem aduce schimbări pozitive şi semnificative mediului înconjurător.

     

    În domeniu:

    • Într-o lume în care suntem bombardaţi de date şi informaţii, este important să ne lăsăm ghidaţi de strategie, nu de trenduri. Da, trebuie să cunoaştem noile tehnologii si să vedem ce ne poate oferi, de exemplu, AI, vedeta anului 2023, dar trebuie să punem lucrurile într-un context care să se potrivească fiecărei companii. În acelaşi timp, plecând de la o nevoie ce necesită rezolvare, trebuie să conştientizăm faptul că adoptarea soluţiilor de conectivitate 5G, de cloud ori de securitate cibernetică reprezintă o prioritate pentru a construi afaceri şi oraşe sustenabile. 

    • La nivel global, ne confruntăm cu schimbări constante în modelele de business, cu aşteptări crescute ale clienţilor, dar şi cu presiuni geopolitice, care se vor regăsi şi în poza anului viitor. În 2024, va fi esenţial ca operatorii de telecomunicaţii să investească masiv în continuare în infrastructură, pentru a susţine creşterea consumului de video (care stimulează creşterea traficului de date), pentru a trece la 5G şi pentru a adopta noi tehnologii ce vor deservi mai bine clienţii.    

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Câţi oameni de afaceri din România, decreţei, au facut armata? Câţi mai ştiu să desfacă şi să pună la loc un Kalashnikov? Câţi vor rămâne să-şi apere patria?

    Seful Armatei Romane, generalul Gheorghita Vlad, declara intr-un interviu ca trebuie sa fin pregatiti pentru razboi, stricandu-ne astfel acest minunat inceput de 2024: “Da, populaţia României, la fel ca întreaga populaţie din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze şi trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiţi”. Ne spune altceva decat ne spun politicienii care, fiind in an electoral, nu vor sa ne ingrijoreze, dimpotriva, vor sa fim fericiti si linistiti cu salarii si pensii mai mari.

    Despre decreţei, baby-boomers-ii sau generatia X a Romaniei, se stiu sigur 3 lucruri. Ca sunt nascuti dupa decretul din 1966 care urmarea cresterea natalitatii, de aceea li se si spune in deradere Decretei. Ca au in prezent intre 45-55 de ani si reprezinta cea mai larga patura demografica din Romania, care va crea haos din 2030 incolo in sistemul de pensii. Si, ca sunt in 2024 la practic toate butoanele care conduc Romania, fie ca vorbim de public sau privat.

    Desigur, foarte multi dintre decretei sunt oameni de afaceri, au construit de la zero companii sau au cariere de succes in corporatii.

    Ce se stie mai putin despre oamenii de afaceri Decretei este ca toti au facut armata, care de altfel nu mai este obligatorie de 17 ani. Insa, pana atunci, toti baietii si fetele absolventi de liceu, scoala profesionala, colegii, in primii ani de facultate, etc., erau obligati sa faca armata. Scapau doar cei bolnavi sau cei cu pile, care se inbolnaveau subit.

    Nu stiu daca in cele ce urmeaza voi dezvalui secrete de stat, nu prea cred. Am facut armata la termen redus TR, asta insemnand vreo 9 luni, in perioada 1985/86 la unitatea militara din Zalau – care, supriza, inca mai exista, nu a fost daramata ca sa lase vreun mall in locul ei. Traditional, cei intrati la medicina in Cluj faceau armata acolo, camarazi de arme la TR fiind TCM-ul din Sibiu si cei admisi la Teologie – da, exact, si viitorii preoti faceau armata obligatorie. A fost un an de pomina. Bineinteles ca armata incepea cu adunarea recoltei, si continua in cazul nostru special din Zalau cu descarcarea de carbuni pentru termocentrala si aducerea de apa pentru oras. Dar, cel putin in primele 4-5 luni, am mancat armata pe paine. Marsuri de zeci de kilometri pe dealurile Salajului, trageri de zi si de noapte in poligoane cu tot armamentul din dotare, serviciu de garda la minus zeci de grade – Decreteii isi amintesc ca iernile 1984/85 si 1985/86 au fost cele mai geroase din vietile lor. In 1986 am prins si cea mai tare luna aprilie, cand am fost alarmati de doua ori si pregatiti de misiune, o data sa mergem in Libia sa-l ajutam pe Ghadafi care fusese atacat cu rachete de americani si apoi sa mergem un Ukraina, sa ajutam la limitarea pagubelor produse de explozia de la Cernobal. Au urmat si alte evenimente bogate in semnficatii. Aplicatie militara coordonata de seful de atunci al armatei, generalul Vasile Milea, si garda de onoare la venirea sotilor Ceausescu, care poposisera sa deschida o fabrica (sic!). Culminand desigur cu momentul galactic in care Steaua (care, atentie, era echipa Armatei) castiga Cupa Campionilor.

    Fiecare om de afaceri Decretel care a facut armata isi aminteste ca despre o scoala la care a invatat lucruri bune si lucruri rele, la varsta de 17-19 ani, cand esti inca un copil. Mai mult ca sigur insa ca amintirea comuna a oamenilor de afaceri Decretei este modul in care desfaci si pui la loc Kalashnikov-ul, arma de asalt AK 47 cu care au facut armata, denumita “Ucigasul mondial numarul 1” (Historia.ro).

    Vorbesc despre toate astea, simplu, pentru ca de doi ani latra cainii razboiului la doi pasi de noi si nimeni nu ne-a spus, pana ce a facut-o acum o zi generalul Gheorghita Vlad, el insusi Decretel, ca trebuie sa ne pregatim un pic. Mai mult ca sigur ca in caz ca lucrurile degenereaza – si ele au o tendinta de a degenera –  vor fi mobilizati la arme rezervistii, adica Decreteii, inclusiv oamenii de afaceri care au facut armata si care vor fi inarmati cu Kalasnikov-uri. Care probabil vor fi inutile pentru ca razboiul modern este complet diferit, asa cum exista medicina personalizata exista si moarte personalizata, cand o drona condusa de la 3000 de km de un caporal hipster iti aseaza usurel un proiectil pe bancheta din spate a masinii.

    Asa ca omule de afaceri Decretel care ai facut armata, daca ai uitat sa desfaci si sa pui la loc un Kalasnikov, poate ar fi util sa-ti aduci aminte, sunt si tutoriale pe retelele de socializare care iti improspateaza memoria. Exista mai mult ca sigur si influenceri care iti dau o mana de ajutor. Apropos, un Kalasnikov costa astazi pana in 2000 de Euro daca il cauti pe internet. Sunt mult mai accesibile Kalasnikov-urile cu bile, pentru toti copiii, pe toate platformele de vanzari online, la 50-100 lei.

    Cine spune ca nu suntem pregatiti?

     

     

     

     

     


     

     

  • Unul dintre cei mai mari retaileri din lume se prăbuşeşte pe bursă. Care este motivul care a dus la prăbuşirea gigantului?

    Acţiunile H&M au scăzut astăzi cu 13% după ce compania a anunţat scăderea vânzărilor şi plecarea supriză din companie a CEO-ului, scrie CNBC. Vânzările H&M au scăzut cu 1% anul acesta.

    H&M a întâmpinat probleme în ultimii ani în ceeea ce priveşte creşterea vânzărilor din cauza competiţiei puternice.

    Într-o schimbare supriză de leadership, Helena Helmersson, CEO al companiei în ultimii patru ani, va fi înlocuită de Daniel Ervér.

    „Daniel este un lider respectat, competent, experimentat care are calităţile necesare pentru a continua dezvoltarea grupului H&M”, a declarat preşedintele consilului de administraţie al grupului, arl-Johan Persson.

    Helmersson a explicat că este bucuroasă de cum a gestionat H&M problemele din timpul pandemiei.

    „Cu toate acestea, a fost o poziţie foarte solicitantă din punct de vedere personal”, a mai arătat fostul CEO al companiei.

  • Luca Militello, CEO-ul grupului privat din sănătate Monza, împreună cu soţia lui şi alţi asociaţi, pariază 500.000 de euro pe extinderea brandului de restaurante Sciccheria

    Luca Militello, CEO-ul grupului privat din sănătate Monza, împreună cu soţia lui şi alţi asociaţi, pariază 500.000 de euro pe extinderea brandului de restaurante Sciccheria, cu specific italienesc, deschizând un al doilea local în centrul oraşului. Acesta va fi amplasat în zona Rosetti, pe strada Tudor Arghezi, la numărul 4.

    “Ne aflăm într-o zonă rezidenţială vibrantă, aşa că ne-am adaptat. Am creat meniuri pentru diferite perioade ale zilei, cu mâncăruri ale căror timpi de servire şi caracteristici sunt în linie cu stilul de viaţă al consumatorilor”, spune Claudia Militello, coproprietar Sciccheria.

    Primul restaurant sub acest brand a fost deschis acum mai puţin de doi ani, în zona de nord a Capitalei, pe Bulevardul Pipera. Acesta are o capacitate de 120 de locuri şi a obţinut în primul an de funcţionare afaceri de 1,4 mil. euro.

    “Sciccheria Pipera a fost primul nostru proiect de anvergură în HoReCa”, a declarat Claudia Militello, cofondator Sciccheria.

    Noul local, situat la parterul clădirii de birouri Arghezi 4, beneficiază de 56 de locuri în interior şi 40 de locuri pe terasa acoperită.

    Amenajarea Sciccheria Rosetti a fost realizată alături de PickTwo Studio, studioul de design responsabil şi pentru primul restaurant al grupului.

    În acţionaratul restaurantului Sciccheria Rosetti a fost atras şi prezentatorul de televiziune Virgil Ianţu, acesta fiind primul său pariu în zona de HoReCa. Astfel, acţionari sunt Claudia şi Luca Militello, Andrei Iosif şi Virgil Ianţu.

    Luca Militello este un italian care locuieşte de aproape două decenii în România, în prezent el fiind CEO-ul operaţiunilor locale ale grupului Monza, unul dintre jucătorii importanţi din piaţa de sănătate privată. Familia sa mai deţine o gelaterie în centrul Bucureştiului, Sicilia Gelateria Artigianale, care oferă îngheţată artizanală creată cu ingrediente originale siciliene.

     

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Elitele economice din România ar trebuie să se mobilizeze pentru a da Preşedintele tării în 2024, aşa cum elitele economice l-au dat pe Alexandru Ioan Cuza in 1859. De ce mediul de afaceri de astăzi e vinovat de multe lucruri care nu se fac în această tară

    Nu trimiteam opinia asta la care tot mosmondesc de anul trecut daca nu vedeam declaratiile lui Adrian Sarbu, care a reluat ceea ce unele manuale de istorie spun cu jumatate de gura, anume ca AIC a fost pus domnitor in 1859 de elitele economice al celor doua tari romanesti de atunci. Exista astfel precedentul si momentul istoric ca elitele de afaceri din 2024 sa sustina un candidat la Presedintie, fie acesta om de afaceri, om politic, sportiv, militar, sau orice altceva ne poate naviga pana in 2029.

    Toti pruncii stiu ca din 2025 incolo urmeaza o perioada internationala ingrozitor de complicata, iar pentru Romania este cu atat mai complicata cu cat politica noastra externa a ramas la stadiul ca intrebam “Cat de sus sa sarim?” cand un partener strategic de ordona “Sariti!”. Si, oricat de sus am sari, tot nu am intrat in Schengen, ca sa dam doar un exemplu de obedienta nerasplatita……

    Toti injuram si consideram vinovata clasa politica pentu ceea ce intampla astazi in Romania. 

    Nu este vinovata clasa politica pentru ceea ce se intampla in tara. 

    Vinovat este mediul de afaceri pentru ca, desi a sesizat inechitatile si distorsiunile din public si privat si stia ca era o chestiune de timp sa se ajunga la deficit excesiv, a tacut complice stand cu mana intinsa la politicieni incercand sa mai prinda – incearca si acum – pe ultima suta de metri, o scutire, o facilitate, o schema de ajutor sau un stimulent.

    Mediul de afaceri este vinovat pentru ca, desi vede ca suntem complet captivi importurilor de mancare, medicamente, energie si aparare, tace complice si investeste tot in depozite ca sa mai importe ceva, in loc sa produca in tara.

    Mediul de afaceri este vinovat pentru ca, desi vede cum se desira sistemele de sanatate si educatie, complet politizate, tace complice incercand sa mai prinda un contract cu un spital sau cu o scoala.

    Mediul de afaceri este vinovat pentru ca, desi condamna oficial evaziunea fiscala si munca la negru care infloresc cu larga contributie a politicului, tace complice incercand sa gaseasca solutii “creative” care in cele din urma conduc tot la evaziune fiscala si munca la negru.

    Mediul de afaceri este vinovat pentru ca, desi stie de amestecul nepriceput al politicului in economie, tace complice incercand sa gaseasca inca un politician care sa-l “ajute”.

    Mediul de afaceri este vinovat pentru ca, desi stie ca Romania pierde demografie, pierde tinerii destepti si pierde forta de munca calificata pentru ca politicul nu a facut nimic in ciuda tuturor semnalelor, tace complice crezand ca o sa poate umple tara de muncitori asiatici.

    Mediul de afaceri mai are putin timp de reflectie daca sa continue sa se vaicareasca de modul in care este guvernata tara aratand spre politicieni sau sa treaca la treaba si sa dea viitorul Presedinte al Romaniei. Presedintele Romaniei poate fi dat de Washington, de Bruxelles, de Vatican, de Muntele Athos, de loje, de serviciile secrete si de alte teorii ale conspiratiei sau, pentru schimbare, de elitele din mediul de afaceri, asa cum se intampla in foarte multe tari si cum s-a intamplat si in Romania in 1859.

    Asadar, cei 500 de invitati de la ZF 25 ar trebui sa se gandeasca daca nu a venit momentul sa se implice pentru a da Presedintele Romaniei. Sa sustina un politician, un sportiv, un militar sau un om de afaceri. Avem lideri exceptionali in mediul de afaceri care pot face diferenta. Avem pe Radu sau Dan sau Anca sau Mihai sau Cristina sau Adrian sau Iulian sau Ionut sau Stefan care pot schimba Romania cu totul pana in 2030.

  • Bursă. Bittnet Group are un nou consiliu de administraţie: CEO-ul Mihai Logofătu şi patru membri independenţi, Claudiu Constantinescu, Bogdan Ciucu, Lucian Anghel şi Paul Micheş

    Grupul de companii din IT Bittnet (simbol bursier BNET) a ales joi, 25 ianuarie, noua componenţă a consiliului de administraţie în urma adunării generale a acţionarilor, având în vedere expirarea mandatelor actualului CA pe 29 ianuarie 2024.

    Noul CA, format din cinci membri, include actualul CEO, Mihai Logofătu şi patru membri independenţi – Claudiu Constantinescu, Bogdan Ciucu, Lucian Anghel şi Paul Micheş. Votul AGA din 25 ianuarie a înregistrat peste 300 de voturi, reprezentând un cvorum de 80% din cei peste 5000 de acţionari la data de referinţă.

    „Mă bucur să începem o nouă etapă pentru grup, cu un CA proaspăt, cu 4 membri independenţi, alături de mine. Structura actuală a grupului are nevoie de experţi în tehnologie şi specialişti în consolidarea şi integrarea companiilor de IT, precum şi în domeniul pieţei de capital. Susţinem ideea de profesionalizare a consiliilor de administraţie şi ne bucurăm că acţionarii noştri sprijină această direcţie”, spune Mihai Logofătu, CEO Bittnet Group.

    Claudiu Constantinescu are o experienţă în piaţa de IT regională, ocupând actualmente poziţia de Senior VP în cadrul companiei Qinshift, o companie globală de tehnologie cu o puternică prezenţă europeană.

    Bogdan Ciucu, cu experienţă în investiţii şi în fuziuni şi achiziţii la nivel internaţional, este membru în Enterprise 100 Ltd, o reţea de tip angel Investment din Londra.

    Lucian Anghel continuă să îşi desfăşoare mandatul ca membru independent, fiind fost preşedinte al BVB şi actual vicepreşedinte al Exim Bank.

    Paul Micheş, cu experienţă în piaţa de tehnologie din România, este fost Director General al Tech Data şi are experienţă actuală în calitate de membru al consiliului de administraţie.

    „Măsura succesului antreprenorial este atunci când compania depăşeşte fondatorii. Rămân în continuare un acţionar fidel actualului management, care a demonstrat viziune şi capacitate de implementare a obiectivelor propuse. Suntem bine poziţionaţi pentru a atinge ţinta de 100 de milioane de euro venituri în 2024. Următorul pas este creşterea profitabilităţii”, spune Cristian Logofătu, care nu şi-a mai depus candidatura în aceste alegeri.

    Bittnet are 173,7 mil. lei capitalizare, iar cei mai mari acţionari sunt Agista Investments (13,7%) şi Impetum Investments (13,3%). Acţiunile BNET înregistrează o scădere de 7% în ultimul an, pe fondul unor tranzacţii de 24,6 mil. lei, arată datele BVB.

     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 7. Tudor Manea, CEO, eMAG: Cred foarte mult în în educaţie. Educaţia în business ajută mult, pentru că noi, românii, avem tendinţa să vedem finalul şi alergăm foarte repede ca să atingem acel ţel

    A preluat funcţia de CEO al grupului eMAG de la Iulian Stanciu, care l-a numit într-un interviu „angajatul 23”, deoarece este unul dintre cei mai vechi membri din echipă. S-a alăturat eMAG în 2006 ca manager IT, dar, în primele zile, pentru că echipa era încă foarte mică, se ocupa inclusiv de livrarea coletelor pentru clienţi, urmând apoi ca de-a lungul timpului să ocupe diverse poziţii în cadrul companiei. Una dintre principalele valori după care se ghidează în carieră este educaţia: „Cred foarte mult în în educaţie. Educaţia în business ajută mult, pentru că noi, românii, avem tendinţa să vedem finalul şi alergăm foarte repede ca să atingem acel ţel. Ajungem mai repede decât ajung acolo mulţi colegi din Europa, dar după aceea mai trebuie să reparăm un pic şi ca să nu mai reparăm, să facem lucrurile bine din prima, cred că educaţia ajută foarte mult, educaţia de business”.

     


     

  • Kinga Daradics devine CEO al eMAG Ungaria, piaţă unde retailerul online a finalizat recent o investiţie de 100 mil. euro: misiunea ei va fi să consolideze poziţia companiei

    ♦ În 2011, Kinga Daradics devenea cel mai tânăr CEO din industria petrolieră locală, la numai 30 de ani preluând frâiele MOL România.

    Kinga Daradics, cunoscută pe plan local pentru mandatul său de CEO al MOL Româ­nia, una dintre cele mai puternice companii din piaţa petrolieră locală, a preluat de luna aceasta funcţia de CEO al eMAG Ungaria.

    „În ultimii ani, eMAG şi-a consolidat con­tinuu prezenţa în Ungaria, prin îmbună­tăţirea infrastructurii logistice şi de livrare. Compania şi-a deschis recent propria bază logistică automatizată în Dunaharaszti. În urma atingerii acestui prag, eMAG anunţă şi o schimbare importantă în conducerea eMAG Ungaria: din decembrie 2023, Da­niel Spiridon (fostul CEO) va fi responsabil de managementul regional al Fashion Days (platforma online axată pe modă a eMAG Group), în timp ce Kinga Daradics va fi noul director general al filialei din Ungaria“, a anunţat compania.

    În 2011, Kinga Daradics devenea cel mai tânăr CEO din industria petrolieră lo­cală, la numai 30 de ani preluând frâiele MOL România. La acel moment, MOL România era un business de 560 de milioane de euro, cu o cotă de piaţă de 11% şi 127 de benzinării. În mai 2014, MOL a cumpărat cele 42 de staţii Agip prin care italienii de la ENI erau prezenţi pe piaţa locală. Un an mai târziu, MOL a adus în România con­cep­tul Fresh Corner, un concept de benzinărie unde clienţii găsesc, pe lângă combustibil, şi produse din gama cumpărăturilor zilnice, un accent foarte puternic fiind pus pe partea de cafea. În 2016, la finalizarea mandatului său MOL ajunsese la peste 200 de benzinării şi un rulaj de peste un miliard de euro, cu o cotă de paţă de aproape 20%.

    După finalizarea mandatului, în 2016, Kinga Daradics a preluat funcţia de director de platforme şi soluţii integrate la nivelul grupului MOL, cu sediul în Budapesta. Din acest moment a devenit vizibilă orientarea sa spre zona de tehnologie, transformare di­gi­tală, dezvoltare software şi fintech. Kinga Daradics a studiat la mai multe instituţii naţionale şi internaţionale de învăţământ superior, inclusiv Harvard Business School, Thunderbird Arizona, Universitatea din Sheffield şi Universitatea Corvinus.

    „eMAG Ungaria este cea mai impor­tan­tă platformă de comerţ online din Unga­ria, iar conducerea acestei companii repre­zintă o o­portunitate unică pentru mine. Este o provo­care deosebit de importantă pentru mine fap­tul că la eMAG nu ne concentrăm doar pe propria creştere, ci ne-am asumat şi sar­cina de a dezvolta întregul ecosistem in­tern de comerţ online“, a declarat Kinga Daradics.

    Potrivit informaţiilor eMAG, compania are acum în Ungaria 800 de angajaţi şi un business de circa 330 de milioane de euro.

    „Obiectivele sale includ consolidarea po­ziţiei de lider de piaţă a companiei, îmbu­nă­tăţirea experienţei de cumpărături pentru clienţii eMAG şi asistarea partenerilor comer­ciali maghiari pentru a ajunge pe piaţa forma­tă din 35 de milioane de consumatori din regi­une“, a mai precizat compania. Până la închi­derea ediţiei, Kinga Daradics nu a putut fi contactată pentru declaraţii suplimentare.

    „Îi urăm bun venit Kingăi Daradics în noul său rol de CEO al eMAG Ungaria şi suntem încrezători că solidele sale cunoştinţe despre piaţa maghiară vor completa know-how-ul nostru regional de comerţ electronic şi investiţiile în tehnologie şi infrastructură logistică“, a spus la rândul său Tudor Manea, CEO-ul eMAG Group.

  • Se prăbuşeşte imperiul lui Elon Musk? CEO-ul trebuie să suporte consecinţele propriilor acţiuni

    Musk putea să facă şi să spună orice: a fost chiar numit Persoana Anului 2021 de către Time.
    La începutul anului 2022, Musk a decis că are puterea de a „repara” de unul singur întregul concept de libertate de exprimare.
    Musk este în mod curios sărac în numerar. Documentele publice depuse în martie arată că aproximativ 63% din acele acţiuni sunt „garanţie pentru a asigura anumite datorii personale”.

    Din 2019 până în 2022, părea că fiecare mişcare a lui Musk dădea rezultate extraordinare. Tesla a fost constant profitabilă pentru prima dată în istoria sa, iar stocul său a crescut pe măsură ce noua sa fabrică masivă din Shanghai a crescut producţia. Rachetele SpaceX au captivat atenţia publicului. Chiar şi atunci când au explodat, toată lumea încă aplauda. Acuzaţiile de corupţie au trecut chiar pe lângă el. Musk putea să facă şi să spună orice: a fost numit chiar Persoana Anului 2021 de către Time.

    Apoi Musk a făcut ceea ce face în mod inevitabil orice „jucător” dependent de risc: şi-a împins norocul prea departe. Încrederea excesivă şi iluziile de control au dus la un şir de decizii proaste, imperiul lui Elon prăbuşindu-se rapid.

    Schimbarea norocului a fost evidentă la The New York Times Dealbook Conference, săptămâna trecută. În timpul unui interviu cu gazda Andrew Ross Sorkin, acesta spune că s-a înfuriat chiar pe oamenii care vor dicta soarta Twitter, a părut derutat de întrebările cheie despre viitorul companiilor sale şi şi-a oferit nescuze pentru comportamentul său neclintit şi antisocial în mediul online.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Surpriză: OpenAI îl readuce pe Sam Altman în funcţia de CEO la mai puţin de o săptămână după ce a fost concediat de consiliul de administraţie

    Sam Altman se va întoarce în funcţia de CEO al OpenAI, a anunţat miercuri dimineaţa start-up-ul pe X, fostul Twitter. Mişcarea vine ca urmare a presiunii imense exercitate de angajaţi şi investitori asupra consiliului de administraţie care l-a înlăturat în urmă cu mai puţin de o săptămână, scrie CNBC.

    Fostul co-director executiv al Salesforce, Bret Taylor, şi fostul secretar al Trezoreriei, Larry Summers, se vor alătura consiliului de administraţie al OpenAI, a precizat startup-ul susţinut de Microsoft, Taylor ocupând funcţia de preşedinte.

    Adam D’Angelo, cofondator şi director general al startup-ului Quora va rămâne în consiliu. “Colaborăm pentru a pune la punct detaliile. Vă mulţumim foarte mult pentru răbdarea de care aţi dat dovadă în această perioadă”, a precizat OpenAI în postarea X.

    Luni, sute de angajaţi, inclusiv cofondatorul şi membrul consiliului de administraţie Ilya Sutskever, au semnat o scrisoare în care spuneau că, dacă acest consiliu de administraţie nu va demisiona şi nu îl va aduce înapoi pe Altman, majoritatea angajaţilor se vor muta să lucreze cu el la Microsoft.

    Satya Nadella, directorul general al Microsoft, a declarat luni, într-o postare pe X, că Altman şi cofondatorul său Greg Brockman se vor alătura Microsoft pentru a forma un nou laborator de inteligenţă artificială, notează CNBC.

    Acest lucru a urmat unui anunţ făcut duminică târziu, potrivit căruia OpenAI l-a angajat pe fostul director executiv al Twitch, Emmett Shear, ca înlocuitor interimar al lui Altman.

    Iniţial, consiliul de administraţie anunţase că şefa de tehnologie a OpenAI, Mira Murati, îşi va asuma acest rol, dar ea s-a alăturat curând paradei de angajaţi care au cerut revenirea lui Altman. “Cu noul consiliu şi cu sprijinul lui W Satya, abia aştept să mă întorc la openai şi să construiesc pe baza parteneriatului nostru puternic cu msft”, a scris Altman într-o postare proprie pe X.

    Nadella a aplaudat schimbările pe care OpenAI le-a făcut în consiliul său de administraţie în postul său X.

    “Credem că acesta este un prim pas esenţial pe calea către o guvernare mai stabilă, mai bine informată şi mai eficientă”, a scris Nadella.

    “Sam, Greg şi cu mine am discutat şi am fost de acord că au un rol cheie de jucat, împreună cu echipa de conducere OAI, pentru a ne asigura că OAI continuă să prospere şi să se bazeze pe misiunea sa.Aşteptăm cu nerăbdare să construim pe baza parteneriatului nostru solid şi să oferim valoarea acestei noi generaţii de inteligenţă artificială clienţilor şi partenerilor noştri.

    Repunerea rapidă în funcţie a lui Altman a început să pară o posibilitate sâmbătă, când a apărut informaţia că un grup de investitori proeminenţi, printre care Microsoft, Tiger Global, Thrive Capital şi Sequoia Capital, lucrau pentru a anula decizia consiliului de administraţie de cu o zi înainte. Niciuna dintre aceste firme nu avea locuri în consiliul de administraţie şi au fost luate prin surprindere de decizie.

    Într-o postare pe X, sâmbătă seara târziu, Altman a scris: “Iubesc atât de mult echipa openai”. Brockman, care a demisionat din companie după ce consiliul de administraţie l-a înlăturat din funcţia de preşedinte, odată cu înlăturarea lui Altman, a repostat comentariul cu un simbol al inimii. Alţi angajaţi OpenAI au făcut acelaşi lucru.

    OpenAI, despre care se spune că a fost în discuţii încă de luna trecută pentru a vinde acţiunile angajaţilor către investitori la o evaluare de 86 de miliarde de dolari, a apărut ca cel mai tare startup din lume în acest an după ce a lansat chatbotul ChatGPT la sfârşitul anului 2022.

    ChatGPT le permite utilizatorilor să introducă întrebări simple de text şi să obţină răspunsuri inteligente şi creative care pot duce la conversaţii mai aprofundate.

    Altman conducea compania din 2019 şi îndeplinea atât funcţia de director executiv de top al unei companii de înaltă performanţă, cât şi cea de imagine publică a cercetării şi dezvoltării de produse de inteligenţă artificială.

    Spre deosebire de majoritatea startup-urilor din Silicon Valley, OpenAI nu era structurată ca o corporaţie tipică, cu bucăţi mari de capitaluri proprii controlate de fondatori.Mai degrabă, făcea parte dintr-o organizaţie nonprofit care a fost înfiinţată în 2015.Consiliul de administraţie supraveghează organizaţia nonprofit, care “acţionează ca organism general de conducere pentru toate activităţile OpenAI”, potrivit postării de vineri de pe blog.Sutskever şi Brockman au făcut parte din echipa fondatoare a OpenAI.

    Printre investitorii iniţiali s-au numărat Altman, cofondatorul LinkedIn Reid Hoffman şi directorul general al Tesla, Elon Musk, care ar fi alocat 1 miliard de dolari pentru proiect. “Întoarcerea la OpenAI şi revenirea la codare în această seară”, a scris Brockman într-o postare X de miercuri dimineaţă. Imediat după ce consiliul de administraţie al OpenAI a anunţat concedierea lui Altman, investitori şi fondatori proeminenţi din Silicon Valley şi-au exprimat cu voce tare îngrijorarea şi chiar au comparat mişcarea cu decizia Apple de acum 38 de ani de a-l concedia pe Steve Jobs