BusinessMagazin

Tag: ccr

  • CCR: Legea care măreşte Indicele Social de Referinţă pentru ajutoarele sociale, constituţională

    CCR a respins, miercuri, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă este constituţională în raport cu criticile formulate.

    Iniţiativa legislativă atacată la CCR a avut ca obiect de reglementare modificarea art.331şi art. 127 alin.(2) din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul creşterii valorii indicatorului social de referinţă de la 500 de lei la 1200 lei, precum şi reglementarea obligativităţii modificării anuale a acesteia, prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de indicele prognozat al preţurilor de consum.

  • CCR, în cazul lui Iordache: Curtea nu are competenţa de a verifica buna reputaţie profesională

    „A respins, ca neîntemeiate, sesizările de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr.29/2020 privind numirea domnului Florin Iordache în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ, sesizări formulate de liderul Grupului Parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România din Camera Deputaţilor şi, respectiv, liderul Grupului Parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor. A respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr.30/2020 privind numirea domnului George Edward Dircă în funcţia de preşedinte al Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare a Consiliului Legislativ, sesizare formulată de liderul Grupului Parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România din Camera Deputaţilor”, transmite Curtea Constituţională.

    Curtea a reţinut, în esenţă, hotărârile care au fost adoptate cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi (simplă).

    „Faţă de criticile de neconstituţionalitate aduse Hotărârii Parlamentului României nr. 29/2020, Curtea a stabilit, în conformitate cu jurisprudenţa sa constată, că nu are competenţa de a verifica îndeplinirea condiţiei subiective referitoare la buna reputaţie profesională, această competenţă exclusivă şi discreţionară revenind autorităţii publice care deţine competenţa de numire în funcţie. Totodată, Curtea a reţinut că procedura de numire a preşedintelui Consiliului Legislativ cunoaşte doar două etape: data adoptării hotărârii de numire şi data depunerii jurământului în faţa preşedinţilor celor două Camere. Prin urmare, orice incompatibilitate a persoanei numite în funcţia menţionată trebuie să înceteze la momentul depunerii jurământului, dată care semnifică preluarea funcţiei şi a atribuţiilor aferente acesteia”, anunţă CCR.

     

  • CCR discută sesizarea Avocatului Poporului cu privire la legea carantinei

    Judecătorii Curţii Constituţionale discută, marţi, sesizarea Avocatului Poporului privind două articole din Legea carantinei. Internarea pacienţilor în spital trebuie să fie o ultimă soluţie, susţine în sesizare Renate Weber.

    Sesizarea înaintată la CCR de către Renate Weber vizează art. 8 alin. (3-9) referitor la sintagma „izolarea într-o unitate sanitară sau la o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare”, respectiv un articol privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.

    Astfel, aceasta atacă articolele din lege care se referă la internarea obligatorie a pacienţilor infectaţi cu COVID-19 în spital pentru 48 de ore şi la detaşarea personalului medical.

    În sesizarea sa, Avocatul Poporului afirmă că prevederile din lege atacate încalcă decizii precedente date de CCR şi încalcă, suplimentar, norme ale CEDO.

    „Soluţia legislativă referitoare la izolarea într-o unitate sanitară (…) este constituţională, numai în măsura în care acest tip de izolare se impune ca măsură de ultim resort, după ce toate celelalte măsuri, de o severitate mai scăzută, au fost epuizate. În mod contrar, izolarea într-o unitate sanitară sau la o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare are drept consecinţă nerespectarea de către legiuitor a deciziei CCR”, justifică Avocatul Poporului, Renate Weber.

    De asemenea, Renate Weber arată că „ţinând seama de natura restrictivă de libertate a măsurii izolării în unitatea sanitară sau locaţia ataşată, legiuitorul ar fi trebuit să reglementeze proceduri şi garanţii pentru toate părţile implicate, menite să imprime un caracter previzibil legii”.

    „Prin urmare, legiferând obligativitatea izolării obligatorii ca măsură de prim resort, fără reglementarea posibilităţii înlocuirii acesteia cu o măsură cu un grad de severitate mai scăzut, statul eşuează atât în obligaţia sa de a apăra sănătatea publică (…), cât şi în obligaţia constituţională de a reglementa măsura izolării obligatorii ca măsură de ultim resort”, mai scrie în documentul trimis lui Valer Dorneanu, preşedintele CCR.

    Premierul Ludovic Orban a spus că noua acţiune a Avocatului Poporului reprezintă un „atac împotriva intereselor fundamentale ale României”.

  • PNL atacă la CCR legea care măreşte Indicele Social de Referinţă pentru ajutoarele sociale

    Iniţiativa legislativă atacată la CCR are ca obiect de reglementare modificarea art.331şi art. 127 alin.(2) din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul creşterii valorii indicatorului social de referinţă de la 500 de lei la 1200 lei, precum şi reglementarea obligativităţii modificării anuale a acesteia, prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de indicele prognozat al preţurilor de consum.

    „Dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă nu respectă reglementările de tehnică normativă în sensul în care reglementarea este impredictibilă şi contradictorie. Este încălcat art.1 alin.(3) din Constituţia României referitor la principiul securităţii juridice”, potrivit sesizării PNL.

    Liberalii mai acuză că Legea nu indică sursa de finanţare.

    Legea Legea pentru modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, care prevede majorarea valorii ISR, a fost adoptată pe 13 octombrie de Camera Deputaţilor cu 167 voturi „pentru”, 91 voturi „contra” şi 5 abţineri.

    Pe baza ISR se calculează diverse beneficii sociale, printre care ajutorul pentru şomaj, sprijinul pentru persoanele cu dizabilităţi, venitul minim garantat şi alocaţia pentru susţinerea familiei.

     

     

  • Orban, atac la CCR: Trebuie schimbată componenţa, trebuie eliminaţi politrucii de acolo

    Întrebat despre decizia CCR referitoare la alegerile parlamentare, premierul a lansat joi seara un atac la adresa CCR.

    „Decizia CCR mi se pare abracadabrantă, mi se pare o încălcare flagrantă a Constituţiei de către organismul care trebuie să fie paznicul Constituţiei. Eu aşa ceva… Trebuie schimbat ceva, nu se mai poate aşa… Trebuie schimbată componenţa Curţii Constituţionale, trebuie eliminaţi politrucii de acolo, trebuie să intre numai magistraţi cu cariere serioase în spate, nu oameni care au făcut politică şi care sunt numiţi acolo ca să răspundă la comenzi politice. Multe din deciziile alea vin împotriva interselor fundamentale ale României”, a spus premierul, la Digi24.

    Ludovic Orban a spus că Guvernul a atacat la CCR legea prin care parlamentul „şi-a arogat dreptul de a stabili data alegerilor”. „Noi am atacat şi CCR se pronunţă pe valabilitatea HG, care a fost luată în baza Constituţiei. Eu asemenea inepţie n-am văzut. De ce? Că dă ordine Florin Iordache şi cu alţii către Dorneanu şi către judecătorii care au fost numiţi politic, care dau pe bandă rulantă decizii care nu au legătură cu Constituţia şi democraţia?”, a mai spus premierul.

    Curtea Constituţională (CCR) a stabilit, în motivarea deciziei prin care constată caracterul constituţional al legii care prevede că Legislativul stabileşte data alegerilor parlamentare, că hotărârea de guvern prin care a fost deja stabilită această dată pentru ziua de 6 decembrie îşi va înceta efectele odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ.

  • CCR dezbate pe 25 noiembrie rectificarea bugetară, care include majorarea pensiilor cu 40%

    Judecătorii Curţii Constituţionale vor dezbate pe 25 noiembrie sesizarea Guvernului privind rectificarea bugetară, care include majorarea pensiilor cu 40%, nu cu 14%, aşa cum decisese Executivul.

    Guvernul a atacat, marţi, la CCR ordonanţa de urgenţă cu privire la rectificarea bugetului, care a fost modificată de Parlament, în sensul includerii majorării punctului de pensie cu 40%, nu cu 14%, cum a stabilit Executivul.

    „Guvernul a depus astăzi (miercuri – n.r.) la Curtea Constituţională sesizarea în vederea exercitării controlului prealabil de constituţionalitate privind Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 şi sesizarea privind Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. În esenţă, Executivul reiterează argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice. În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, a transmis Guvernul.

    Potrivit sursei citate, Guvernul arată că parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanţare a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispoziţiilor constituţionale.

    „Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei aşa cum a modificat legiuitorul şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune „un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05 % din PIB). Or, execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini”, anunţa Executivul.

    Executivul subliniază faptul că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza analizelor şi studiilor de impact, reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanţare astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la cel mai mic nivel posibil.

    „Distorsionarea construcţiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetăţenilor, inclusiv a prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli. Totodată, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situaţia economică internaţională provocată de pandemie şi maximă precauţie în menţinerea echilibrelor bugetare în beneficiul tuturor cetăţenilor”, se arăta în finalul comunicatului.

  • Lovitură pentru guvernul Orban: Curtea Constituţională a decis că alocaţiile copiilor trebuie dublate

    Curtea Constituţională a României a respins, joi, sesizarea Guvernului şi decis că alocaţiile copiilor trebuie dublate şi nu crescute etapizat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    Judecătorii CCR au decis respingerea sesizării Guvernului privind legea care respinge Ordonanţa de urgenţă ce prevede creşterea etapizată a alocaţiilor copiilor.

    Astfel, alocaţiile copiilor trebuie să fie dublate.
    Ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern prevedea o creştere de 20% de la 1 septembrie, iar următoarele creşteri să fie făcute de două ori pe an: 20% pe 1 ianuarie şi 1 iulie, până în 2022.

    Legea prin care urmau să fie mărite alocaţiile a fost promulgată pe 14 ianuarie de preşedintele Klaus Iohannis.

    Alocaţiile trebuiau să fie dublate de la 150 de lei la 300 de lei, respectiv de la 300 la 600 de lei pentru copiii cu dizabilităţi începând cu 1 martie, dar Guvernul Orban a emis o OUG pentru a proroga termenul din cauza lipsei de bani.

  • Guvernului Orban primeşte o lovitură în plin. Decizia a venit astăzi

    Alocaţiile copiilor trebuie dublate de la 1 august, a decis, miercuri Curtea Constituţională a României (CCR), care a respins sesizarea Guvernului.

    „În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a art.I pct.1 din Legea nr.14/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru modificarea art.58 alin.(1) din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap este constituţională în raport cu criticile formulate”, a decis Curtea Constituţională a României.

    Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României.

    Guvernul a atacat legea privind dublarea alocaţiilor copiilor, de la 1 august 2020, susţinând că nu există prevăzute sursele de finanţare.

    La începutul lunii iunie Camera Deputaţilor a respins ordonanţa de urgenţă a Guvernului care amâna până la 1 august dublarea alocaţiilor copiilor de la 150 la 300 de lei. Decizia a fost luată cu 209 voturi „pentru”, trei „împotrivă şi 98 de abţineri.

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 14 ianuarie 2020, legea ce prevedea dublarea alocaţiei de stat pentru copii, sumă care ajunge la 300 de lei, respectiv 600 de lei pentru copiii cu handicap.

    Deja agenţiile de rating sunt cu lupa pe România, în principal datorită proiectului majorării pensiilor. În cazul în care România va suferi o scădere de rating, cursul leu/euro va fi sub presiune, iar dobânzile la lei s-ar putea să nu mai scadă. 

     

  • Tătaru: Urmare a deciziei CCR, avem cu 550 de pacienţi mai puţini internaţi în spitale

    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, luni, că numărul pacienţilor care au solicitat externare, ca urmare a deciziei CCR, a ajuns la 550.

    „A fost aprobat în şedinţă de guvern proiectul legislativ care să iniţieze nişte măsuri igienico-sanitare pentru situaţii deosebite de risc epidemiologic sau biologic. E necesar pentru a putea gestiona şi controla pandemia prin care trecem. Aţi putut observa de vineri modificările de abordare a tot ce a însemnat carantină, izolare, chiar şi internarea în spital”, a declarat după şedinţa de guvern Nelu Tătaru.

    El a mai spus că autorităţile fac o evaluare a numărului de cazuri în care s-a solicitat externarea sau a numărului de persoane care au părăsit voluntar izolarea sau carantinarea.

    „Dacă este să facem o evaluare de ieri până azi, deşi azi avem 250 de cazuri noi, avem o diferenţă de număr de pacienţi din spitale de 550. Deci avem 550 de pacienţi mai puţini internaţi în spitale. Proiectul de lege va merge în regim de urgenţă în Parlament. Sper ca un interes naţional să nu lase loc de interpretare politică”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

    CCR a decis că instituirea carantinei în România prin OUG reprezintă o veritabilă privare de libertate şi o restrângere a drepturilor fundamentale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orban: Recomandarea mea către cetăţeni e să nu ţină cont de deciziile CCR

    Premierul Ludovic Orban recomandă oamenilor să nu ţină cont de decizia CCR privind neconstituţionalitatea unor măsuri din epidemie, ci să acţioneze responsabil. „CCR nu e la prima decizie care zădărniceşte măsurile de apărare a sănătăţii şi vieţii cetăţenilor”, a spus Orban. 

    „CCR nu e la prima decizie care zădărniceşte eforturile noastre pentru a apăra sănătatea şi viaţa cetăţenilor. Între starea de urgenţă şi de alertă a anulat amenzile şi a interzis autorităţilor să dea amenzi în baza actelor normative care fuseseră în vigoare”, a declarat premierul într-un interviu la Digi24.

    Orban a recomandat cetăţenilor să respecte reglementările pentru a se proteja pe sine şi pe ceilalţi. Cei care au fost în zone cu risc maxim sau în contact cu persoane infectate trebuie să stea în izolare.

    „E cererea, recomandarea, rugămintea mea către cetăţeni să nu ţină cont de deciziile Curţii Constituţionale, să acţioneze responsabil, ca până acum şi chiar dacă va exista o perioadă până va exista o lege, aici depinde şi de Parlament”, a afirmat premierul.

    În momentul în care moderatorul l-a întrebat dacă a vrut să spună ca oamenii să nu ţină cont de deciziile Curţii Constituţionale, premierul a răspuns: „Să ţină cont de regulile normale şi fireşti în astfel de situaţii”.

    .